Page 58 - Drumul_socialismului_1968_07

I
2 O RUMUL SOCIALISMULUI

organizate de Staţiunea agricolă eeanu — inginer principal cu In viitor, arăta tovarăşul ing. eficientă avînd in vedere câ pe
Aurel Nistor, directorul Direcţiei seamo irigării producţio de
din Geoogîu s-au înregistrat probleme de păşuni in cadrul
agricole judeţene — Hunedoa­ masă verde poate ojunge onual
prin aplicarea azotului împreună C.S.A. — este prepararea şi fo­ ra — va trebui ca orice acţiune la 50.000-60 000 kg la hector.
cu fosforul şi potosiul, in raport losirea îngrăşămintelor organice de omeliorore o păşunilor sâ faţa de 15-20 tone cit se reali­
SÂPTAMINA TRECUTA de 1 : 0,25 şi respectîv 0,25, a­ semilichide. Practicorea sistemu­ fie precedată de studiul posi­ zează în prezent. Este necesar
bilităţilor de asigurare a apei.
deci ca încă de la proiectarea
dică 120 kg îngrăşăminte cu azot
lui de tîrlire, deşi dă unele re-
substanţă activă, 30 kg cu fos­ zultote mulţumitoare, nu satis­ Dar, rezolvarea problemei se complexului de lucrări de îmbu­
nătăţire sâ se acorde otenţie
va privi sub dublu aspect, Pe
for şi 30 kg cu potasiu. Intr-un face pe deplin cerinţele deoa­ de o parte asigurarea aDei cuvenită asigurării apei.
pentru adăpatul animalelor. Iar
Strins legat de cele amintite
ÎN JUDEŢUL NOSTRU A AVUT verde ce revine a fost de 75 kg rece efectul gunoiului se dimi­ pe de alta crearea condiţiilor de se pune problema mecanizării,
asemenea caz sporul de masă
nuează prin pierderea a 40-50
in specio) o lucrărilor de fo­
irigore a unor suprafeţe de pă­
Io un kg ingrâşâminte substanţă
acest
aspect
fertilizantâ. Sub
de alimentore cu
soluţii empirice, potrivit cărora
activă. stabilirea dozelor la sută din substonţa organică şuni. In acest sens s-a propus rare, deoarece a merge după
ca proiectul
apă a păşunii din Ploştinp sâ fie
unde e iarba verde e şl sursă
este de apreciat faptul câ la ta­
Pe lingă
LOC UN SCHIMB DE EXPERIEN­ optime, diferenţiat în funcţie de berele de vară organizate pe completat, existînd posibilitatea de apd, înseomnâ de multe ori
irigării a circa 300-400 hectare
cu
a foce căutări zadarnice,
starea fiecărei păşuni, prezintă
păşunile din Beriu. Nâdâştia şi
o deosebitâ importanţă şi mo­ Ploştina s-au amenajat bozine anual. Soluţia este deosebit de cheltuieli ridicate.
mentul aplicării îngrăşămintelor pentru colectarea urinei. Dar
ŢA REPUBLICAN CU TEMA Tovarăşul ing. Aurel Lâpuşan, nu se poate trece cu vederea
peste soluţiile
de „provizorat"
director al Staţiunii experimen­
tale agricole din Livada (Satu adoptate aici. Pe lingă construi­
Mare), releva faptul câ acolo un­ rea lor cu întîrziere, nu s-a asi- Valorificarea
de se urmăreşte obţinerea unui gurot nici o scurgere corespun­
ciclu de pâşunat mal timpuriu zătoare a urinei. Pe viitor va
ingrâşâmintele trebuie aplicate trebui sâ se privească cu mai
toamna, In funcţie de perioado multă răspundere problemo fer­ superioară a
de aplicore a îngrăşămintelor, tilizării pajiştilor cu ingrâşâminte
se poate determina şi dinamica organice semilichide deoarece
de creştere a masei verzi. cheltuielile efectuate cu amena­
O metodă deosebit de eficien­ jarea sistemelor de colectare se posibilităţilor
tă pentru fertilizarea pajiştilor, pot recupera într-un termen
arăta tovarăşul ing. C. Bistri- scurt.
de substituire
Se cere o a deficitului
gospodărire de nutre{uri
chibzuită a tutu­ ierbii, influenţată în mare mă­ Eficienţa acţiunilor îniţîote
dinamica creşterii
Urmărind
sură de reportizarea neuniformâ pentru îmbunătăţirea şl folosi­
rea raţională a pajiştilor natu­
a precipitaţiilor, se constată câ rale se apreciază prin prisma
producţia de mosă verde pe pă­
rezultatelor practice ce se ob­
ror suprafeţelor şuni este neuniformâ. Astfel, din ţin. Sub acest aspect s-a rele­
anual al cantităţii de
totalul
vat faptul câ după începerea
mosă verde, 40-70 la sutâ se pâşunatului pe pajiştile îmbu­
produce in primul ciclu de pâ­ nătăţite producţia de lapte a
şunat, 20-40 în al doilea şi nu­ sporit de 2-3 ori faţă de ceo
mai 10-20 la sută în al treilea. realizată în periooda de stabu-
Orice acţiune de îmbunătăţire vora prea de timpuriu unele pă­ In asemenea condiţii se ridică laţie, iar creştereo în greutate
a pajiştilor, pentru a-şi dovedi şuni şi fineţe, ceeo ce duce fa problema stringentă a folosirii o tineretului se ridică la 800-900
din plin eficienţa, imolicâ o fo­ distrugerea covorului vegetal. A­ integrale a producţiei de iarbă grame pe zi. lată motive ce tre­
losire cit mai chibzuită a păşu­ semenea aspecte s-au întîlnit Io rezultate, precum şi aceea a sub­ buie sâ determine continuorea
nilor. In acest sens, în condiţi­ C.A.P. Şerel, Romos, Solciva, stituirii eventualului deficit. Care şi dezvoltarea intr-un ritm mai
ile judeţului nostru unde oeste Ruşi etc. In plus, la unele uni­ sînt căile de rezolvare ? susţinut a acţiunilor men>te sâ
60 la sutâ din suprafaţa pojişti- tăţi cooperatiste cum sînt cele din Răspunzînd Io întrebare, ingi­ asigure valorificarea mal deplină
lor este sltuotâ în zona mon­ Bretea Mureşană şi Bampotoc nerii Nicolae Simţea de la Sta­ a potenţialului productiv al d o -
tană, cantoonele pastorale au se practică pâşunatul de-a ţiunea ogricolâ din Ceoagiu şi jiştilor naturale. De moximă In*- '
un rol hotâritor in exploatarea valma. Zaharia Samoilâ de Io Staţiu­ semnătate este ca pentru lie-»
judicioasă a păşunilor amelio­ Pentru a pune ordine în pri­ nea agricolă Lovrin au eviden­ care păşune să fie stabilite din
rate. S-a constatat că deşi în vinţa folosirii judicioase a pă­ ţiat două metode foarte avan­ timp şi In ordinea importanţei
ultimii ani s-au îmbunătăţit su­ şunilor este necesar co specia­ tajoase. Pe de o parte, este de executare toate măsurile ce
prafeţe însemnate de păşuni, u­ liştii ce se ocupâ de baza fu­ vorba de recoltarea ri însilozo- trebuie aplicate in vederea
nităţile cooperatiste în folosinţa rajeră sâ depună eforturi mai rea surplusului temporar de iar­ creşterii producţiei de mosă
cărora se aflâ nu ou monires- stăruitoare in vederea lichidării bă rezultotâ de la primul ciclu verde.
tot suficient interes pentru men­ de pâşunat iar pe de alto de Schimbul de experienţă o evi­
ţinerea la un nivel ridicat a ca­ neajunsurilor semnalate. In ace­ crearea pe păşuni sau in jurul denţiat necesitatea şi posibilita­
pacităţii for productive. !n mul­ laşi timp s-a desprins conclu­ fermelor de animale a conve- tea ridicării in scurt timp a pon­
te cazuri, deşi se afectează un zia ca un accent sporit sâ se ierului verde, îndeosebi prin in- derii păşunilor în asigurarea ba­
more număr de zile muncă pună pe creşterea răspunderii sâminţareo unor suprafeţe cu zei furajere cu cel puţin 10-20
lucernâ — plantă mai rezis­ procente faţă de situoţia ac­
pentru îmbunătăţirea pajiştilor, cadrelor de tehnicieni existen- tentă la condiţiile de secetă şi tuală. Ceea ce trebuie făcut
lucrările se execută superficial ’ te, "pe asi'gurorea de noi cadre bogată în albuminâ. Prima me­ se cunoaşte. Rămîne doar ca
şî fără continuitote, ceea” ce Te" Şi pe cointeresarea lor motenola todă s-a folosit cu bune rezul­ factorii răspunzători — respec­
diminuează efectul. De aseme­ in vederea îndeplinirii exemplare tate, ce-i drept în proporţi* des­ tiv orgonele agricole judeţene şi
tul de reduse, şi pe unele oăşum
conducerile
unităţilor agricole
a sarcinilor
ce li se încredin­
practico
nea, s-a
încetăţenit
CE CONCLUZII dăunătoare de a păşuna primă- ţează. îmbunătăţite din judeţul nostru. — să-şi intensifice eforturile in
Insilozarea ierbii se face după
direcţia materializării sa rcin ii-'^
procedeele cunoscute, fie prin
adaus de acizi pentru reduce­ ce le stau in faţă privind apu­
carea cu perseverenţă o Intre-*
rea acidităţii, folosirea substan­ gului complex de măsuri teh­
ţelor bacteriostote, completarea nice şi de folosire raţională a
S-AU DESPRINS? Aplicarea fără deficitului de glucide sou redu­ păşunilor. Rezolvarea problemelor
cerea umidităţii prin păli re. A­
respective are o însemnâtote ex­
coperirea silozului se reolizeo-
cepţională în condiţiile de se­
zâ cu ajutorul foliilor de polieti­
lenă peste care se aşeozâ ba- cetă ale acestui an. In lumina
sarcinilor trasate de plenara C C.
foţi de paie sau un strat de 10 al P.C.R. din iunie a.c., în ve­
întîrziere tode, In jurul fiecărei tabere nomice negative ole lipsei de u-
A | A ■ cm pămînt. derea diminuării efectelor eco­
In cazul celei de-o doua me­
Este adevărat co la prima penulul pe care sâ se tntindâ de animole este posibil şi ne­ midîtate, pentru co animalele să
nu-şi micşoreze potenţiolul pro­
vedere se pore câ scopul tar- sîrma. Pe păşuneo Dumbrava- cesar sâ se orgonizeze culturi ductiv, se cere ca organizaţiile
lalizârii ar fi moi mult de ordin Berîu s-a încercat un astfel de pentru producerea masei verzi de partid să mobilizeze forte
sistem care va trebui extins, nu
educativ, în sensul de a-i obiş­
Tarlalizarea — sâ folosească în mod chibzuit ţinut doar in faza de „experi­ a rezultatelor deosebi a lucemei. Aceasta este sporite la acţiunile ce se între­
prin cultivarea de trifoliene, în­
nui pe îngrijitorii de animale
prind în scopul creşterii produc­
mentare".
una din măsurile apreciote ca
pajiştile. Dar. dincolo de oceos- Nici în ceeo ce priveşte mă­ fiind cea mai chibzuită, care ţiei de furaje naturale şi cul­
tâ optică trebuie avute In ve­ rimea tarlalelor nu se pot da g V ■ ■ asigură un înalt grad de eficien­ tivate, totodată acordind ma­
ximum de grijă gospodăririi lor
dere şi necesităţile de ordin eco­
reţete şablon. S-a apreciot to­
acţiune oferă torlalizarea pentru apli­ vită este tarlouo de 4-6 hectare cercetării crescătorii de animale. chibzuite.
ţă a activităţii desfăşurate de
nomic, vizînd avontojele ce le
tuşi câ forma cea mai potri­
carea in bune condiţii a com­ pe care intr-un ciclu sâ se pâ-
plexului de masuri agrotehnice şuneze 1-3 zile. Acolo Insă un­
de suprafeţele
fiecărei tarlale, pen­
specifice
sînt mal mari,
de mare surplusului de maso verde creat funcţie de necesităţi folosind gar­ ştiinţifice lui de experienţă se desprind o serie
Sistematizînd concluziile schimbu­
a
delimitarea
tru volorificarea superioorâ
se poate face in
în unele perioode ole ciclului dul electric. de aspecte şi probleme a căror rezol­
de pâşunat. un ospect negotiv întîlnit pe pâ- vare nu trebuie scăpată din vedere
Aici este locul sâ amintim şi
Se încearcă însă, fapt consta­
tnsemnăfate tat şi in judeţul nostru, teoreti­ şunea din Subcetate, unde cu sub nici un motiv de Direcţia agricolă
buna ştiinţă a preşedintelui coo­
zarea
prea mult a unor pro­
bleme privind mărimea tarlalelor, perativei agricole din Sîntâmâ- Participonţii la schimbul de şunea din Beriu însă s-o de­ judeţeană, Uniunea judeţeană a
numărul şi forma acestora etc., ria-Orlea nu s-o respectat or­ experienţă au opreciat co pozi­ monstrat că cele moi bune re- C.A.P. şi unităţile agricole de stat şi
neglijîndu-se tocmai ceea ce dinea de pâşunat stabilită pe tivă legătura ce există în judeţul zultote se obţin prin cosiri repe­
este esenţial : realizarea în parcele, în unele locuri rupind nostru intre cercetarea ştiinţifică cooperatiste.
In condiţiile judeţului nostru Dumbravo-Beriu, Ploşlina-Pui, practică o tariolizării. A face tar- gardul în mod abuziv. Pentru şi producţie. Aprecierea este tate, ojungîndu-se fa distruge­
pajiştile naturale, care ocupă Nâdâştia, Baleia, Subcetate ş.a.. lalizarea păşunii nu înseomnâ astfel de fapte care dăunează volabilâ însă numoi în măsura rea lui totala. Această metoda,
246.891 hectore, din acestea cantitatea de masă verde să însă a cheltui şi mulţi bani, fo­ scopului urmărit prin tarfalize- în care se refera la organiza­ ca şi multe altele de aceiaşi în­ 9 Pe un prim plan se înscrie extin­
144.695 ho fiind păşuni, repre­ sporeoscă de 5-10 ori, realizin- losind sisteme de împrejmuire rea păşunilor ar trebui co rea de experienţe pe păşunile semnătate, se cere cunoscuta şi
zintă o mare bogăţie şi oferă du-se în medie cîte un spor de costisitoare. Deşi s-a opreciot persoanele vinovate de încălca­ derea acţiunii de tarlalizare a păşu­
condiţii deosebit de priehice 15 000-30.000 kg iarbă pe hec­ ca bună metoda aplicată în ju­ rea dispoziţiilor date sâ fie fă­ îmbunătăţite. Dar, daco ţinem aplicata in toate unităţile agri­ nilor pentru a cuprinde in acest sis­
pentru dezvoltarea creşterii ani­ tar faţă de situoţia existenta deţul nostru, aceea ' a împrej­ cute răspunzătoare material. seomo de faptul câ rezultate'e cole.
malelor. Dar, stereo lor oc- inainte de ameliorare. muirii tarlalelor cu stilpi de be­ Aşadar, fără a minimaliza cu cercetării se aplica doar pe su­ Pe aceleaşi coordonate se în­ tem, intr-un timp scurt, suprafeţe cit
tuală de producţie şi modul de Asemenea rezultate se pot ob­ ton şi sîrmâ ghimpată, revenind nimic însemnâtoteo celorlolte ac­ profeţe foorte reduse, reiese că scriu şi cerinţele referitoore Io mai mari de pajişti.
folosinţă sint necorespunzâtoare, ţine pe majoritatea păşunilor, un cost de 740 lei pe hector, ţiuni de îmbunătăţire a păşuni­
existînd mari „goluri" îndeosebi fiind necesar însă ca expe­ s-o evidenţiat foptul câ este lor, aplicarea în scurt timp a există încă goluri foorte mari folosirea în doze optime şi în
în realizarea unei eficienţe e- rienţa bună dobînditâ în pri­ mai economic sistemul de plan­ torlolizării pe suprofeţe cit mai in privinţa valorificării posibili­ epocile cele. mai potrivite a în­ 9 Fertilizarea cu îngrăşăminte or­
conomlce maxime de pe păşu­ vinţa imbunâtâţirii lor sâ se ge­ tare in focul stîlpilor de beton mari se impune ca o necesi­ tăţilor de creştere a potenţia­ grăşămintelor. Cu olte cuvinte,
nile naturale. Referindu-se la a­ neralizeze în proctico de pro­ a plopilor piramidali sau a car-* tate de prim-ordin. lului productiv ol pajiştilor. Sâ pentru a se finaliza şi materia­ ganice semilichide şi chimice să se fa­
semenea aspecte, tovoroşul ing. ducţie cit mai repede posibil. că diferenţiat pe fiecare păşune, rea-
Nicolae Barbu, vicepreşedinte Dacă pentru perioada actuală ne referim doar la un singur caz. liza în producţie rezultatele cer­
ol Consiliului Superior ol Agri­ nu sînt creole condiţii suficiente După cum se ştie, pe multe pă­ cetării ştiinţifice, este necesar lizîndu-se la un interval de cel mult
culturii remarca faptul câ deşi care sâ permită obţinerea unor şuni pipirigul (iuncusu*) creşte să se scurteze la minimum po­ 3-4 ani o dată.
păşunile acoperă suprafeţe în­ rezultate spectaculoase in creş­ in voie, necunoscîndu-se soluţii sibil timpul de aplicare în prac­
tinse de teren aportul lor în a­ terea producţiei pajiştilor prin
sigurarea hranei onimalelor re­ suri tehnice, totuşi la îndemino Cum folosim eficiente de combatere. Pe pă­ tică pe scorâ largă a ocestora. • In complexul de măsuri ce se
aplicarea întregii game de mă­
prezintă mai puţin de 15 la sută
din necesarul anual de furaje. unităţilor agricole şi a organe­ stabilesc să se aibă în vedere execu­
In scopul punerii in voloare o lor care se ocupă de bazo fu­ tarea în prima urgenţă a lucrărilor
acestei bogaţii pe care o repre­ rajeră stau o seamă de posi­ A w w ■ I R
zintă pajiştile noturale este po­ bilităţi a căror punere in va­ mgraşammteie care contribuie nemijlocit la sporirea
sibil şi necesor ca î n c el mai loare nu mai suferă nici o ami­ producţiei animaliere, accentul pu-
scurt timp să se îmbunătăţească na re. Asigurarea
radical situaţia acestora, prin Torlalizarea păşunilor este uno nîndu-se îndeosebi pe asigurarea ali­
aplicareo unul întreg complex din acţiunile de însemnâtote mentării cu apă.
de masuri. Calculele au dove­ deosebită ce s-o conturat ca o
dit, Iar experienţa practică o necesitate de prim-ordin în ca­ Fiecare lucrător din agricul­ de onî se va puteo ojunge sâ
confirmat ca de pe fiecare hectar drul dezboterilor la schimbul de tură cunoaşte câ nu se poate se aplice ingrâşâminte pe toate apei — o 9 Crearea surselor suplimentare
de păşune se poate realiza un experienţă. Referindu-se la sar­ concepe ridicarea producţiei de terenurile ocupate de pajişti (?).
spor de cel puţin 20.000 kg de cinile lucrătorilor ce se ocupă mosă verde pe păşuni fără a u- Or, menţinindu-se un asemenea de furaje în vederea completării de­
mosă verde, ceea ce echivo- cu producera şi asigurareo nu­ tiiiza pe scară largă îngrăşă- ritm este greu de realizat spo­ ficitului de masă verde din unele pe­
lează cu producţia ce s-ar ob­ treţurilor, tovarăşul ing. Vasile mintele organice şi minerale. rul de iarbă aşteptat. In pri­
ţine de pe un hectar cultivat Şuţâ, şeful serviciului bază fura­ Deşi se ştie că se obţine o e­ vinţa fertilizării un aspect nega­ problemă cheie rioade ale anului să constituie o preo­
cu porumb destinat bazei fura­ jeră din cadrul Consiliului^ Supe­ ficienţă economlcâ ridicată, rco- tiv este şi acela câ, pe lingă cupare permanentă în toate unităţile
jere. lată unul din motivele de rior al Agriculturii, a oiâtat câ lizindu-se sporuri chiar şi de repartizarea unor cantităţi insu­
ordin economic care trebuie să torlalizarea este un prim pas peste 70 kg masă verde la 1 ficiente de îngrăşăminte, produc­ agricole.
determine iniţierea unor acţiuni spre îmbunătăţirea modulm de kg substanţă activă de îngrăşă­
eficiente pentru ridicarea conti­ folosinţă a păşunilor. Din păcate minte, fertilizarea pajiştilor este ţia de masă verde este scă­ Participarea apei în conţinu­ dispoziţie apă de calitate şi în
nuă o producţiei de mosă însă rezolvarea ocesteî probleme o acţiune neglijată în multe zută şi din cauza utilizări* neju- tul laptelui fiind de peste 90 cantităţi suficiente. In situoţia • Este de neconceput obţinerea li­
verde. se neglijează, considerîndu-se locuri. Şl in judeţul nosbu, deşi dicioase a acestora. Aplîcînd la sutâ evidenţiozâ locul pri­ actuală insă, cind pe păşunile nei eficienţe economice ridicate în
Urmărind volorificarea mai de­ co un lucru de importanţă mi­ in ultimii ani au sporit simţitor cantităţi prea mici sau prea mordial pe core-l ocupâ asigu­ din Nâdâştia şi Ploştina, sur­
plină o potenţialului de produc­ noră. Urmareo unor asemenea contităţile de îngrăşăminte des- mori numai de azotat sau nu­ rarea ei pe fiecare păşune. sele de apa nu sotisfac cerin­ sectorul zootehnic fără a asigura con­
ţie al pajiştilor, prin aplicarea practici se vede şl în judeţul Oricit de productivâ ar li o pă­ ţele, animalele parcurgind zilnic diţii din cele mai bune pentru folosi­
diferitelor lucrărî tehnice de îm­ nostru, unde păşunotul pe par­ tînote pajiştilor naturale, ’otuşi mai de superfosfat nu se obţi şune, nu se obţine efectul do­ cîte 10-20 km pentru adâpot,
bunătăţire şi o unor reguli de cele se aplică pe abia circa suprafeţele fertilizate nu depă­ sporurile scontate. Rezultatele rit — concretizat în spori ea se simte acut necesitatea rezol­ rea raţională a pajiştilor, a întregului
folosire roţionolă. în judeţul 4.000 hectare, suprafaţă ce re­ şesc anual 5-10 procent», ceea cele mai bune din punct de ve­ producţiei animaliere — decit vării problemelor referitoare la
nostru s-o ajuns ca pe o serie prezintă moi puţin de 5 la sută ce inseomnâ câ obia in 10-20 dere economic in experienţele atunci cind animatele ou Io asigurarea apei. lor potenţial productiv.
de păşuni cum sînt cele din din pajiştile existente.