Page 61 - Drumul_socialismului_1968_07

Aniversarea a 20 de ani de la I Flota
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIT1-VA I

semnarea Tratatului de prietenie
roma­

romano-cehoslovac nească

ADUNAREA ide pe­

! troliere
FESTIVA
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU

Clnrt tn anul 1962, In ana­
lele tlolei maritime tomâneşti
ANUL XX NR. 4212 VINERI 19 IULIE 1968 4 PAGINI 30 BANI sc înscria numele novelor
DIN CAPITALA „ Prahova" şi „Ploieşti'’, sc
semna propriu-zis actul rle
constituire a (lotci româneşti
LA I.M .C . BIRCEA rle petroliere. Dc Iq această
Joi după-amiaz>j a avut loc dunării festive a fost rostii dc dată, noi petroliere sub pa­
In Capitală o adunare teslivă tovarăşul Dumitru Popa, mem­ vilionul românesc au acos­
orqaniz.ată dc Comitetul muni­ bru supleant al Comitetului tat la danele portului de
cipal Bucureşti el I’ C.R. şi Fxecutîv al C.C. al P C.R , prim- reşedinţa. Constanta. înscrise
secretar al Comitetului muni­
Consiliul popular al munici­
Livrările în devan­ 2.0-a aniversări a semnării Tra­ cipal Bucureşti al P.C.R., pri­ In rcqislrul britanic Lloyd,
piului. cu prilejul celei de-o
ele au /os/ construite de că­
tatului dc prietenie, colabora­ marul general al Capitalei. tre şantierul naval Udcvalla
— Suedia, precum şi dc fir­
re şi asistentă mutuală dînlre A luat cuvfntul tovarăşul ma japoneză Hitachi — /fo­
Republica Socialistă România Ponipiliu Macovoi, membru al sei»” din Innoshima.
şi Republica Socialistă Ceho­
sare la partenerii slovacă. C C. al P.C.H., preşedintele Co­ ne, Naviqînd pe mări şi ocea­
mitetului de Stat pentru Cul­
navele fron.sporfo m ili­
Au participat tovarăşii Ion
Ciheoighe Maurcr, Emit Bod- tură şi Artă. oane dc tone de produse pe­
naraş. Virgil Trolin, Mia Gro- In cadrul adunării festive a troliere in nttşelc cc Ic tac
cc
za, vicepreşedinte al Marii A­ luat. de asemenea, cuvinlul în mod curent pe rute CU
Icoqn portul Constanta
dunări Naţionale, Cornelii) M«i-
vor repre noscu. ministrul afacerilor ex­ Karel Kurka, ambasadorul R S. Rntterdam. Hamburq, Oslo
Cehoslovace la Bucureşti.
sau londra. Iar cu ocazia
terne. Ghrorghe Cioară, minis­
trul comerţului exterior. Mi- Cuvînlărilc au fost sublinia­ unor transporturi speciale a-
hai Sudor, ministrul economiei te cu vii si îndelungate aplau­ jnnqind pină tn Golful Per-
forestiere, Adrian Dimilriu, mi­ ze. Cel prezenţi au manifestat sic, India şi Ceylon.
7.2 la sută za. ministrul energiei electrice, cu căldură pentru prietenia Unici româneşti dc tancuti
nistrul justiţiei. Octavian Gr ti­
Creşterea
şi dezvoltarea
trainică ce leagă popoarele ce­
reprezentanţi ai unor instituţii
lor două ţări, penlru Întărirea petroliere cslc rezultatul ela­
centrale st organizaţii obşteşti, borării unui important plan
relaţiilor frăţeşti dintre Parti­ ale cărui prevederi sînt In
personalităţi ale vieţii ştiinţi­
dul Comunist Român $1 Parti­ prezent In curs de aplicare.
fice şi culturale, generali şl o­ CI este menit să satlslacâ In
dul Comunist din Cehoslova­
fiţeri superiori, oameni oi mun­ condiţii mai bune trai icul fol
cia, In Interesul cauzei socia­
l.'nul tlm nlribiitrlc de ma­ tinuare creşterii productivi­ cii din întreprinderile şi insti­ lismului, progresului si păcii. mai intens (le produse pe­
rc importantă ale partidului tăţii muncii rare este pilo­ tuţiile bucureştenc. Au luai troliere. In acest sens, şan­
$i stalului nostru cslc stu­ nul de bază în creşterea v e­ parte, dc asemenea, membri ai Adunarea festivă s-a încheiat tiere navale dn renume din
dierea obiectivă a legilor ic niturilor întreprinderii. Ex­ Ambasadei Republicii Socia­ cu un bogat program artistic. lume vor construi pentru
acţionează în economia no­ perienţa semestrului 1 a.r. Navrom Incâ 6 nave cu o ca­
ii ouai ă. Prin Ir-o anali/ă vine să conlinne arest lu­ liste Cehoslovace Ia Bucu­ (Aqcrprcs) pacitate dc 50.000 fdw fie­
Stimliliră se put slabili ron- cru. In primele 6 luni ale a­ reşti. care. La Ici ca şi cele exis­
<rrt direcţiile în care tre­ n ii lui producţia globală şi Au fost Intonate Imnurile dn tir tente In prezent, navele vor
buie sa Sc acliune/.c penlru a marfă s-a realizat în propor­ stat ale României şi Ceho­ li prevăzute cu un înalt qrad
se evita unele neajunsuri (Ic ţie dc 107.0 la sută depă­ slovaciei. Textul cuvîntărilor tn p«)q. de automatizate cu comanda
moment ivilc în angrenajul şirea prevrder i lor dalorîn- Sub privirile atente ale oţclarului, cuptorul în clocot plămădeşte o noua şarjă. a 4-a. centralizată a Intrcqului e­
economic nl larii. In acest du-se în exclusivitate depă­ Foto : V. ONOIU Cuvfntul de deschidere a a- chipament tehnic. Cle vor a­
sens slau mărturie documen­ şirii productivităţii muncii }: vea, dc asemenea, instalaţii
tele plenarei C.C. a) PC.R. Această situaţie de fapt a r dc aer condiţionat şl cabine
din iunie a.c., prin care se creat cadru propice pentru | pentru liccarc membru al c-
subliniază necesitatea îmbu­ a face fală sarcinilor dc ex­ f chipajului. Conform proiecte-
1 s-au livrat peste IN FAŢA CONSILIILOR POPULARE COMUNALE
nătăţirii batantei dc plăti port. astfel că numai in se­ N oi tipuri 5 lor. ele vor puica naviqa In
externe şi oblinetii unei mestrul j condiţii bune altt pc occa/tc
producţii suplimentare, ast­ prevederi cahle teracotă si de c e a s u ri i cit şl pc mările contincn-
fel ca planul curent, în con­ cărămizi dialit In valoare [ laie.
secinţă planul cincinal, de de 569500 lei. O contribuţie Astfel, flota românească de
dezvoltare economică să nu deosebită la creşterea pro­ La Fabrica „Victoria" din petroliere va avea In urmă­
fie alcclat de consecinţele ductivităţii muncii a adus-o DE Arad, ou fost realizate trei noi torii ani o capacitate de
secetei din agricultură. şi punerea în funcţiune cu 20 tipuri de ceasuri superioare peste o jumătate de' milion
întregul colectiv dc muncă dc zile înainte de termen celor produse anterior prin dc tone Acesf spor dc ca­
din cadrul întreprindem a maşinii de cusut saltele de calitatea execuţiei şi precizia pacitate (i ridicat pe linqn
noastre subscrie din toată vală minerală. Merită să de funcţionare. Este vorbo de alte probleme şi începerea e-
inima la această chemare subliniem că rolul hotărîlor permanentă o Consiliului popu­ core vor sprijini, îndruma şi ceasul de perete cu secutării unor Impor^iitLe M-
13 rubine, caro se întoarce o
patriotică a partidului. Stu­ tn scurtarea acestui termen ____ SABLN BOT ICI U, lar judeţean provizoriu. ojulo desfăşurarea lo comune o dată fa T4 zile, şi ceasurile crări porlualc la Constanta.
diind posibilităţile de care I a avut prohatii'oV din timp vicepreşedinte al Comitetului Pentru realizareo acestor o- întregii activităţi a consiliilor deşteptătoare cu cadran oval Cle cuprind construcţia nou­
dispunem in anul 1963 în­ a lucrărilor de montaj. De executiv al Consiliului popular biectîve, Consiliul popular ju­ populare. sau trapezoidaî. In prezent, lui post de acostare pentru
treprinderea noastră va con­ ademenea, am construit în judeţean provizoriu deţean a procedat la instruireo : Principala sarcină care o stol Fabrica „Victoria" din Arad
tribui la sporirea venitului plus o centrifugă cane s-a consiliilor populare subordonate, în foţa consiliilor populare, in produce peste 20 de modele tancurile petroliere trans­
naţional, peste prevederi, cu montat la linia I secţia vată indicînd sarcini precise de re­ oceastă perioadă, o fost oceea de ceasornice. La acestea se oceanice. precum şi amenaja-
aproximativ 620.000 lei, că­ minerală, ceea cc a dus la In jrmo delimitării şi orgoni- priu — care este moi suplu ■— zolvat in etapa octuală. Consi­ ca toate acţiunile referitoare la vor adăuga in curind un ceas
rora le corespunde o pro- sporirea cantităţilor de vată zăril municipiilor, oroşelor şi co­ capotă o însemnătate deose­ liul popular judeţean ţine o organizarea activităţii lor să se de masă deşteptător, prevă­ GH. AGIU,
duclio marin suplimentară minerală centrifugată. Dato­ munelor, consiliile populare din bită şi trebuie sa ducă nemij­ strînsă legătură cu comunele şi desfăşoare concomitent cu preo­ zut cu un mecanism de prea- redactor la Agerpres
in valoare de 1,400.000 lei rită calităţii superioare a a­ judeţul Hunedoara, sprijinite şi locit (a creşterea competenţei oraşele, ajutînd concret consili­ cuparea pentru îndeplinirea in­ vizare o declanşării soneriei,
Astfel, economia naţionala cestui produs, in comparaţie indrumote de Comitetul jude­ profesionale, la raţionalizarea şi ile populare ale acestora lo e- tegrală şi în termen a sorcini- şi un altul cu calendar.
ţean de partid şi de Comitetul
va beneficia în plus de 300 ni pista minerală, cit si do­ executiv ol Consiliului popular modernizoreo întregii activităţi laborareo de decizii şi hotărîrî lor curente şi putem aprecia (Agerpres)
tone produse de vată mine­ meniului mai vast de utiliza­ judeţean manifestă o preocu­ ce se desfăşoară în administra­ mobilizatoare, la adîncîrea le­ că marea majoritate a consili­
rală 120.000 bucali cărămizi re, ea este foarte solicitată ţia de stat. întărirea disciplinei găturii cu masele şi otragereo ilor populare ou rezolvat şi re­
dialit 20 000 unităţi calilc dc beneficiari. Prin raţiona pare crescîndă pentru realiza­ în muncă, atitudinea plină de lor Io conducerea treburilor zolvă cu succes sarcinile ce le
rea sarcinilor economice şi so-
teracotă s» 650 tone masă Uzările întreprinse în proce­ cial-culturale, prin valorificarea grijă şi solicitudine a lucrători­ obşteşti. Folosind această me­ stou în faţă
lor din oporotul organelor lo-
todă. avem posibilitateo să cu-
rliasi 1. sul de producţie- s a ajuns resurselor locole în mai mare 'cale ale administraţiei de stat nooştem mai bine realitotea Io Orgonizareo nouă a judeţu­
Avînd in vT-dere cimenta in situaţia dc a se elibe­ măsură şi antrenarea maselor faţă de nevoile oamenilor mun­ lui a impus schimbarea unor
forme şi metode de lucru ce-şi
economică ridicată a pro­ ra o parte din forţa de lo ridicarea ospectului edilito'- cii. receptivitatea pentru ceea nivelul comunelor, ne dăm rez- care nu moi corespundeau, tn ^SSSSSSSk
duselor noastre destinate muncă şi folosirea ei în al­ mo ce măsuri se impun lo un făcuseră loc în activitatea con­
exportului ne-am propus să te secţii care la rindul lor gospodăresc ol locolitătilor. ce este nou şi înointat. simţul moment dat pentru perfecţiona­ siliilor populare comunale şi
devansăm liv rările la export şi-nu mărit capacitatea dc In etopo octuolă, oerfectiona- de răspundere în aplicarea le­ rea activităţii. De asemenea, au noile condiţii a opărut, de pildă, m s rr% ~ « . i :v u i. T i” a r * M i i i £ ® îl
pentru R P. Ungară. R.P. Po­ producţie ; pe această calc norea formelor şi metodelor gilor şi în îndeplinirea sarcini­ fost constituite accent pe lingă ca o necesitate imprimarea unui C / t B B U H E L U I
lonă si R D. Germanii. In s-a produs, pe bază de co­ de muncă ale aparatului pro­ lor, constituie o preocupare consiliu colective competente, caracter mai pionifical, operativ
(ursul trimestrului III ar. menzi cantitatea dc 470 de şi de perspectivă al activităţii
Se v ur liv ra 50 000 Inirăli tone masă diasil. consiliilor populare comunale.
cărămizi lerino-izolaloare din In lunile rare au mai ră­ Astfel. prin întocmirea plonurî-
rtialit pe pielele externe mas vom acţiona în continu­ fn întregul j'udef a avut loc lor de muncă trimestriale şi prin
prin devansare din cota tri­ are in direcţia creşterii pro­ cuprinderea in aceste planuri a Noile coord
mestrului IV ac. Aceasta v a ductivităţii muncii. Vom celor moi importante probleme
duce la o realizare peste căuta să utilizăm la maxi­ din pionul de perspectivă con­
de
mum timpul productiv
prevederi, numai la acest muncă înlăturînd toate în­ Constituirea comitetelor comunale ale femeilor siliile populare comunale ou
sortiment, rn peste 75 000 de posibilitatea să-şî orgoniztze ac­
lei iar depăşirea planului de trcruperile din procesul tivitatea în mai bune condiţiuni ale minei Lonea
evpnrl va reprezenta apro­ junduclic. In aceste zile an avut foc ştească, in munca de întă­ şi să ia din timp măsurile ne­
„Raza do lansare" a se- niunea Tineretului Comu­
ximativ' 7,2 la sulă. mesiriilui 1 este solidă, La adunări de constituire a rire a familiei şi educarea nist. Sute de femei desfăşoa­ cesare pentru o rezolva cîl mai
comitetelor comunale ale le-
Pentru Inlăpluiiea acestor ea vom adăuga si realizări­ meilor. Cu acest prilej, în copiilor. S-a relieîat că a- ră activitate obştească în operativ sorcinile ce le revin
porlul îemeilor in loatc do­
angajamente vom căuta să le semestrului 11. astfel ca adunările care s au linul, meniile a crescut în mod ne­ calitate' de deputate în con­ Tot prin planul de muncă, mem­ Acum, cind mineritul industrial al Văii Jiului a atins ve­
la sfîrşitul anului realizările siliile- populare, Iar alte mii brii comitetului executiv comu­
mobilizăm rezervele interne s-a subliniat rolul ce l au încetat. a sporii participarea nerabila virstă de 100 de ani, mina Lonea îşi trăieşte ade­
economiei naţionale să lie nal sini repartizaţi pe sate, ast­ vărata ei maturitate. Modernizarea minei, introducerea in
care sc mai găsesc în stare amplificate şi dc aportul femeile, contribuţia adusă dp lor ia viata politică şi ob­ în comitetele de cetăţeni. procesul de extracţie o celei mai noi tehnici, dinamica
latentă în cadrul întreprin­ nostru concret. acestea la dezvoltarea fie­ ştească Numeroase femei fel îneît fiecare să oibă un sec- vertiginoasă a creşterii volumului producţiei — iotă ceea
cărei localităţi, a cooperati­ sini membre de partid. un
derii noastre. O atcnlic deo­ Ing. GHEORGHE RESIGA velor agricole de producţie, mare număr sini cuprinse în (ConUngOit ifl. M0. O f-o) ce caracterizează pregnant această exploatare minieră.
Desigur, soluţiile tehnice — izvorite din legile core gu­
sebită vom acorda şi în con­ director la I.M.C. Bucea la activitatea socială şi ob­ sindicate, fac parte din V- (Conlinuote iu pag. a j-o» vernează exploatarea zăcămintelor de cărbune — au si­
tuat alături unul de oltul cele două puţuri de extrocti din
incinta Lonea II. Un puţ cu turn metalic, de di­
mensiuni modeste, ale cărui molete se rotesc cind leneş
cind grăbite. F vechiul puţ al minei Lonea II, ca'e a fost
martorul acelei tragedii pe care minele Lonea I şi II ou
CE S-A „CIŞTIGAT“ LA SECERIS trăit-o în 1929-31, împreună cu minele Dilja si Vulcan. în­
chise de foştii stopini, inundate, lăsate prado distrugerii,
păreau sortite pentru totdeauna pieirii. In întreg cimpu! mi­
nier Lonea rămăsese în funcţiune doar mina III Jieţ cu o
v în tjl si acum îi adunăm producţie mai mult decît modestă şi unde in anul 1940 nu
SE PIERDE LA TREIERIŞ din nou în cîmp în clăi să sc se găsea nici cel puţin un singur tronsportor care să uşu­
reze cit de cit munca minerilor.
usui e" — ne spunea Ingine­
Astăzi, incinta Lonea II prezintă imaginea unei unităţi
rul. Oare nu era mai bine să
fî fost aduşi direct pe arie ? In- miniere moderne, în care prezentul domină impresionant.
Mobilizînd însemnate forte intuit doar după cei cîţiva măcar batoza nu era Instalată Orzul însă stă şi acum pe qinerul era foarte optimist spu- Turnul metalic al bătrinului puţ. deşi a fost reconstruit, a
!«&,00 l ’v. p rn lru sperialisil. Cl- şi mijloace la strîngerea rp- snopi transportaţi şi după nişte la locul dc ‘funcţionare. Men- arie. „Avem batoză, dar n-avem n/nd că „chiar dacă se înre­ rămas totuşi in umbra siluetei mosive din beton oţel şi
rlul „McdicInA". TeniA : rnltoi, în majoritatea coopera­ butoaie cu apă. Sosit în cele tinîndu-se un asemenea ritm tractor — ne explica briqa- gistrează pierderi cu o manipu­ sticlă, de o eleganţă sobră a celui moi tînăr put al minei
k Tulburări de nutriţie a­ tivelor agricole secerişul griu­ din urma aici, responsabilul a­ de lucru probabil că pînă la dierul". Clnd $i dc unde va lare în plus avem producţie Lonea : puţul de extracţie prevăzut cu instalaţie multico-
cute, siibacuip şi cro­ blu şi schip. Acest nou puţ de extracţie simbolizează motu-
nice )a sugari. (Relua­ lui s-a terminat sau se ajuopie riei. tovarăşul Auguslin Trilu. venirea iernii vor termina şi veni acest tractor n-am putut bună, de circa 2.100 kg la hec­
rea emisiunii din 11 iu­ de slîrşit. La C A P. din Aurel ne relata că s-a oprit trans- cooperatorii din Aurel Vlaicu afla. Nimeni nu ştia precis un­ tar, şi a$a că tot ne răinîne ritatea, vigoarea, dinomismul prezentului s< viitorului mi­
lie IU8). Ylaicu, Geoaqiu, Foit, Bnbibiii jîortul deoarece în ziua de cu treicrişul ! de se g ă s e ş te inginerul sau ceva". Ciudată optică si pă­ nei Loneo. De ce ? Pentru că practic, pînă acum. exoloata-
|V,30 Tv. pentru elevi. Consul­ şi Rajîollu Mare ni s au dat a- 16 iulie a.c. a plouat Dar In preşedintele care probabil ne cat că sc îfitîlneşte acolo unde rea minieră Lonea o fost lormată din trei mine distincte :
taţii la limba român.S In legătură cu „organizarea" nu ne aşteptam ! mina I Cimpa, mina II Lonea şi mina III Jieţ. Fiecare cu
IgramalicA clasa a V in -a ); sigururi că acţiunea respectivă ziua de 17, cind am vizitat u- treieuşului la C.A.P. Geoaqiu puteau da răspuns precis la
11.00 Drum uri şl popasuri — se încheie în cel mult 2-3 zi Iu nitalca. timpul era excelent nu ne-am putut forma o pă­ întrebarea respectivă Am fost „Preocupări" asemănătoare puţul ei de extracţie, cu reţeaua ei de galerii. Pînă şî ecar-
emisiune turistica. Baze şl bune de lucru în cîmp. Acesta însă de transportul snopilor informaţi că dc la Foit ur­ celor relatate se lntîlnesc şi tamentul liniei ferate era (şi moi este încă) diferit.
obiective turistice. Satul rere exactă. Unii cooperatori la cooperativele aqricole din Anul 1968 este anul concentrării întregii producţii o aces­
turistic „Şlrne»*'; este un lapt pozitiv ce denota nu sc ocupa nimeni (?). După susţineau că se va face n arie, mează ca batoza să fie dusă la
11,20 Buletinul circulaţiei ru ­ că a existat preocupare pen o discuţie cu viccjueşedinlelc dar brigadierul loan Borza era brigada din Cigmâu, unde nu Spini, Deva, Romos. Murtincşti tei exploatări, printr-o reţeo unitară de transport subte­
tiere; tru ca secerişul să se realizeze cooperativei, loan Boşorogan. de părere că „griul rezultat s-a început nici măcar Irans-' etc. ran situata la orizontul 400, la o singură gură de mină —
M,30 Curs de limba sp an io li cu minimum dc pierderi. am reţinui că ,,să tot fie dp portul snopilor. Aceasta denotă Decalajul mare ce s-a creat puţul de extracţie cu instalaţie multîcablu şî schip dir. in­
(tcc(ia l); de pe cele 50-60 hectare ce se
19.00 La porţile cunoaşterii — Dar, o dată cu terminarea treierat griul de pe vreo 30 recoltează manual va fi treierat că nu se ocupă nimeni dc ur­ între seceriş si ireieriş nu re­ cinta Lonea II. In prezent, deja sectoarele II şi IM. din
em isiune penlru tineret. secerişului nu înseamnei c«i re­ rle hectare''. Inginerul Pavcl cu combina la stoguri". Sur­ gentarea treierisulut. flectă altceva deeft existenţa ra2a fostei mine Loneo II, dau producţia prin puţul de
..Rapunea maşinilor". M a­ colta a ajuns în întregime In Codreanu, care lipsise cltcva a o scrie de deficienţe dn or­ extracţie cu schip. Tot pe acest puţ este extrasa şî o parte
şina glndcşte ? Maşina hambare. In fiecare din uni­ ore din unitate, dar cunoştea prind aceste păreri diferite ca­ Aprecierea este valabilă si din orqanizatoric. Cunoselnd din producţia sectorului IV.
poate fi profesor ? M a­ ic nu indică altceva decît fap­ în cazul cooperativei agricole
şina are sentim ente ? Ma­ tăţile amintite orzul sau griul mui bine probatul situaţia, ne-a tul (ă nu s-a adus la cunoş­ din Bobîlna. Aici nu s-o trans­ faptul că acestea nu se put — Efectuăm un mare volum de lucrări pentru concen­
şina se poate reproduce ?; de pe importante suprafeţe a spus că în realitate „cele 80“ tinţa tuturor cooperatorilor portat nici un snop de orz la solda decît cu pierderea unor trarea producţiei întregii exploatări — ne-o declorot tov.
1),I0 T elejurnalul de searA; fost recoltat manual, iată rle sînt 120 hectare. Nu era ex­ modul cuni se vor desfăşura canlităti însemnate de recoltă, Ion Bălonescu. inginerul şef ol F. M Lonea Urmează sa
’ H.oo Buletinul meteorologic; ce, parale) cu secerişul, pentru clus cu In cazul că-l întrebam arie. Pe locul indicat de con­ este de nşteptat ca Direcţia terminam lucrările necesare dirijării spre acest puţ o pro­
:n,i o /Vrlunlitalca in agricul­ acţiunile din campania de re­ tabila şefă Letilia Florea unde
tură. Aritmetica simplă a micşorarea pierderilor rl^ boa­ pe preşedinte (plecat în ziua coltare. va funcţiona aria. deocamdată agricolă $i Uniunea judeţeană ducţiei sectoorelor I, V şi o părţii care a moi rămas din
valorii zilci-muneâ ; be trebuiau orqani/.ale acţiunile respectivă din unitate) să con­ Două exemple tipice dc nu se afla nimic. Nici cură­ a C A P să intervină cu mă­ sectorul IV. Depunem eforturi susţinute, deoarece de ter-
’D,30 Studioul muzical. Cultura de transport a snopilor la ani semnăm şi o a treia cifră di­ suri hotărîte care să fie mate­ minoreo concentrării producţiei depinde economisirea u­
muzicală de-a lungul tim ­ ceea cc se poate chema ne­ ţit nu era. Asupra datei cind
pului : Clinpln: si trcicratu 1 lor. sau treier alul ferită de cciulaMe două O ri­ păsare în privinţa treirrişului se va începe treierişul plana, rializate în încheierea otabnică nui important volum de lucrări de întreţinere $i transport
-n,.™ Dialog despre cultură. P u ­ staţionar cu combina. Contrar cum,' denui de ■ reţinut ■ este că ni le-au oferit cooperatorii din de asemenea, incertitudinea. a treierîşului. Astfel se va o mai bună aprovizionare a locurilor de muncă, creşterea
blicul aştcaplâ filme ro­ «aşteptărilor însă, la nici una ceea cc s-a făcut pînă acutn Foit $i Bobilna. La C A P. Foit, evita posibilitatea scăderii re­ capacităţii de extracţie a minei, a productivităţii muncii,
m aneşti de succes (II); din cooperativele vizat? n-am în vederea evitării pierderilor Inginerul loan Prătilă de ia coltei realizate la seceriş şi sporireo eficienţei economice.
1.10 Reflector; întîlnit o organizare temeinică şi înmagazinării grabnice a brigadierul Aurel Sibi$an în­ C.A.P. Rapoltu Mare ne-a pre­ totodată se creează condiţii de I. BARBU
M.2S Filmul artistic „ Ju d ecăto ­ cerca, fără a fi nici dînsul zentat o sîtualic interesantă In
rul de minori" — pro d u c­ a muncii la treieriş. lată pe întregii recolte de grîu este convins, să ne demonstreze că felul ci, legată de treienş. De­ asigurare a unei temelii trai­
ţie a studiourilor din scurt cîteva din constatările departe de ceea ce se poale nice recoltei viitoaie, prin eli­
R F. a Germaniei. „treicrişul nu este o proble­ spre cc este vorba? Din snopii
'2,55 Telejurnalul dc noapte. făcute In teren. numi organizare chibzuită a ma". A$a să fie oare ? Es c a­ rezultaţi de pe 69 hectare nu berarea terenului dc snopi si (Continua* In pag. a Z-o)
Locul ariei „organizate’' Ia muncii $i folosire deplină a devărat că o mare parte din s-a transportat pînă teri nici executarea arăturilor dc vară
C AP. din Aurel Vlaîcu l-am timpului bun de lucru. Nici qrlu s-a recoltat cu combinele. unul la arte. „I a împrăştiat N. TIRCOB