Page 62 - Drumul_socialismului_1968_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Pescuit tul Chlşdef, judelui lllov, a
zis că nu ş/ie şi a venit la
Bffi întîm pSnarea. ^ZSBeS cfMBgtmcfawuBwS* 6 Deva să oile. Dar a trecui
electric prin Arad de unde a cum­
părat roşii pe care le-a adus
la Deva şi le-a vlndut cu
METODE AVAKSATE PENTRU ^ fel de pescuit. Depinde prej mai mare. Au venit şi
jC'xislă şl un asemenea
5
bânufil. l-a mers plnâ fn
dc inventivitatea şi „calili- iulie cînd „s-a rupt şandra­
carca" pescarilor. Fluture maua". Ce-i va aduce legea
Victor, Troacă Gheorghe. va vedea singură, pentru că,
CONSTRUCŢIA ÎN TERMEN Paşalică Ioan şi Corduneanu osteneala de a lace speculă.,
se plăteşte. De, treabă negus­
Gheorghe au lacul dovada
acestor „ calilăli" In noap­ torească. ch/t pe chit f
tea de 13 spre 14 iulie. Dum­
nealor — angajafi la Uzina
ECTIVELOR SOCIAL-CULTURALE „ Victoria" Câlan — nu s-au S-au stins
ai
temut de miile de volfl
J relclci dc înaltă tensiune, au două vieţi
trecui un cablu pes/e Strei,
Macaralele turn cu braţe transportul materialelor pe o- cest mod am avut posibilita­ — Pe şantierul nostru, spu­ l-au scuhtndat In apă şi
viguroase de metal îşi anun­ rizonlală şi verticală, de ni­ tea să sugerăm unele îmbu­ nea tovarăşul Moraru Du- prin alfi 40 dc melri de ca­ Ţ ra q ic, dar adevărat. In
ţa do departe prezenta în zo­ velare şl umplutura unde nătăţiri, să facem anumite mitrnj membru în comitetul blu au lacul legătura la re­ lover. se prezintă la dilerite M ziua de 7 iulie s-a
nele construibile ale Hune­ se realizează economii dc schimbări dc soluţii fără a sindical, se folosesc zilnic ţeaua dc înaltă tensiune. lamilii şi. In timp cc solul stins din viată Crâciunescu
doarei Cu ajutorul lor oa­ timp şi forţă de muncă. diminua nivelul calitativ de însemnate cantitătl de că­ Flamă, pocnete, peşti eleclto- cslc plecat de-acasă, solicită niisabela din Peşteana, In
menii dau noi contururi $i ■— Condiţiile favorabile o- execuţie. La ultimele două rămidă. beton, materiale pen­ culali şi.. inventivii „ pes­ sub motiv că a lost trimis vlrstă dc numai 21 dc ani.
dimensiuni oraşului care as­ ferilc de mecanizare, spunea nivele ale blocurilor se fo­ tru Instalaţii sanitare şl e­ cari" eledrici au lost prinşi de acesta, cltc 200-300 lei In urma unui avort
piră tot mai mult la frumu­ tovarăşul inginer loon Albu, losesc acum înlocuitori de lectrice. La apelul adresat asupra faptului. Acum aş­ drept acont pentru lemnele provocat pe cale chi­
seţea urbanisticii contempo­ nc-au permis să aplicăm în cărămidă deoarece materialul de comitetul sindical şi con­ teaptă „ recolta" In baza ar­ de loc pe care urmează să mică. Tlnăra a promovat
rane. Inginerul Teodor Dâră- producţie metode noi, avan­ de bază este deficitar. Co- ducerea şantierului, muncito­ ticolului 208 din Codul pe­ Ic aducă dar ,.a rămas cu cu clteva zile In urmă cu
mtiş, şeful şantierului nr. 4 tajoase din punct de vedere frajcle din panouri mari, uti­ rii au răspuns prin folosi­ nal. camionul In pană" Si... succes examenul de slat
al I C.S Hunedoara. spune economic. Paralel cu qlisarea lizabile la mai multe lucrări rea în mod judicios a mate­ pe-acl ti-e drumul. In cile- In Institutul pedagogic de
cu legitimă bucurie: blocurilor de locuinţe, se e- succesive, nu luat locul co- rialelor. Astfel, reduclnd nu­ Daji-1 pe mina va cazuri escrocheria „s-a trei ani din Cluj In loc să
— In acest an colectivul xccutâ montarea tîmplăriel şi frajelor obişnuite care Impli­ mai cu 1 la sută procentul prins". Urmează să lie prins meargă acasă, s-a oprit In
noslru a predat beneficiaru­ finisările pe aceleaşi schele, că un consum mare de mate­ de pierderi admise am eco­ si escrocul Deci, lifi atenti t Craiova fa o rudă — Cos-
lui blocur.i de locuinţe însu- iar Ia aprovizionarea cu ma­ rial lemnos şl manoperă. Prin nomisit 400 cărămizi zilnic, m iliţiei! Dali-I pe mina miliţiei I tachc Victoria — unde I s-a
mind 293 de apartamente teriale a incintei apartamen­ întrebuinţarea cofrajelor în iar prin scurtarea distante­ provocat întreruperea sarci­
confortabile. Termenele de e- telor se utilizează bene mo­ panouri consumul specific de lor între blocuri la pozarea /T e vreo cf/cva zile In Negustoreasca nii. In 2iua de 4 iulie a ajuns
xeculie a multora dintre ele dificate cărora li s-au ataşat cărămizi s-a redus Ia Jumă­ conductelor termice s-au la Peşteana, iar In 7 iulie
au fost simititor reduse. pîlnii. Acestea au fost ne­ tate. O importantă schimbare ob|inut economii la ma­ ^ Deva a apărut un es­ a decedat. Din această dra­
Blocurile B 5, F 2, şi C 46 cesare deoarece în interiorul do soluţii a fost realizată de teriale în valoare de 110 000 croc. Rcflneti semnalmente­ 'T'nală lumea ştie că mă se pot trage învăţămin­
năravu/r
bărbat
le
şi...
au fost puse la dispoziţia oa­ blocurilor nu se pot folosi specialiştii noştri la ridica­ lei. însumate, economiile ob­ de statură potrivită. In jurul J negolul aduce bani. te Printr-un act inuman
menilor muncii cu 60, 9 şi macarale pentru transportul rea statici electrice de 220­ ţinute de colectivul şantie­ Dacă-i cinstit. Dacă nu... iar s-au stins două fiinţe din
respectiv 5 zile mai devre- şi manipularea materialelor. ) 10 KV. Deoarece obiectivul rului noslru In prima jumă­ Trage, nu trage.. vîrstci de 40 de ani, îmbră­ şl ie toată lumea ce aduce. care una nu avea nici o v i­
I ! mc. In momentul de fată se a- In contextul preocupărilor a fost prevăzut iniţial să tate a anului depăşesc va­ Foto : V. ONOIU cat (dc obicei) Intr-un pu­ Dumitraşcu Vasi/ica din sa­ nă.
fie amplasat pe un teren îm­
loarea de 600.000 lei.
| flă în construcţie 300 de a- majore ale constructorilor bibat cu apă, proiectantul a La aceste rezultate şl-au V .
de pe şantierul nr 4. îşi gă­
parlamente In microraionu) sesc rezolvarea şi alte pro­ prevăzut o soluţie costisitoa­ adus contribuţia un mare nu­
IV, dintre care 40 vor fi re­ re care să creeze cadrul ne­ măr de constructori. La loc
cepţionate peste cîteva zile. bleme. Una dintre ele o con­ cesar săpăturilor la funda- ţilor în întrecerea socialistă, Inspiraţii ce valorează
de frunte pe listele evidenţia­
Se înaltă, de asemenea. o stituie investigarea şi folo­ lie. In locul acesteia noi am
şcoală cu 20 săli de cla­ sirea posibilităţilor de redu­ găsit altă soluţie originală şi am întîlnit numele unor mun- | IM 0R6ABIZAREA TURiSMULUI
să, complexul de deservire cere a costului lucrărîlor. economicoasă. S-au săpat citori harnici cu vechi state
U.C.E.C.OM., staţia de apro­ Referindu-se In acest capi- patru puţuri care au colectat de serviciu la şantierul :-,r. sute de mii de lei
vizionare cu apa potabilă lol al activilătii colectivului, apa, ea scăzînd sub nivelul 4. Este vorba de tovarăşii Titi
ale căror lucrări sînt avan­ tovarăşul Grigore Boer, se­ fundaţiilor proiectate. Astfel, Brănişteanu, Ioan Mezil, in­ TREBUIE ESCALA­
sate. cretarul comitetului de partid, a fost posibilă evitarea zi­ stalatori. Teodor Mitran. Gri­ Despre pasiunea pentru alenliei mai ales pentru e-
Ritmul alert de lucru este sublinia : durilor de sprijin, obtintn- gore Sandu, Vasile Chiorea- nou, răbdarea cu care mais­ lieaeilalea ei economică.
atestat de faptul că principa­ — Constructorii noştri au du-se economii de 25 tone nu. zidari, mozaicari şl dul­ trul Gheorghe Bota şi lăcă­ Anual. Uzina „Victoria” Câ­
lele operaţii de construcţie studiat cu multă atenţie fie­ de metal şi 350 metri cubi de gheri, care în cinstea „Zilei tuşul Sebeşi Arcadie îşi de­ lan va putea contabiliza la
capitolul economii suma de
se execută cu mijloace me­ care proiect şi documentaţie lemn şl cherestea şi econo­ constructorului", au pregălit pistează subiectele de ino­ 80.000 lei. aceasta iiind echi­ DAT MAI PIEPTIŞ
canizate în proporţie de 90 un nou bloc de locuinţe pen­ vaţii vorbesc multe (apte.
Ia sută. Este vorbo dc lucră­ in parte. înainte de a ataca mii băneşti de peste 100.000 tru recepţie. Nu demult, ci au qăsit un valentul a 18.000 kg de
rile de săpături la fundaţii. obiectivele respective. In o- ld . V. DRAGOMIR sistem ingenios de lucru la sirmâ dc diferite dimensiuni.
maşina de coniectionat su­ Tineretul iubeşte natura cu trebuie să primeoscă sprijin,
porturile de miezuri pentru ra­ Atenţiei celor doi inova­ bogâţîo ei de frumuseţi, ieşi - dar principalul este ca ea să
diatoare. Soluţia se impune tori nu Ie-a scăpai nici po­ rco in aer liber, drumeţia, plim- acţioneze ostiei îneît să răs­
sibilitatea îmbunătăţirii mun­ bareo şi ascensiunea Lui îi es­ pundă cerinţei tinerilor, să-i
cii ta foarieca de debitat ta­ te organică o ostiei de activi­ întrebe ce să se întreprindă
blă. Fi au conceput două tate. De aceea este cît se şi cum să fîe duse la îndepli­
dispozitive prin care se vor poole de firească măsura lua­ nire acţiunile. Aceasto simpli­
ob|ine alte 80.000 lei eco­ tă de conducerea partidului fică mult incă de la începui
nomii. iar timpul necesar o- de o încredinţa organizaţiei o seamă de probleme legate
peratiei de debitare se va U.T.C. sarcino chemării tine­ de organizare, evită suprapu­
retului la petrecerea timpului nerile core incă de pe acum se
reduce cu aproximativ 300
acţiunii depinde de organizare complexe pe core ou impus-o liber intr-un mod plăcut şi in­ lac simţite. Organizarea minu­
M . . . . ! . u m n ! H . a n şi. de pe acum. totul o fost sta­ sislemotizorea şi concentrarea dc ore. Cartea de vizită a structiv, de o organiza eo în­ ţioasă. clară, care să asigure
bilit în mod amănunţit. producţiei acestei extinse exploa­ inovatorilor de la atelierul săşi această activitate. o desfăşurare fără şicane a
Va urma sectorul I, care o tări la o singură gură de mină. dc montaj se recomaudă şl Au trecut cîteva luni de cînd excursiei, drumeţiei sau con­
prevăzut să-şi dirijeze producţia Cu totul remarcabil este fap­ prin alte fapte. Amintim în organizaţia U.TC. a imbrăţişot cursului de orientore turistică
Exista dorinto vie co in aces­ spre puţul Loneo II Io sfîrşilul tul că aceste lucrări, oare ne­ acest sens mecanizarea o­ acest mod de activitate Ce s-o adaugă acestora un plus de
te zile. care preced sărbăton- trimestrului III. Dar şi aici vom cesită un mare volum de mun­ făcut pină în prezent ? Cum lu- frumuseţe.
comisiile şi cercurile
creoză
La Fobrica „Vîscozo*' Lupenl,
rca centenarului mineritului in­ asista în curînd Io o premieră : că. eforturi multiple şi îndelun­ peraţiilor la maşina de frezat de turism ? Acestor întrebări o Combinatul siderurgic Hune­
dustrial dio Valea Jiului, să se brigada condusă de Gherasim gate sini efectuate în condiţiile elemente dc radiatoare prin încercat să le găsească răs­ doara. E. M. Lupenî, oraşul Co­
leohzeze citeva din cele moi im­ Fiito moî are de săpat numoî creşterii lună de lună a volu­ care s-a eliminat munca ma­
portante lucrări care hotărăsc 24 de metri pînă vo străpunge mului producţiei, ole realizării cu punsuri birou) Comitetului ^ju ­ lon, cooperativa „Moţul" dm
concentrarea producţiei acestei in rampa puţului orb prin care succes a pionului de produc­ nuală si iim-bunătăţit simţitor deţean U T.C. în şedinţa sa de Brad cercurile de turism şi-ou
exploatări. In primul rind se va producţia sectorului 1 vo fi co- ţie. Mărturie sînt cele 6.000 to­ calitatea pieselor prelucrate. lucru ce a avut ioc zHele tre­ ciştigat încă de pe ocum în-
realiza trecereo la noul puţ cu borîtâ de la orizonturile în ex­ ne de cărbune extras peste cute. credereo tinerilor, aceştia răs-
scliip a întregi» producţii o sec­ ploatare pînă la nivelul noii ga­ pion in primul semestru al anu­ IOSIF CRASCA S au desprins citeva conclu­ punzind cu entuziasm la che­
torului IV. Aceasto impune mo­ lerii principale de transport — lui, cărora li s-ou adăugat olte zii care sînt, in acelaşi timp. mările lor. La „Viscoza",
dificarea ecortomentului liniei cota 400. Această transversală, 800 tone în zilele ce ou trecut răspunsurile Io problemele ce tinerii membri ai cercului
ferate Io orizontul de transport lungă de 800 m, e deja beto­ din iulie. Sînt succese core .or­ s-au pus. sînt pe cale de a-şi forma prin
•tOO pe galerii care însumează nată, urmind ca în scurt timp besc despre entuziasmul cu Constituirea Este evident că in primo contribuţie voluntară o bozâ
o lungime de 1.600 m. Totul vo să fie complet amenojotă pen­ care minerii din frontalele con­ parte a perioadei ce a trecut materială strict necesară des-
(i făcut înlr-o zi de repaus; fe­ tru transport. Şi, în sfirşit bri­ duse de Clement Birluţ, Vasile
roviarii dm toote sectoarele, plus gada Iui losif Molnor deschide
cei din sectoarele de transport o galerie la orizontul 582 prin Grozav, Vasile Fotal şi din nu­ comitetelor
vor participa la acest examen care sectoarele din zona minei meroase alte abataje muncesc CADENJE TINEREŞTI
dificil, astfel co în ziua urmă­ Jîeţ vor dirija producţia, prin pentru îndeplinirea angajamen­
toare oroducţia să porcurgâ puţul de materiale, spre o altă telor luate în intîmpinarea săr­ Vechiul şi noul — faţă in faţă. Vechiul puţ al minei Lo- comunale
noul itinerar fără nici o întreru­ magistrală de transport a ori nea II (a cărei turlă este de fapt nouă) şi impunătoarea con­
pere. Conducerea tehnică a mi­ zontului 400. Vo fi ultimul act ol bătoririi Zilei minerului şi a cen­ strucţie, de înâtţimeo unui bloc cu 15 nivele, a noului pu|. de la consfătuirea pe ţară a fâşurârii unei activităţi de tu­
nei este conştienlâ că succesul activităţii otît de laborioase şi tenarului cărbunelui. ale femeilor U.T.C. occentul o căzu*, pe rism organizote în mod sîste-
aspectele orgamzotorice, adică
s ou format comisiile jude­ molic.
De la ocest nivel (a care se
ţeană. municipale şi orăşe­ situează un număr destul de
neşti precum şi cercurile de mic de cercuri turistice fac
turism în întreprinderi, insti­ excepţie mareo majoritate o
SARCINI DE M ARE RĂSPUNDERE comitetele de părinţi, in di­ tuţii şi la sate. au fost in­ cercurilor. Ceo mo» mare par­
struite aceste organisme şi s a
te a cercurilor
desfăşoară o
trecut Io un început de acti­
verse forme de educaţie şi
sprijin sanitar. vitate. începutul insă este des octivitote redusă şi sporadică.
De ce ? Pentru că însăşi in­
In cadrul dezbaterilor tul de diferit ca intensitate şi fluenţa comisiei judeţene de
turistic. cetăţenii au executot bîo fundaţia, aşa cum este ca­ Analiza muncii desfăşurate perspectivă o comunelor, consi­ s-au subliniat sarcinile ce re2ultote Să intrăm în cî- turism n-o ajuns acolo unde se
Urmâie dm pag' 1) peste 3.000 mp trotuore. zul Şcolii generale Blăjeni-Val- pînă în prezent demonstrează derăm deosebit de important să trebuie rezolvate pe viilor levo elemente moi con­ află masa largă a tineretului.
Cu toate că s-ou obţinut re­ con că la unele comitete executive existe preocupare pentru stabi­ privind mobilizarea femei­ crete. In cîlevo municipii şi Ceea ce a făcut ea pînă ocum
zultate bune în gospodărirea După cum se ştie, înetpind ole consiliilor populare comunale, lirea judicioasă o obiectivelor lor de la sate, în vederea oraşe, printre care Petroşani. a ajuns — cu mici excepţii —
şi înfrumuseţară comunelor moi din toamna acestui an vor fi cum sînt Solaşu de Sus, Lunca Cer­ de construcţii economice, sodol- participării lor mai active la Hunedoara. Lupenî şi Călan. doar la nivelul comisiilor mu­
tor bine delimitat de core răs­ sînt încă multe rezerve core pot cuprinşi în învoţămînt si copii nii de Jos, Bretea Romănă, ac­ culturale şî gospodăreşti ce ur­ rezolvarea problemelor vie­ valorilicind anumite tradiţii, r-au nicipale şi orăşeneşti.
punde. precum şi probleme şi trebuie mobilizate pentru dez- de 6 oni. De aceea, consiliile tivitatea nu se desfăşoară în mează o fi propuse, analizate şi obţinui deja unele rezultate De acum înainte comisia
concrete de rezolvot. Aceasta voltareo economică şi social-cul- populare comunale, cu sprijinul condiţii satisfăcătoare. Aceste aprobate de către comitetele ţii de stat si obşteşti, efec­ bune. Aceosta se datoreşte in trebuie să acţioneze în cî­
măsură imprimă o responsabili­ turolă o satelor noastre. Nu es­ deputaţilor, comisiilor perma­ comitete executive nu studiază executive comunale pentru anul tuarea in cele mai bune mare porte laplului că comi­
tate directă şi individualizată te justificată încetinirea activi­ nente învăţă mint-cultură-sănăta­ cu atenţie reolităt'de şî cerin­ 1969. condiţii a lucrărilor agrico­ siile şi cercurile lucrează in­ teva direcţii care, de altfel, au
fost cristalizate destul de clar :
pe fiecare membru ol comite­ tăţii în întrecereo patriotică şi te, vor trebui să ia toate mă­ ţele locale şi manifestă serioase Pentru satisfacerea în moi bu­ le din fiecare unitate, îm­ teligent : de fiecare dală cînd desfăşurareo unei susţinute ac­
tului executiv comunal. executarea lucrărilor in soituri surile pentru ca nici un copil de deficienţe de ordin organizatoric. ne condiţiuni o cerinţelor popu­ bunătăţirea activităţii ciillu- vor să organizeze o ocţiune tivităţi în cercuri, îmbunătăţi­
Dotoritâ faptului că prin reor­ numai in preajma morilor eve­ virstă şcolară să nu rămînă în Astfel, lo Săloşu de Sus există o­ laţiei. în lumina prevederilor ral-edurative etc. consulta un mare număr de ti­ rea muncii în cercurile de la
ganizare unele comune au lost nimente. fiind necesară desfă­ afora procesului de învăţămînt, biective importante Io core nu Legii nr. 3 privind asigurarea Din componenta comitete- < neri. cerîndu le părereo otît sote. îmbogăţirea programelor
desfiinţate, şi pentru ca pro­ şurarea continuă a ocestor ge­ iar condiţiile materiale necesare se lucrează (este vorbo de conducerii locale de stol în u- lor constituite in fiecare co- j asupro itinerariilor cît şi osu- turistice, consultarea largă o
blemele ndicote de locuitorii nuni. pentru desfăşurorea in bune construcţia căminului cultural nîtăţile administra tiv-teritoriale mună tac parte nuro-croase i pro întregului program. Dîn masei dc tineri care sînt an­
acestor sote să fie rezolvate cit Mobilizaţi de consiliile popu­ condiţiuni a activităţii şcolare din Sâlaşu de Sus şi cel din satul pînă la alegerea consiliilor temei din întreprinderi, co- \ ocest mod de o munci ar pu­ trenaţi în aceste activităţi, îm­
mai bine şi mai operativ, s-o lare comunale, de deputaţi, de să fie asigurate integral. Riu Alb). La aceste lucrări, ma­ populare, este necesar co de­ operative meşteşugăreşti. : tea invăţo chiar şi comisia bunătăţirea colaborării cu In­
luat măsuio co la sediile ve­ comitetele de cetăţeni, Iccuitoni O problemă de o deosebită terialele dote de cetăţeni — 40 putaţii, comisiile permanente şi C.A.P., intelectuale, casnice, j judeţeană de turism. Spunem spectoratul judeţean şcolar, Con­
chilor comune să fie rezervată din comunele judeţului nostru importonţă ce s a ridicat în foţo întregul oporot al consiliilor temei evidenţiate în activi- \ oceosta pornind de Io dorinţa siliul judeţean pentru educaţie
o cameră unde. periodic, in ou întreţinut şi reparat dru­ consiliilor populare comunale a mii bucăţi cărămidă în Să­ populare să desfăşoare în con­ lalea obştească, care se bu- i exprimată de membrii comi­ fizică şi sport, agenţiile O.N.T.
mod plonificot, membrii comi­ muri comunale şi de interes ju­ constituit-o realizarea sarcinilor loşu de Sus şi 50 mii bucăţi că­ tinuare o muncă susţinută. Toa­ cură de presliqiu şl aprecie- j ş< alte institu(ii care pot aduce
tetului executiv se deplasează deţean, ou executat lucrări de din ogriculturâ. Consiliile popu­ rămidă în satul Riu Alb — nu te eforturile trebuie canalizate re. j siei de □ primi sprijin din par- o contribuţie lo dezvoltarea şî
pentru rezolvoreo problemelor transport o materialelor de lore comunole ou luat mosuri sînt bine conservate, fiind ame- La adunările de constituire j teo biroului judeţean şi sub îmbunătăţirea activităţii turis­
ridicate de cetăţeni, evitîndu-se construcţie etc., lucrări core. la în vederea prevenirii şi comba­ spre asigurarea spaţiului şco­ a comitetelor comunale ale I formă de sfoturi şî îndrumări. tice.
astfel deplasările Io distante nivelul judeţului, totalizează Io terii efectelor secetei, au spri­ nîntote să se degradeze. lar, sprijinirea lucrărilor agri­ femeilor au fost adoptate j Fără îndoială că şi de aici C. A.
mori. contribuţia în muncă cu braţele jinit executarea lucrărilor de în­ Avînd in vedere condiţiile noi cole. ridicarea nivelului gospo­ programe de activitate. :
Rezultate bune ou obţinut con­ peste 108.000 zile, iar !a con­ treţinere şi recoltore o culturi­ creole pentru dezvoltarea in dăresc ol localităţilor
siliile populare comunale şi în tribuţia în muncă cu atelajele lor. valorificarea tuturor conţi
desfăşurorea activităţilor ob­ peste 15000 zile. Merită eviden- taţilor de legume potrivit pre­
şteşti. Antrenind în întrecerea lîolă activitatea depusă în a- vederilor stabilite otît prin plan
patriotică deputaţii, comitetele ceastâ direcţie de către consi­ cît şi prin controctele încheiate
de cetăţeni pe circumscripţii e- liile populore comunale Ghelor. cu organele de valorificare. pe la „Mureşul’'. „Transilva­ semneze ceva în condică.
lectorole. coloborind moi strîns Toplito şi Rapoltu Mare. Pe Membrii comitetelor executive S c r i s o a r e d e s c h i s ă nia" şî alte puncte geogra­ Ospătarul Berii însă, Inge­
fice. Eu, să v'orbesc deschis,
in ocest sens cu organizaţiile de viitor este necesar să se folo- ale consiliilor populare comu­ nios, a dat vina pe direc­
tineret şi femei, majoritatea con­ seosco contribuţia în muncă 'o nale s au deplasat în sate, spri­ şi eventual să tui vă supăr, tor (!!), spunînd Ironic:
siliilor populare comunale, ele cele moi importante lucrări core jinind unităţile cooperatiste io credeam că plecind de la ..Condica e închisă 3a tov
au reuşit să transforme cea moi conduc la reolîzarea unei Mări mobilizorea oamenilor în vede­ cazul Tan|a, vet» studio mai director. Dînsul se reîntoarce
mare porte a localităţilor in o mai bune o drumurilor şi po­ rea executării la timp o lucră­ amănunţit comportarea perso­ abia după era 20” . Era vor­
devârote şantiere de lucru. Mu durilor. rilor agricole de sezon. T o v a ră ş u lu i M arin B ă le s c u , nalului. v i|i stabili măsuri ba de dv. sau de jesponsa-
de harnici gospodari au paiti- Realizări importante s-au ob­ Uno din formele de sprijinire si mă veli Informa şi pe bi In I localului, Cucu Grigo­
cipat în ocest on Io reporareo. ţinut şi Io construcţiile şcolare. concretă o companiei agricole d ire cto ru l T . A. P. L. D e v a mine despre ele. re? Asta nu scrie în scri­
alinierea şi văruireo gardurilor. Pentru o crea în noul an şco­ o constituie participarea la a- Crcdeli cumva că am pre­ soare.
Io curăţirea şanţurilor. Io între­ lar condiţii cit moi bune de în­ noliza zilnică a muncii, analiză tenţii ? Eu nu. dar celălenii El, ce ziceţi. Te adminis­
ţinerea şi repararea drumurilor văţătură pentru elevi, consiliile in codrul căreia se urmăresc înainte de toate, în putine­ Am auzit că v-ali supărat. dinea necuviincioasa pe care traţi o mustrare ? Zău că
şi podurilor, curăţirea şi amena­ populare comunale s-au ocupat rezultatele ob|ioute în ziua ce le mele rînduri, vreau să vă Credeţi-mă că nu-s vinova­ a avut-o fa|ă de consuma­ le an. Pe cuvînt de onoare merită.
jarea parcurilor şi o spaţiilor de asigurarea spaţiului necesor 0 trecut şi se trasează sorcinile scriu câ o duc bine şi sînt tă ; a venit unul si ini-a tori a fost sancţionată dis­ vă spun. Ba chiar si pe do­ Dar sâ ştitl ca la „Perla”
verzi şi lo olte lucrări ce ou şî terminoreo cît mai grabnică pentru ziua următoare O nltă sănătoasă. Gu serviciul o v is : Ce. asta-i comerţ ? As- ciplinar cu „MUSTRARE” . vezi. Chiar ieri a sosii o scri­ nu s-a schimbat nimic. Sau
schimbat înfăţişarea localităţi­ o construcţiilor şcolore ce se e- formă o constituie dezboterea duc bine, numai că-s prea tfl-i comportare? Asemenea Director. Bălescu Marin” . $î soare dm Cluj. de la Llvia n-o fl ajuns „mustrarea” dc-
lor. Este grăitor faptul co valoa­ xccută prin contribuţie volun­ periodică, în cadrul sesiunilor şi ocupată. Atît Îmi dau unii oameni trebuie pus» la semnaţi propriu. . cît la noL Mi se pare că tot
rea muncilor patriotice prestate tară sou prin contribuţie vo­ 01 şedinţelor de comitet execu de lucru, că nu-mi răminc punct ! Mai zi ceva dacii Nn-ini rămîne decît să Nicola, slr. Băila nr. 5, sca­ Tanta a mai făcut una: du­
de locuitori» din comunele ju­ luntară şi credite rambursabile. tiv, a sarcinilor din agricultură. timp de loc pentru prieteni poţi. M-am temut să nu lin vă mulţumesc din inimă pen­ ra 1. etajul IV. apt 5, cartie­ minică 14 iulie, a luat co­
deţului nostru în primul semes­ Se află in fază de finisaj lu­ Menţicnăm că o preocupare Dar ce nu faci pentru prie­ 5i eu pusă la punct Da aceea, rul Gheorglrieni. Dînsa îmi manda pentru „4 mici şl 2
tru ol acestui on se ridică la crările lo şcolile generale Me- moi deosebită în rezolvoreo a- tenul apropiat ? Aşa că am m-am grăbit să scriu — doar tru respectul ce roi-l purtali. pepsi” după 55 de minute !
cîrco 18 milioane de leî. Evi­ rişor, Rochitova. Unirea. Topliţo eestei probleme o ou consiliile „furat" si eu cîteva minute ştiţi bine câ, oricum căma­ Probabil ea să roă convîn- scrie că a dorii să bea o lată un proqres — aşteptare
denţiem activitatea depusă în şi Goleş. populare Mia, Burjuc. R»u de Si vă scriu cu distinsă con­ şa o mai aproape de piele geli cît de sever sinteti, cu- bere la ..Mureşul". Ospătară
această direcţie de consiliile Mori. Boşorod şi Beriu. Nu a- sideraţie. docil haina ! vîntul mustrare l-nli daclilo- Ceampoi era însă ocupată cu do 55, nu de 45 de minute
populare comunale Boşorod, Bă- Cu toote acestea exislă şcoli celoşi lucru putem spune despre iraliat cu majuscule. Dar eu ca data treoutâ Asta zic şi
cia, Geoogiu. Iha. Topliţo şi Vă- plonificote o se do in folosinţă consiliul popular comunal Sintâ- Vreau să zic că-mi pare Ci. şi cum ziceam, eu am /.ic (ă mai bine v-ali fi qîn- o.. îngheţată, aşa că timp eu eficientă Sau n-a fost
lişoaro. In comuna Boşorod. in ocest on lo core lucrănle mâria-Orlea unde. din couzo rău rle necazul ce vi l-am scris, iar dv. ati răspuns l^o- dit la nişte măsuri mai de de peste o jumătate de oră Tan(a! Atunci elicienta e şi
spre exemplu, comitetul execu­ (prin contribuţie voluntară) nici lipsei de preocupare pentru mo­ pricinuit, $tilî atunci cînd am dăm textual răspunsul, cu 'Teul de. ca doar n-o fi Tan- vizitatoarea oraşului nostru mai mare.
tiv, conlucrînd cu deputaţii şi n-au început. Este cazul p o li­ bilizarea oomenilor. sesiunea criticat sitiialia de la „Perla", virgulă si cu nunei : „Vă la roa mai rea ospătară, şi a meditat asupra unor pro­ Gata închei. Si nu m3 u:
comitetele de cetăţeni, o reuşit lor generate din satele Boholl din 14 iulie core oveo !c ordi­ atunci în 7 iulie, cînd Tan- tăcem cunoscut că Iov Şte­ nici singura rare nu-si face bleme de romerl. Pierzîndu-si I a I i Aştepl răspuns,
să realizeze munci patriotice în şi Ohaba-Sibişel. De asemenea, nea de zi dezbaterea orobte- /laturi a Poale mai e şi cl- răbdarea, a vrui să con­ REDACŢIA
le-un Codri pe ici. pe colo
valoare de 444.000 leî. fn unele şcoli prevăzute a se ter­ melor din agricultură .iu o putut ta n-a vrut să servească. fan Constanta, pentru jlilu
comuna Geoogiu, pe traseul mina in acest on ou executată o- fi ţinută.