Page 63 - Drumul_socialismului_1968_07

fiSUMUL SOCIALISMULUI 3

PE „POTECILE* VACANTEI le-am adus cu noi ne vor trezi
mereu
în
amintirile
minte
dragi din vacanţa anului 1068.
M U N T E L E deschis o tabără locală. Vestea
In munţii Poiana Ruscăi, s-a
O ilustrau3 de un pitoresc ne-au mărturisit copiii la în­ impresionat prin llora-i bogată, tul Cminescu, în Bojdeuca in nc-a transmis-o prolesorul loan
VIad din Hunedoara, iar ini­
Iar drumul dc aici la Suceava
rar Snlflnit, ce oglindeşte o toarcere. Amintirea locurilor a trecut prin locuri neasemuit care s-au născut „Am intirile ţiativa aparţine Comitetului
la
din copilărie", am coborit
vizitate va râmlnc mereu vie
Irlnlurâ din Irumuselile de azi
municipal U T.C din localitate.
G Ă IN A ale oraşului Piatra Neamţ, a In inimile şl-n mintea noastră. ie pitoreşti : Tirgu Mureş, Re­ Tirgu Neamţ, la Humu/eşli un­ 30 de elevi de la Liceul nr. 1
ghin, Topi Ha, Dorsec,
Vatra
Itincrariul ne-a oferit popasuri
de am căuta/ „Pupăza din tei",
sosit la redacţie Pe verso, cî-
din Hunedoara, însofili de pro­
teva rînd uri: „Grupul de elevi
Ne-am oprii la Piatra
Neamţ,
man ne-a fntlmpinat In Ireamă-
capitală a Moldovei — Sucea­
trecut în munţi clipe de neui­
de la Liceul pedagogic din o­ unice : străvechiul Apu/um ro­ Dornei, Clmputung. Din vechea şi-am mers pe malul Ozanei... lesorul Adalbcrt Konţ au pe­ CINEMA
raşul Deva. care a avut ferici­ tul pregătirilor ce se lac pen­ va — paşii ne-au purtat spre oraş de o superbă Irumusele. tat. Timp dc 7 zile ci au fost
La întretăierea hotarelor ju­ cîntăreţi din comunele ţinu­ rea sâ Iacă o excursie de 7 zi­ tru a se sărbători semicente­ Putna, mlnăslirca unde nc-am om intrat In Casa memorială a prietenii peisajului alpin de o D EVA : Un do la r g ă u rit (cine­
deţelor Hunedoora, Alba, bihor tului Apusenilor. Atrocţio osie le in Nordul Moldovei, v<3 narul Unirii. Ne-am oprit cu plecat cu pietate fruntea In lui Calisfrat Hogaş, am păşit nedescrisă frumuseţe, s-au în­ m a to g ra fu l „P u iria “ ); Răpirea fe ­
şi Arad, se ridică unul din cele mare in zeci de puncte de pe transmite călduroase salutări emoţie In lata mormintulul faţa mormintului marelui Şte­ cu emofie în minăstirile Aga- soţit cu voia bună pe văile cio a re lo r ( „ A r ia ” ); S iM E ltlA :
H U N E ­
h a id u c ilo r;
Răzbunarea
mai atrăgătoare vîrfuri mun­ platoul Găinii, unde artiştii a- Dincolo de cuvintele lapida­ tancului de Hunedoata, lingă fan şi-am zăbovit cu emofie In pia şi Văratcc. am vizitat ce­ DO ARA : El Doradu („F la c ă ra - );
toase ale masivului Bihorului, motori grupaţi pe comune vor lespedea pe care stă săpată, clopotniţa in care. cu aproape tatea luminii dc pe Bistriţa şi Peştişului, ale Ccrnei, ort fn l-untonias contra ScoUaml Y ard
Muntele Găina, cu tot dinadinsul să aibă jocul re, înscrise pe o ilustrată, am sintetizată In cinci cuvinte, v i­ un veac fn urmă, Luceafărul uriaşele „Chei" ale Bicazutui, pitoreasca aşezare a Bunilei, („C o n s tru c to ru l” ); Ea va rid e („S i-
u c ru rg is tu l- ); Z u rb a G recul (g ra­
De la înălţimeo lui (1484 m), cel moi frumos, portul şi cin- simţit bucuria cc a stăptnii pe tejia şl bărbăţia domnului hu- poeziei româneşti, impreună ci» şi am ascultat legenda Lacului s-au întrecut la pescuit şi-n dina „S ta d io n ” ); TEL1UC : M a rtin
asemănătoare unui larg pla­ tecele cele mai atrăgătoare. cei 60 de elevi care, timp de o nedorcan: „S-a stins lumina autorul „M orii cu noroc", pre­ so ld a i; P ETR O Ş AN I : Pasărea
tou, se deschid privelişti de Nu lipsesc de la tirg cele mai săplumînâ, au stat lată-n lafă Roşu la faţa locului, şi am ur­ jocuri distractive, dînd glas tim p u rie („R e p u b lic a - ); D atul de
neuitat. Obişnuitele iile seni­ variate şi interesante obiecte cu Itumusefile monumentale lurniT. Peisajul citadin al Clu­ găteau sărl>ătorirea a 400 de cat „Muntele de sare" dc la bucuriei şi frumuseţii zilelor sim ba iă t>t“Qia („7 N oiem brie**);
I'olcus („C u ltu ­
L U I’E N I ; Hocus
ne de aici ne permit să cu­ de artizanat moţesc ca : tul­ pe care tara le oleră privirii jului l-am admirat din turnul ani de la întemeierea mînăsti- Sovala, şl am poposit în nea­ în care cresc ra l- ); A gon ic sl extaz („M u n c i­
prindem cu vederea înspre sud nice, fluiere, ploşti. străchini, cu otita rjcncrozitate înălţat In apropierea Grădinii ril Putna Ne-am purtat paşii semuita Dumbravă a Sibiului... toresc**); AN 1XO ASA : Capcana;
şi sud-vest întreaga panoramă urcioare şi alte diverse obiec­ Am trăit clipe de neuitat — botanice, acea grădină cc ne-a prin Copoul laşilor, sub Teiul Sutele de ilustrate pe care LUCIA LICIU L lîlC A M : El G rcco ; CONICA :
u cig a şilo r
(„7
C o m p a rtim e n tu l
o defileului Crişulul Alb, core te din lut sau lemn, frumos cio­ N o ie m b rie ” ); T o p k a p y („M in e ­
şerpuieşte priponindu-se de plite. încrustate şi ornamenta­ ru l” ); P F T R IL A : S fin tu l la p in -
spinările dealurilor, înghesuit te artistic. d;\; V U L C A N ; O lum e nebună,
de adevărate chei, pentru co Alături sînt găsite şi îmbie­ nebună, nebună. — se riile f ţ l l l ;
O ltA Ş T IE ; Lum ea com ică a t'Z -
sa se desfăşoare liniştit în de­ toare produse culinare ca plă­ i.^.-r Ila ro ld L o yd (grădina „P a ­
presiunea largă a Bradului. cintele moţeşti, ţuica de cirea­ tria ” ); G ioconda fă ră suri? (,,Pa­
Curiozitatea nu slăbeşte o- şă, miere pe faguri etc. tria ” ); R eîntoarcerea lu i S a rco u ff
(„F la c ă ra ” ); G E O A C IU -D A l : R eîn­
tenţio înointe de o încerca o Farmecul este deplin pentru Două scrisori sosite dc citrind de Ia corespondenţi noştri toarcerea lu i S u rc o u ff: IIA T E C :
recunoaştere o unor culmi im­ cei care ajung cu o zi înain­ Neltta nervilor Aron Pădureanu şl Trandafir Moraru, ne-au adus veşti din ăla rin ; in v iito a re ; DR AD : O b­
punătoare cum este Măgura te. fncă de cu seară se aştern satele Ohaba şt Brâdăţcl. sesia; G U R A C A R Z A : D im in e ţi de
sau Vilconul, strălucitor în bă­ petreceri la miile .de focuri de Locuitorii satelor amintite îşi exprimă bucuria cu oca­ ia rn ă ; ILTA : B lestem ul ru b in u lu i
negru.
taia soarelui, vestit prin notu- pe întinsul platoului, core ţin zia dării în folosinţă a noilor magazine săteşti din localită­
ro calcarelor sau a unor plan­ pînă dimineaţa. Festivitatea ţile lor. Bine aprovizionate cu o gamă variată dc mărfuri,
te oore-l împodobesc (liliacul sărbătoririi este deschisă la Greşeala e omenească. Şi fie­ fapte de gravităţi $1 naturi ase­ „Nu-ţl fac nimic" — l-a spus. noile magazine satisfac pe deplin cerinţele sătenilor. RADIO
transilvan). revărsatul zorilor de sunetele care dintre noi greşim. Gre­ mănătoare. poale un cumul dc Si pentru că băiatul nu s-adus,
Intr-o atrăgătoare priveliş­ tulnicăreselor. însoţite de pil­ şim fală de familie cînd în- consecinţe ale unor fapte doar a alergat după *?), l-a prins şi
te se disting înspre nord şi curile dese ale doritorilor de tirziem cu prietenii mai mult agasante. l-a lovi-t. Un act spontan, P R O G R AM U L I : 6,00—6.23 M u­
est aşezările cu casele resfi­ a vedea răsăritul soarelui de decit tiebuie în oraş, greşim Intr-o zi, în plină stradă, o o greşeală sau un act delibe­ zica şi a c tu a iiiă il; D.zS M o m ent
poetic. V e rs u ri de Dragoş V rin -
rate intr-o uriaşă panoramă pe piscul Muntelui Găina. faţă de vecinul de apartament rat ? In orice caz întimplări ecanu; 0,30 La m icro fo n , m elo­
pe Valea Arieşului, pînă depar­ Numeroase legende rostite cînd dăm la maximum volumul femele loveşte co din senin ca aceea care l-au declanşat se dia p re fe ra tă ; 6,00 B u le tin dc
te spre comuna Avram lancu de localnici încearcă să dez­ aparatului de radio, greşim fală peste obraz o tînără dc mai petrec fn faţa blocurilor ş tiri; 9.03 La m ic ro fo n , m elodia
şi Cimpenj. localităţi cu bogat văluie misterul tradiţiei sărbă­ de opinia publică atunci cînd 16— 17 ani. Sâ fii pălmuit in unde sînt locuri de joacă pen- p re fe ra tă ; 9.30 M a tin e u lite ra r;
A n s a m b lu ri
şco-
a rtls ilc c
10.00
trecut istoric. torii „Tîrgului de fete". Astfel, credem că qîSturile noastre plină stradă si fără să ştii pen­ iru copii. lu re ; 10,10 M uzică dc b a le t; 10.30
La miazănoapte, ţinutul este una din ele spune că pe acest necontrolale scapă atenţiei tru ce e o juşine. Iar aotul d-e Alteori relaţiile fireşti între P re lu c ră ri d in fo lc lo r; 11,00 B u ­
a pălraud pe cineva presupune
dominat dc munţii Rotunda şi loc or fi locuit o zînă ce avea sale. Si toate aceste abateri oameni antrenaţi în procesul le tin dc ş tir i; 11,03 Fantezie ro ­
m ână p e n tru plan de lacob M u -
Curcubăto (1.849 m), cu creş­ un frumos polat şi o găină ce ale noastre de ta regulile de premeditare Sl asa s-au în- re şla nu; li.2S A r ii d in operete In ­
tete rotunde şi pleşuve, ior ver- făcea în fiecare zi trei ouă de etică cetăţenească, de convie­ (îlnit duşmani la comisia de de producţie văzute printr-o te rp re ta te tle Io n D acian ; 11,I5
sonţii acoperiţi de codri de aur. Intr-o zi, moţii s-au înţe­ împăciuire de pe lîngâ Consi­ prismă care deformează feno­ S fa tu l m e d icu lu i. C ataracta; 12,00
brad şi poeni se prelungesc les să răpească pasărea Sim­ ţuire socială le scuzăm fală liul municipal Deva doi oameni mene!» ajung să genereze fap­ M e lo dii... m e lo d ii; 12,36 In U ln irc
cu m elodia p o pulară şl In te rp re ­
pînă la întîlnireo altora. O a- ţind de veste, paznicii au su­ de noi sau de alţii în baza unui care nu s-au văzul de cînd se te antisociale. tu l p re fe ra t; 13.00 R a d io ju rn a l:
devârată măreţie a naturii, nat în tulnice şi, cu ceata dicton vechi de cînd lumea ştiu : Erai)ian B., tatăl fetei Intr-o zi taxatoarea A.B. de S port. B u le tin m e te o ro lo g ic; 13.20
sorbită de pe Muntele Găina, strinsâ. ou urmărit pe cei care Greşeala e omenească. Dar la un pălmuite şi Silvia A. „De mult la autobaza Hunedoara a tre­ T wiâ «y -----S™ S o lişti şl orchestre de m uzică
G ig! M arga, Udo J iir-
uşoară ;
care deşi ore o înălţime re­ răpiseră găina şi un coş plin anumit grad de frecvenţă ■ sau o urmăresc pe obraznica asta buit să schimbe traseul obiş­ gens şi orchestrele H o rla M o cu-
lativ mică, pare locul cel mai cu ouă de aur. In încleştarea de gravitate, greşeala noastră care rîde de mine" declară Sil­ nuit, să lucreze pe acelaşi tra­ Icscu şl M alcom L o k e c r; 14.60
înalt, cel mai impunător, locul ce a avut loc, coşul cu ou” s-a nu mai încape în perimetrul dc via A. Familia tetei, jiqnită în seu ou şoferul Nanu. Solia a- C lntece şl Jocuri po p u la re ; 14.is
de straja al întregului ţinut în­ rostogolit pe valea Arieşului. scuză a) dictonului şi ia pro­ demnitate^ sa. nu dorea decît ccstuia a văzut în noua situa­ D um b rava m in u n a tă ; 14.S0 J o c u ri
dc
p e re ch i;
B u le tin
13.00
dc
spre core converg toate cele­ care de atunci poartă aur în porţiile faptului . săvîrşit în un sinqur lucru : cale liberă ţie o pretinsă intimitate a ce­ IN FOTOGRAFIE : Magazinul din Brâdâţel. ş tiri B u le tin m c tc o -ru tlc r; 15,63
lalte culmi. pietrişul său, iar găina a fost urma deliberării. Si atunci, cel spre tribunal. După mulle in­ lor doi. Si a doua zi. fără vreo Piese p e n tru c h ita ră ; 15,15 Lec­
Pretutindeni, in luminişuri şi închisă într-o peşteră. Şl azi se lezat cheamă in sprijin le­ sistente ale comisiei se pare allă explicaţie. taxatoarea a tu ră In prem ieră. N icolae B re­
poieni, împrăştiate, neunifor­ scotoceşte in căutarea ouâlor gea Intră in funcţie institu­ că vor ajunge la o împăcare. fost lovită de fată cu colegele Flota s-au scurs de la înfiinţarea to n — „A n im a le b o ln ave” ; 16.00
R a d io ju rn a l. S port. B u le tin m e­
me, apar pe fondul verde stî- de aur, iar flăcăii şi fetele ţia juridică îndrituită să aplice Dar jignirea rămine jignire, ei de către soţia şoferului. În­ noului sector al navigaţiei te o ro lo g ic; 16,20 Rapsozi a) c’ ntc-
nele acoperite cu şindrilă albă, merg in fiecare an pe muntele legea ..ad literam" sau pc baza consumul dc nervi de ambele maritime româneşti se vă­ c u lu i no stru p o p u la r i C h co rg h lţa
lucitoare, adăposturi pentru unde locuise găina de aur — cunoaşterii amănunţite a rea­ părţi nu mai poate fi recupe­ făţişări la comisia de împăciu­ deşte obţinerea unor rezulta­ R istca; 16,30 C orespondenţă spe­
ire, tensiune si reproşuri în
cială. A m in tiri despre M lh a t T i­
oomeni şi animale în timpul cărei poartă numele — şi un­ lităţilor si sinuozităţilor vieţii. rat Toate dintr-un singur mo­ ambele tabere pentru că a lip­ românească te favorabile, lată un exem­ ta n R om ano; 1G.45 V a ria ţlu n l pe
văratuluî. de zino împărţea cite un ou de In viemea asta „părţile" s î plu Coslul petrolierelor o 1cmă b iza n tin ă de Paul Con-
Dincolo de incîntătoorele pri­ aur fiecărei perechi de cosă uită cruciş una Io cealaltă, se tiv : o femeie şi-a pierdut con­ sit un moment calculul nece­ noastre a fost amortizat doar s în n iln c s c u ; 17,15 P entru p a trie ;
17,4r> N oi în re g is tră ri
velişti ale Apusenilor. Muntele toriţi. duşmănesc. îşi toacă nervii aşa trolul asupra -nervilor. sa r analizei faptelor. de petroliere in ciţiva ani. rcalizfndu-sc c o ra lă ; 10,00 B u le tin dc m uzică
de ş tir i:
Găina oduce reverio revede­ Legendele, povestirile celor cum toacă meliţa lulpinele fi­ La aceeaşi comisie un om Convieţuirea sul) acelaşi in continuare importante be­ in.02 R evista econom ică; 10.20
rii in fiecare an, in jurul dotei moi bătrini îmbrocă tradiţia reqrelă sincer actul său necu­ acoperiş a ind irjit pe una îm­ neficii. Este un exemplu care IMos-c alese d in fonoteca dc ro l­
de 20 iulie. Io tradiţionala săr­ frumoosei sărbători a „Tirgu- rave de in. getat. doreşte şi obţine Împă­ potriva celeilalte, familiile lă­ reflectă, totodată, succesele e lo r; 18,45 P a g in i d in opere; 10,00
Itadiogazcta
scară;
O
dc
10.30
bătoare populară „Tirgul de Iui de la Găina", devenită azi Ce i-a făcut pe oameni să-si carea cu reclamantul. Locuiesc comie şi Pădureanu din Hune­ obţinute de echipajele aces­ m elodie pe adresa dum neavoas­
fete"“ . Este o adevărată săr­ mai otrăgătoare prin tot ceea iasă din fire? Ce resorturi alv doara Isl pindeau d» mult fie­ tor nave şi tuciutorii portu­ tră ; 20.00 B u le tin de. ş ilr l; 20,0.‘>
bătoare o veseliei, a bucuriei ce se cheamă farmecui reali­ liinţei omeneşti declanşează ex­ în blocuri vecine lntr-o zi bă­ care mişcare greşită, fiecare ari fn stabilirea mai judici­ A ctu a lita te a in revistele lite ra re ;
intîlnirii moţilor cnşeni şi orie- tăţilor noi. plozia de nervi concretizată în iatul Tul G Coroliţchi se juca vorbă rostită mai tare. î$i spe­ oasă n traseelor maritime, 20.20 C intccc p o p u la re : 20,40 M e­
lo d ii dc N icolae K irc u le s c u : 20.r>>
şeni, iar in ultima vreme o nu­ Cum se ajunge la Muntele lanţul incriminat de legi sau cu minqea în faţa blocului. A culau fiecare slăbiciune. S-au precum şi reducerea timpului N oapte bună. c o p il : „F e ric ire a - :
meroşilor turişti din ţară şi Găina ? Pe multe trase»» şi cu reclamai reciproc la comisia rea unui dig dc legătură eu de imobilizare a vaselor In 21.00 M e lo d ii m al p u ţin cunoscuie
O am eni de
chiar de peste hotare. multe posibilităţi : outobuze. de regulile de convieţuire so­ lovil-o, se spune, din greşeală, de împăciuire. Motfvul a fost flanele din portul vechi. Con- operaţiunile de încărcare şi cu M a nuelo : 21,05 la n c u : 21.30
—
A vra m
scamă
Vechimea „Tirguluî de fete"* autoturisme etc Cele moi in­ cială? Poate o acţiune îndelun­ ne fetiţa lui 1. Aciu. Tatăl fe- lesne <le găsit. Familia 'Pădu- slauţu va deveni şi in a- descărcare. Dc la un cin ice la a ltu l; 22,00 R a­
se pierde în milenara istorie dicate or fi rutele Brad —■ Bul- gată asupra nervilor a unor tilei l-a chemat pe băiat la el. rcanu a uitat o dată deschis ceustâ privinţă, unul din ma- d io ju rn a l. B u le tin m e lco ro lo cic.
a moţilor, în ocupoţiile. înde­ zeşti sau Alba — Zlatna — tilc porturi ale Europei. Acestea ar li citcva aspec­ S p o rt; 22.20 M uzică uşoară o la n ­
letnicirile şi obiceiurile lor. Cîmpeni — Avram loncu Toa­ robinetul la bucâtâiie. Cind s-a In legătură cu tendinţele te despre sladiul actual şi deză; 22,30 M om ent poetic. P a rti­
d u l. Inim a şl ve rs u l; 22.35 V a lsu ri
Cum este obiceiul, păstorii îşi te rutele ou un punct de în- întors din oraş. apartamentul dc dezvoltate ale liotei ro­ dezvoltarea llolei dc petroli­ celebre; 23 oo V lsnre — m uzică
duc varo (şi azi co Şi în tre­ tilnire pe dealul din apropie­ era inundat. Au urmat vorbe mâneşti dc petroliere, se pune ere, loctor important în ex­ uşoară: 24.00 B u le tin de ş tiri:
cut) turmele cît mai sus Io rea izvorului Cri ş ului Alb, dc plin<; dc venin adresate coloca­ tinderea legăturilor economi­ n.05—3,55 Estrada no cturn ă B u ­
munte, unde iarba este multă unde pe un drum forestier de tarilor care n au băqat de sea­ desigur şi problema eficien­ ce ale României cu lot mai le tin e de ş tiri şl m c to o -ru lic re
10 orele l.no. 2.00 şl 3.50.
şi deasă. cca. 3 km se poote urco pe mă că apa se revarsă din chiu­ tei sale Ichnico-cconomicc. P R O G R AM U L II ; 6.00 C lntfl cob­
Inoinle de coborîrea turme­ Muntele Găina. vetă. De (apt incidentul a fost Din experienţa celor 6 ani ce midie ţâri. za cca băl rin ă ; O.to T o t În a in te :
lor, ei se intilneau pentru o-şi Turiştii care vizitează aceste o seînteie care a declanşat ex­ n .10 B u le tin de ş tir i: 8.35 Poem ul
sim fo n ie ..T am a ro” de B a în k ire v ;
lua rămas bun. pe Muntele locuri nu le pot părăsi fără plozia de nervi ce se uzau re­ 0.00 P oglnţ d in opera ..Don G lo -
Găina, locul cel moi frumos, să viziteze şi ceea ce le o­ ciproc de multă vreme. v n n n l” de M o z a rt: 10.00 B u le tin
întins ca un platou. Aceostă feră împrejurimile otît de bo­ Exemple de această manie­ dc ş tiri: lO.nS Două m e lo dii In ­
sărbătoare s-o transformat cu gate în monumente istorice !o ră s-ar putea cita multe Rîn- te rp re te le la orgă e lectronică :
Ift.to T c n lru ra d io fo n ic. Şeful sec­
timpul în prilej de legare o unor tot pasul, cum or fi Casa mc- durilc de faţă nu sînt un în­ to ru lu i suflete. Com edie de A l.
cunoştinţe, prietenii între băieţi moriolă Avram lancu, comuna demn la cocoloşiră qreşcli- M iro d a n : ll,?o M uzică uşoară:
şi fete, core se puteau intîlni Albac, sou monumente ale na­ lor noastre sau ale altora 11 45 D ansu ri din operete:
mai anevoios in situaţia de turii co depozitul de melci fo Trebuie să gindim insă bine 12.00 B u le tin de Ş ilrl. B u ­
D in
12,07
m e teorologic;
le tin
aici. o satelor resfirate. Prile­ sili din apropierea soţului Vi­ fo lc lo ru l m u2lcnl al po p o a re lo r:
jul o fost bun pentru ca fetele dra de Jos, unul dintre cele înainte de a da frîu liber ner­ 12.30 S olişti şt orchestre dc es­
să-şi urce şi zestrea, în lădiţe moi mari puncte fosilifere din vilor. Să ne qîndlm că ounîn- LIMA 18 (Aqerprcs). Selec­ retova n cîşligat la Todorova. tra d ă : 13.00 S ulta sim fo nică „M u n ­
frumos ornomentote. pe cai ţară. sau gheţarul şi peştera du-ne. pentru lucruri de nimic, ţionatele dc fotbal ale Brazi­ şl lvanovici la Porubski. In ţii A puse ni” de M a rţia n N ccrea :
13 30
ş tiin ţi­
Revlsto
re v is te lo r
împodobiţi cu flori, nu rareori Scărişoara, un adevărat polat în „stare de beliqeranţă" cu liei şl Perului au susţinut la clasament conduce cehoslovaca fic e : 13.40 R ecital de operă Elena
în cortegii vesele din core nu subteran, unic în ţară. uimi­ colocatarul, vecinul sau colequl Lima a doua întîlnirc amica­ Orotovo cu 4 puncte, secun­ C e m e i: 14.00 R a d io ju rn a l. B u ­
lipseau copii, flăcăi, tulnicăre- tor de impresionant prin co­ de muncă, nu facem decît să lă. Fotbaliştii brazilieni. care dată. la o jumătate de punct, le tin m c tc o -ru lle r; 11.06 C oncert
dc p rîn 2: 15 00 S olişti de m uzică
se şi „clonetoşi- . Şi moi de­ lonadele. stolactitele şi stolac- uzăm inutil un sistem de ce­ cîstiqaseră cn 4—3 primul dc Baurnstark. uşoară : Rllra Z o rn l şt C onstanlln
parte, s-or putea Şi... cununii mitele lui. lule nerecuperabile. Fiecare meci, au învins de data aceas­ D ră c h le l: 15,30 T in e ri In te rp re ţi
şi căsătorii, care trebuiou fă­ Oomeni, tradiţii, locuri mi­ privire aruncată cruciş „pârtii ta cu 4—0 (3—0). VIENA 18 (Aqrrprcs). Cam­ al m u zicii noastre p o p u la re ; 16.00
cute, cum spun bătnnii, Ic un nunate, totul invită la drume­ adverse", fiecare gest ostenta­ pionatul mondial studenţesc dc D ansu ri sim fo n ic e ; 16 20 Pe tem e
m edicale; ir,.30 M aeştri al m a d ri­
an de la dota cunoaşterii la ţie, mai ales in 2iua ,,Tîrgului tiv al ei fiecare vorbă spusă SOFIA )H (Aqcipics). In sah de la Ybhs (Austria) o g a lu lu i : C u tlta u m c C osielley ?l
tîrg. de fete", din 21 iulie. cu -năduf toacă precum melita runda a 5-a a turneului inter­ continuat cu întîlnirile turului C laude le Jeu nc: 16 45 M uzică
„Tirgul de fete” o devenit o nervii noştri necesari a fi con­ naţional feminin dc şah de 4 in prima grupă, echipa Ro­ uşoară de M işti la n cu sl S crgiu
R a d io ju rn a l.
M a la cam b a;
17.00
interesantă serbare la core iau sumaţi pentru fapte mai bune. ta Sofia. Gertrude Baumstark mâniei a învins cu 3—I re­ B u le tin m eteorologie; 17.IS D in
porte echipe de dansatori şi Prof. CORNEL STOICA prezentativa Italiei, in timp co p lln la g ra m o fo n u lu i; 17.35 CintA
(România) a învins-o pe cam­
Ana Lă eătu şu: 17.45 M u zicie ni ro ­
ION CIOCLE1 pioana Bulgariei, Ivanova. E- formalnle U R S S şi Israelului m âni de azi despre m u zicie n i ro ­
se află la egalitate: 0,5—0.5 m âni dc Ie ri; 13.10 O rchestra Ray
puncte (3 partide întrerupte). C o n lff; 16.30 A n to lo g ie de lite ra ­
rar u r i îm i n snriAi.isivmi.in ♦ pi inuciTATE^SSg drum ul socialism ului ♦ PUBLICITATE DRUMUL SOCIALISMULUI Clasamentul grupei ; 1. lz-
Bf r -------------------------------------i ■■m ini i i i »i 11 i i m --------- ------------------------------------------------------------------ rael 9,5 (3) puncte (4 me­ tu ră u n ive rsală . S c riito ri al se­
c o lu lu i X X : Paul C la u d e l; 18,50
ciuri) ; 2. România (7,5) puncte P o tp u riu dc m uzică uşoară; 10 55
(3 meciuri); 3. U.R.S.S. 6 (3) B u le tin dc ş ilr l; 19,00 C intccc şl
puncte (3 meciuri); Jocuri po p u la re ; J9.1R Scară dc
ÎNTREPRINDEREA UE GOSPODĂRIE NEW YORK 18 (Agerpres). operă — ..M adam e B u tc rfly ” de
21.00 B u le tin de ş tir i;
P u c c in l;
La Madison Squaro Garden 21.05 Scară dc operă (co n tin u a re );
din New York. boxerul de ca­ 21.30 S tu d io u l dc poe2lc. Aspecte
tegorie uşoară, Ismncl Laquna de la spectacolul de poezie şt m u ­
ORĂŞENEASCĂ HUNEDOARA în 10 reprize pe portorlcanul zică; 21,50 M uzică p o p u la ră ; 22.10
(Panama) l-a întrecut la puncle
Piese
In stru m e n ta le ; 22.30 S im ­
Viktor Melondcz. In urma a- fon ia a v i-a dc M ih a il A n d rlc u ;
eostcl victorii. Laquna devine 23.00 R a d io ju rn a l; 23,07 A n .o lo -
salanqerul campionului mon­ gla d iscu lu i. în re g is tră ri m em o­
ra b ile ; 23.54 In iiln lr e eu lazz.ul;
A n g a j e a z ă : CU SEDIUL IN PIAŢA UNIRII NR. 27 dial Tco Cruz (Republica Do­ 0,55—1.06 D u lc tln dc ş tiri. B u lc lln
minicană).
m c tc o -ru tlc r.
BUDAPESTA 18 (Aqcrpres)
După consumarea a 9 runde,
ORGANIZEAZĂ CONCURS în turneul internaţional femi­
nin dc şah de ia Sz.arvas (Un­
B B îg ’î i î e B * ! , e c * M B 4 & m i ş t i * garia). In fruntea clasamentu­ PENTRU 24 ORE
cu ce ru l I
Vrem e uşor in sta b ilă
ş jru n g a rh fi*exoa*i* pentru ocuparea unui post de maistru mecanic, lui se află maestra româncă schim b ător. V or cădea averse Io -!
Elisabcta
Polihroniade cu 7
puncte, urmată dc Stadler (Iu­ calc dc ploaie înso ţite de descăr-î
eărl electrice. V in tu l va sufla p o -i
la data ce se va comunica solicitanţilor. goslavia) 6,5 puncle, Jianu ( tiv it d in nord-vest. Ziua te m -i
mortezotri* r a l»otori9 (România) 6 puncte. Szaday p e ratu ra va II cup rinsa In tre ;
(Ungaria), Sikova (Bulqaria) 5.5 24 şl 27 grade, ta r noaptea in tre ;
13 şl 16 grade.
La concurs se pot prezenta absolvenţi ai
rectifica tas*S* iu rn a to rh puncte. In runda a 9-a, Poli­ PENTRU URMĂTOARELE
hroniade a remizat cu Tom-
2 ZII F
la
răcoroasa!
Vrem ea
început
tâm plari., m odcSori, Ibî- şcolilor tehnice de maiştri — de specialitate pa. iar Jianu a cîşligat (cu apoi In ineălzJre. C erul va f | ;
piesele
Borisova.
la
neqre)
Alte rezultate: Ivanka — V ariab il. fa vo ra b il averselor dc ;
ploaie, in s o iiic de descărcări e- î
Nagy 1—0; Langos — Grujicl
staiatfori teSinico — mecanica auto. 0—— 1 ; Stadler — Sikova 1—0; Jectrlcc. V in i slab.
Szaday — Karakas 1—0; Vc-
sanitari* electricieni» roczl — Sinka 1—0.
O o O n w v-* j •
lo rjo n , la c a tu ţi, m u n ­ ŞANTIERUL DE INSTALAŢII MONTAJ
cito ri n ecalifica(i (b ă r­
Nr. 1017 SEBES
b aţi). •»
ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS : puliliG itâfa
— şef serviciu producţie Ia Sebeş ;
Uzina asigură abonamente — (clinician normator la Deva ;
— tehnician ataşamentist la Deva ; Vind pianină marca Gekrii- i
der Stingi Wien, cu placa :
gratuite pe C.F.R. şi pentru — tehnician ataşamentist la Sebeş. in vigoare pentru şantiere de bronz, coaide încrucişate, i i
Salarizarea se face conform tariicJoi
telefon 1489, Hunedoara.
muncitorii necaiificaţi. dc gradul II. cotat import — informaţii — j
Vind convenabil maşină tri- î
Se asigură locuinţă în b!oc, indemnizaţie de şantier si regim mă­
rit dc lucru. Simeria, complex — secţia î
foto. i