Page 65 - Drumul_socialismului_1968_07
P. 65
Cu prilejul celei de-a 14-a aniver
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIJI-VA I
\
Adunare festivă
sări a semnării acordurilor de la
La grădina de vară a
I C.S.H a avut loc adu Geneva cu privire la Vietnam
narea festivă consacrată
„Zilei constructorului", la
care au participat peste
3000 de muncitori, ingi Cu prilejul celei dc-a XIV-a păcii. Asociaţia juriştilor şl U
neri $1 tehnicieni care aniversări a semnării Acordu niunea Ziariştilor din tara
lucrează pe şantierele Hu rilor de la Geneva din 1954 cu noastră au trimis telegrame de
nedoarei In încheierea a privire la Vietnam. Comitetul solidaritate organizaţiilor simi
naţional de solidaritate cu lare din Republica Democrată
dunării, formaţiile artis lupta poporului vietnamez, Li Vietnam.
tice de la I.C.S.H. şl ale ga română de prietenie cu po De asemenea. Comitetul na
combinatului siderurgic poarele din Asia şi Africa, U- ţional de solidaritate cu lupta
nlunea Generală a Sindicatelor, poporului vietnamez a trimis o
din localitate au oferit
Uniunea Tineretului Comunist, telegramă dc solidaritate Co
celor prezenţi un bogat
Uniunea Asociaţiilor Studen mitetului Central al Frontului
program alcătuit din cin- naţional dc eliberare din Viet
ţilor din România, Consiliul
tece şi dansuri populare namul de sud.
National al Femeilor, Comite
româneşti.
tul naţional pentru apărarea (Age.'pres)
ANUL XX NR. 4213 SIMBATA 20 IULIE 1968 4 PAGINI 30 BANI
Record obţinut
L a e x e c u ta re a a ră tu rilo r Administraţia Asigurărilor de Stat
la lucrările
Agregat pentru
de montaj descărcarea a fost primită membră a I.U.Â.I.
In cadrul lucrărilor de ARGUMENTUL „PAMlNTUL E TARE" A buştenilor Stat — A.D.AS. — a fost pri tinderea relaţiilor de reasigu*
Administraţia Asigurărilor de
rare bilaterală.
dezvoltare a sectorului mită recent, membră a Uniunii Administraţia Asigurărilor de
de încălzire aferent blu- Un grup de specialişti dc Internationale a Asigurărilor Stat — A.D.AS. — este, de a
intngulul de 1.300 mm. Ia întreprinderea forestieră Aviaţiei (I.U.A.L), organism ca semenea, membră a Uniunii In
lăcăluşll-monton dc la CĂZUT, DAR... SE GĂSESC ALTELE din Agas-Bacău, a construit, re numără peste 50 de membri ternaţionale a Asigurărilor Ma
şantierul nr. 2 al I.C.S.H. după proiecte proprii, un din circa 30 de lărl. ritime — I.U.M.I. — şţ face par
continuă să obţină Im agregat pentru descărca Ca membră a acestei Uniuni, te şi din sistemul Internaţional
portante sncre.se. Ia ul- rea buştenilor din autotro- Administraţia Asigurărilor dc de asigurare .Cartea verde",
Urnele 4 cuptoare, insu- Arătura de vară constituie nizatorii au efectuat arături 40 dc zile! Care sini cauzele Bine, dar totuşi după 111. Construcţia este simplă Stat va avea posibilitatea să în baza căruia se rezolvă pro
mind fi celule de încăl unul din factorii hotărî t ori de vară pe mal mull de R5 ploile care au căzut ? şl se bazează pe utilaje şt dezvolte cooperarea cu Insti bleme legate de acoperirea
zire — cea de-a doua n- pentru soarta producţiei agri ce Irinează huna deslăşmare piese existente Astfel, pe tuţii similare din alte ţări fn
lapâ de construclle — cole. De acest lucru sini con hcclare, eforturile cooperatori a arăturilor? — Acum nu ne putem băga şaslul unul tractor C.P.F., el vederea unei mai bune regle daunelor cauzate de autove
echipele conduse de to lor fiind concentrate la asi Răspunsul Ia întrebare ni-1 pe teren că e prea moale. au montat un tambur de sa hiculele străine pe teritoriul
varăşii Cheorghe Cheor- vinşi, din proprie nxpprientă, gurarea frontului de lucru ne dau aspectele concrete tntîl- Aşa să fie oare ? La o con nie, de la fitnlcularul tip mentări şl aplicări a asigură tării vizitate.
ghe şl Şuster Adalbert toii lucrătorii din agricultură. cesar, prîn eliberarea terenu nile în citeva cooperative a fruntare cu realitatea nici unul Ciucaş şl un reductor, pus rilor de aviaţie şl permite ex (Agerpres) J
au montat deja 200 to Un exemplu concret despre lui de snopi şi paie. gricole. Cu multa seninătate tn mişcare de un motor elec
ne de construclle metali Importanta şi necesitatea exe Firesc ar fi ca asemenea inginerul Gabel Dieter si bri din cele două motive n-au stat
cutării la timp a arăturilor ni în picioare. Terenul de pe tric. Cablul care se Invîr-
că de rezistentă şl utilaje )-au oferit cooperatorii din preocupări să existe în fie gadierul Estenie Anqelescu de teşte pe tambur rtdlcâ 7—10
tehnologice. SIntnndrei, unde producţia de care unitate agricolă. Contrar la C.A.P. Mărtineşti ne-au ex care s-a secerat griul este o- mc de buşteni, descârcîn-
aşteptărilor însă, ritmul de e-
plicat cum „s-a reuşit" ca la
qrîu realizată, de pe 250 hec xecutarc a arăturilor în această unitate să nu se tra N. TIRCOB du-1 In circa 10—15 minute, Penfru îmbunătăţirea
tare se ridică la 2.500 kg la C.A.P. este nesatisfăcător. Un gă nici o brazdă pe cele tn timp ce, cu vechile agre
gate, o asemenea cantitate
hectar, iar media pe intreoqa simplu calcul denotă că în 420 hectare ce trebuie orale.
unitate depăşeşte 2.300 kg. medie viteza zilnică realizată se descărca fn 30—35 minu asistenţei medicale
In avans faţă Iată de ce şl acum se acordă în ultima săptămînă n-a de ■—■ Pămîntul e prea tare — (Continuate în pag. a £*a| te.
Întreaga atentle acţiunii res păşit 250 de hectare. Menţi- a fost principalul argument In scopul îmbunătăţirii con li tal ► fa cursul zilei rnaf
pective. Preşedintele coopera nîndu-se un asemenea ritm, cu care au încercat să justi tinuo a asistenţei medicale,
de grafic tivei, tovarăşul N ihai Hueţ, planul la arăturile de vară nu fice prezenţa, în ziua dc IR Ministerul Sănătăţii n Introdus tn perioade?» de maximă
iulie a.c., a 7 tractoare
In
ne spunea eâ‘ pînă Ieri meca va putea fl îndeplinit nici în sediul brigăzii. sistemul de rotaţie în activi solicitare, ţlnlndu-se seama ii
tatea medicilor din spitale şl
de programul Intreprinderilnr,
Nobila răspundere a unităţi ambulatorii. Astfel, In de consultaţiile la dornici iu
Colectivul şantierului cadrul spitalelor unificate de
T.C.M.M. Telluc inlimpi- pe teritoriul tării, activitatea ctc. fn localităţile mici, progra
nă „Ziua constructoru medicilor din secţiile cu pa mul de lucru se va fixa In
lui" cil rezultate deose r turi, cît şi a celor din cabine funcţie do solicitările populai: :
bite in muncă. La Uzina tele de consultaţii din policli Noua reglementare prezii j
de preparare din locali - - - medicului de gardă nici se va desfăşura prin rota
tate, bunăoară el au pre ţie, în mod succesiv, Incit fie o Importanţă deosebită pen rj
dat. pe lingă alic obiec u î ' W m care medic de policlinică să creşterea necontenită a cali
tive. un grup social şl lucreze periodic 3—6 luni în tăţii asistenţei medicale ambu
lucrează Intens la un a- spital ş! Invers.
teller nou care va de Este prevăzut, de asemenea, latorii, pentru Îmbogăţirea m -
servi exploatarea minie ANCHETĂ SO CIALĂ noştinţelor profesionale ale
ră din Teliuc şi Chclar. ca In localităţile unde cabine specialiştilor, ea răspunzînd u
In vederea deschiderii tele din policlinici nu au ca nor necesităţi ale ocrotirii
unei exploatări noi ia dre suficiente, asistenţa medi
J Crăciuneasa, pentru ex cală să fie asigurată prin rota nătăţil în etapa actuală,
tragerea talcului brut,
D colectivul şantierului a De curtnd am vizitat spita de prezenta noastră în spital, ţie de medicii din secţiile de
£ construit un drum pe lele din Valea Jiului, la orele la o oră alît de tirzie, bătăile specialitate ale spitalelor. rn
distanţa Govâjdia — Cră- Urzii ole nopţii, Interesîndu-no In uşa cabinetului medicului Epitalcle clinice din centrele
ciuneasa. a amenajat un îndeaproape dc felul cum sînt de gardă au făcut-o să ne la la universitare vor fl Incluse în
atelier mecanic şi un organizate serviciile de gardă, rost. Discuţia a continuat, apoi
cum reuşesc ele să vină în pe făgaşul ei bun, dar o între sistemul de rotaţie şi cadrele
depozit. VACANTĂ
I sprijinul celui ajuns la sufe bare se naşte totuşi. Aşa sînt didactice din specialităţile cli
Totodată, execuţia dru rinţă. liia.tL.lzi. rost, -şi. acei. bolnavi nice de bază.
mului de acces )a noua
I ~ 3 efvîciiie de gardă — ne care îndrăznesc să se apropie
cariera de talc a lost e spunea dr. Iosif Eşanu, direc de cabinetul medicului de Timpul de muncă al medici
xecutată cu o lună mai torul spitalului unificat din Pe gardă ? Ar fi foarte rău. Nu lor din policlinic! este de 7 or* Azi, dar mai aies mlinc.
devreme iaţă de terme troşani — sînt probleme cheie contestă nimeni competenta zilnic. La stabilirea programu ş iiti dumneavoastră unde
nul prevăzut In graiic. în asigurarea unei asistenţe cu care medicul Filomela Hog
I medicale cît mai prompte şl man se preocupă de bolnavi, lui de muncă se va urmări a- duc toate drumurile ? Nu.
* de calitate. De multe ori viata dar asupra felului de a vorbi slgurarea asistenţei de specia la Roma, ci la Găina, sus
Constructori! şl roon- unui om depinde de cîteva cu omul, de a şti să ti-1 a Io „T lrgut 'dc tete,, Or să
torll de pe şantierele ter secunde, In care medicul a propii şi a-I înţelege toate ne meargă, bincinfe/cs, Ilăcăii
I că dc-aia-i „ ttrg de iele”
mocentralei de la Mintia, ştiut şi a înţeles să facă tot cazurile, mai trebuie Insistat. cum spune legenda. Pc la-
I obţin in aceste zile re ce era necesar pentru salva Aceasta, deoarece aşa cum m iliştl a opreşte cineva ?
rea vieţii omului. In cadrul spunea dr. Eşanu, „bolnavul
zultate însemnate. Ast spitalului nostru acordăm cea are o suferinţă fizică şi una Mai ales că pe unii fi lea
fel, lucrările de montaj mai mare atentie felului cum psihică. Ele se intercalează şi gă am intiri Irumoase de
dc la cazanul nr. 1 au se fac gărzile". se condiţionează în mare mă Găina. Eu am trei amici, Va
sile C., Ghcorghe G. şi V/o-
atins cota de 28.7 metri, La spitalul din Petroşani, sură una pe alta. Datoria rel O., care şi-au început
I serviciul de urgentă funcţio noastră este de a le împăca pe
ceea ce reprezintă un a nează permanent. Noaptea el amîndouă. Şi, să nu surprindă „cariera" de fam ilişti 1a
vans fa|ă de graficii] de este încadrat cu o soră medi pe nimeni, dar cea psihică, su Găina. Doi dintre el au co
execuţie de aproape 7 cală, ce primeşte toate anun fletească, se alină mal ane pii. Nişte băieţi ca brazii,
zile. O contribuite deo- ţurile pe care apoi le face voie". deşi unul n-are dectt o lu
imediat cunoscute medicilor de Ajungem la spitalul din Lu- nă. (Da ce, brazi mici nu
sebilă în atingerea aces- slnt?). Aşa că... A viz ama
gardă, patru la număr: un in peni. De gardă, tovarăşul Ni- 17.30 P entru cop il : „L a n te rn a
lor „inăllimi’’ an adus-o ternist, un chirurg, un -pedia colae Aldica, directorul spita m agică" ; torilor. In ziar s-a publicat
brigăzile conduse de Şte tru şi un qinecolog, toti .pri- lului. Şi aici aceeaşi bună or 18.00 S tadion — em isiune dc harta drum urilor spre Găina,
a ctu a lita te s p o rtiv ă ;
fan Vasile şi Şteian jin iti de cadre medii cores ganizare a serviciului de noap 18.30 M u lt e dulce $1 frum oasă o parte din istoricul Găinii,
punzătoare. In cazuri deosebite te, dăruirea şi dragostea cu — E m isiune de lim b ă ro că toată istoria muntelui nu
Naqy. Angajamentul sec m ână;
se apelează la medicii specia care medicul, cadrele medii, o ştie nimeni. Slnt doar atî-
torului cazane este ca lişti care fac de gardă ia do veghează la sănătatea oameni 1»,30 T e le ju rn a lu l de seară; lea lapte. . Ca să vă con
ÎS,50 3 an i de la C ongresul al
pînă la data de 15 au miciliu şi care în toate ca lor. In saloane, bolnavii inter ix -le a al P C.R. — M o n ta j; vingeţi mergeţi de azi. sd
20.10 T cle -E n clclo p cd ia ;
gust, lucrările de montaj zurile sosesc cu promptitudine. naţi, se odihnesc. E o linişte 21.10 F ilm u l serial „C a m p io n ii"; petreccti o noapte pe Găina.
la acest cazan să atingă In noaptea vizitei noastre, la desăvîrşită. Din clnd In cînd 22.00 S pectacolul de înch idere să vedefi sutele de locuri
urgentă era de serviciu sora surorile Lucretia Lazăr, Ani- a celui de-al iV -Ioa Con ce-nconfoară muntele, să
stadiul necesar pentru cura In te rn a tio n a l dc ba
medicală Alexandra Cătălin, o auziţi tulnicele cum sc
începerea lucrărilor de bună cunoscătoare a îndatori G. IGNAT le t „V a rn a ’68u. T ra n s m i cheamă din creastă tn
siune tn d ire c t;
închidere a halei caza- rilor mari ce-i‘ revin pe timp 23.00 T e le ju rn a lu l de noapte; creastă, să vedefi răsăritul
Cojo de mori dimensiuni aparţine modernului laminor de 1.300 mm, intrat de curînd de noapte. La interne, am qă- 23,ÎS înch idere a e m is iu n ii p ro — larmecul Găinii.
nelor.
în funcţiune la Combinatul siderurgic Hunedoara. Foto : V. ONOIU sit-o pe tovarăşa medic Filo- Coiitintjore în pag. a 3-oJ g ra m u lu i I. In acest an vor merge
mela Hogman. Foarte surprinsă la tirq form aţii artistice 'din
mal multe fudefe, numai din
Hunedoara peste 150 de ar
tişti amatori. Slnt pregătite J
DRUMUL SOCIALISMULUI*DRUMUL SOCIALISMULUI • DRUMUL SOCIALISMULUI V i za slabă — tni-am zis cu. Ia legitimaţia de uzină pe tri deja turta dulce, lulnicc. bu
Aici, la poarta 10, o fi pa
toiaşe din lemn de dud şi
. i .. L • • m ■ : să încerc şi în altă parte. Am mestrul". Paznicul nu m-a sălcim şi nelipsita ploscă
văzut nici clnd le-am scris.
moţească prinsă In chingă
i
m
< : B ă fi» 0 * H , încercat la poarta nr. 1 şi s-a Altfel, cine ştie. lucioasă dc alamă. Să nn
ridicat
şi aici bariera, fără
Oricum, a doua oară mă
faceţi Insă care cumva să
ca măcar să fiu privit. Şi am
duc cu camionul. De ce să
ieşit tot pe poarta 10. Proba n-am şi eu furnalul meu nu qustali din vinarsul de
bil le-am părut suspect, pen cireaşă t Dar numai să gus
tat! că altlel... Degeaba aii
tru că la „poarta zgurii" am
La ora zero în combinatul hunedorean confrate mi-a spus după e- 2 . fete” . Atenţie flăcăi!. dc
bătut drum ul fa .,Tirgut
Un
ca la carte.
fost oprit
Spuneam că azi şi mline
ceea că portarul şi-a cerut
scuze că l-a oprit pe „tova foaie drum urile... Ei. dar nu
răşul de la ziar". De unde o SECŢIA A II-A FURNALE chiar toate duc la Găina.
După vizita în cooperativele de 1. Am vrut să fur un furnal fi ştiut că-s dc la ziar? Că (transmite Gh. I. Negrea). Ora Unele duc 1a Strei, la Si-
meria. A ici
stnt
invitaţi
producţie, „Brigada fulger" şi-a con 1 . eu nu i-am spus. 23.30. Urcăm scările spre fur constructorii să-şi petreacă
Ultima încercare am făcut-o
nalul 7. In cabina de comandă
tinuat investigaţiile inopinate, de da 2. Sub paravanul celor 800 la bluming. Am Intrat şi am îl găsim pe tovarăşul Victor de ziua lor. A lţii, cel dc
Ieşit de vreo trei ori, dar
la I.C.S.H., sc vor fntflni tot
ta aceasta la Combinatul siderurgic DE LA PORŢILE COMBI nu m-a văzut nici un paznic. Pali, maistru principal, şeful pe malurile Strciului, la Co
schimbului. Ne
interesăm,
din Hunedoara. In noaptea de joi spre de tone NATULUI (transmite N. An- Puteam să iau şl de aici pentru început, cum „stau" lan, la Valea de Peşti. Ma-
intrat
dronache). Nici n-am
orice, chiar bltimingul
cel
vineri, la ora zero, reporterii au fost bine în Hunedoara şi ne-ani nou, de 1.300 mm, că pazni cei doi giganţi de 1.000 me leia sau fa arborele Tulipan
T.AP.L.-ul a promis de astă
tri cubl.
prezenţi în cele mai importante secţii 3. Dereglări în graficele de dat seama că temerile noas cul tot nu ştia. M-am oprit — Furnalul 8 a descărcat dată surprize plăcute.
tre nu erau
întemeiate. Ne
însă cu respect în fata a două
Dar, oriunde v-aţi duce,
pentru a urmări : qîndeam că în miez de noap anunţuri, pe care le-am notat dumneavoastră cei de la vo
descărcare te paza va fi mai severă, Iar ad-lîteram : „Eşirea din uzină
• Cum sc munceşte în schimbul intrarea noastră îngreunată. în timpul programului numai (Conl«nuare> in pag. a 2-a) lanul maşinii, — că nu vă
opreşte
nimeni să mergeţi
de noapte ; Ofelari fără dispecer şi... Aşa-i clnd nu-i cunoşti pe cu: „bilet de voie"? „Vizaţi la cabane, sau la Geoagiu-
Ei sînt buni la su
paznici.
• Cine din conducerea combinatu flet şi nu-ti pun nici o pro Băi, — Iace ti tn aşa fet ca
Intltnlrile (pentru că vor li
blemă. La poarta nr. 10 nici
lui şi a secţiilor se află la locul un schimb codaş n-am oprit; maşina a fost ză şi mttne) cu trafipaxut să
de muncă şi cu ce se ocupă rită de departe, porţile s-au lle plăcuţe. Asta apropo de
vinarsul 'de cireaşă, de sur
deschis
larg, ba chiar am
concret ; 5. Punctul buclucaş — infor fost salutaţi cu adfncă ple prizele T.A.P L-uîui... Nu dc
căciune. Ne-am zis că ne cu alta, dar şi trafipaxul „v in
• Ce fac inginerii, tehnicienii şi marea noaşte şeful pazei. Dar, după de" surprize. Si-apol, n-am
maiştrii din schimb ; 25 de minute, zărindu-mă în vrea să nc retntllnim marţi
curte, m-a întrebat sever ce tn „Cronica circulaţiei” .
• Cum s-a preluat schimbul şi în In miez de noapte se plim caut acolo. Eram gata să-l Prea ar tl de tot după o zt
ce condiţii se lucrează ; spun că vroau să fur furnalul de „refache" In care Zo
5, dar m-am temut să nu che
rim din toată inima să vă
• Ce fac controlorii de calitate ; ba un vagon me miliţia. I-am arătat un sim ţiţi bine şl... să nu vă
carneţel pe care-1 aveam In plouă.
• Intîmplări diverse. 150 de oameni aşfeaptă... buzunar — de data aceasta N, TRAfAN
Iată acum faptele înregistrate în îmi ceruse şi legitimaţia —,
nu s-a uitat în el, mi-a mulţu
mit şi, satisfăcut, m-a salutat
raidul de la miezul nopţii prin com după alfi 5 zicîndu-şi: ,J>tiam eu că nu SÂPTĂMÎNALĂ
In hala de torsionare 47, finisatorul Costinel Drăghici se
binat. sînteti din ăia". afla in... „exerciţiul funcţiunii".