Page 80 - Drumul_socialismului_1968_07
P. 80
4 DRUMUL SOCIALISMULUI
'M m m
t m a m t a M ă u
Sărbătoarea naţională {Sudanul — în pragul Primul Congres National al Uniu- Ge n e v a
a R. P. Polone !unşi noi crize politicei Sociaiiste Arabo din R.A.U. AGENDĂ
| KHARTUM 23 (Agerpres). 1
VARŞOVIA 23 (Agerpres). zilei de 22 iulie pentru isto i Sudanul se află in pragul unei CAIRO 23 (Agerpres). — La Gamal Abdel Nasser a linut o LUCRĂRILE COMITETULUI ECONOMICĂ
Cu prilejul sărbătorii naţionale ria poporului polonez. In cei ; noi crize politice in urma re- 23 iulie, In clădirea Univer amplă cuvintare.
a R P. Polone — cca de-a 24-a 24 de ani care s-au scurs de e hizuluî partidelor de opoziţie sităţii din Cairo $i-a deschis ☆
aniversare a eliberării patriei la eliberarea tării, a arătat el, | din nordul şi sudul larii de lucrările primul Congres Na Cu prilejul deschiderii lucră Comunicatul Direcţiei cen
rilor Congresului
Naţional al
de sub jugul fascist ~ preşe poporul polonez, sub conduce i a-şi desemna reprezentanţi in tional al Uniunii Socialiste Uniunii Socialiste Arabe, Co CELOR 18 STATE trale de statistică cu pri
dintele Consiliului de Miniştri. rea partidului, a transformat i comitetul naţional însărcinai Arabe (U.S.A.). vire la îndeplinirea planului
Jozef Cyrankiewicz, . a oferit tara intr-un stat modern, cu j să elaboreze proiectul con Malimud Fawzi, preşedintele mitetul Central al Partidului economiei naţionale a R. P.
o recepţie. un ritm dinamic de dezvoltare. : stitutiei Sudanului. Pentru a-şi Comitetului pentru organiza Comunist Român a adresat o PENTRU DEZARMARE Polone pe primul semestru al
Au participat, Wladyslaw El a felicitat apoi cu acest j motiva hotărîrea adoptată, U rea alegerilor din cadrul telegramă prin care urează suc* anului Î968 subliniază câ pro
ces în desfăşurarea lucrărilor
Gomulka. prim-secretar al CC. prilej clasa muncitoare, ţără i niunea Naţională Africană din U.S.A., a rostit o scurtă cu- congresului, In activitatea con ducţia industrială în această
al P.M.U.P., Marian Spychalski, nimea, intelectualitalea, pen i Sudan (S.A N.IJ.). unul dintre vîntare in care a chemat pe sacrată promovării Intereselor perioadă a crescut cu 9 la
preşedintele Consiliului de tru realizările obţinute şi le-a ; cele mai puternice partide su-: toti membrii Uniunii, întregul fundamentale ale poporului GENEVA 23 (Agerpresl. In iect de tratat privind această sută faţa de anul trecut. In
Stat, şi alţi conducători rin urat succese in munca de con î daneze, a dat publicităţii marţi { popor să depună eforturi sus muncitor din R A.U.. luptei îm şedinţa de marţi a Comitetului problemă. industrie au lucrat peste
partid şi de stat ai P.P. solidare a puterii materiale şi \ o declaraţie în care acuză po- ■ ţinute în vederea lichidării tn potriva colonialismului şi neo celor 18 state pentru dezar In continuare, deleqatul Sue 3.800.Q00 de oameni cu 3,5
Polone. morale a poporului, penlru i | i ti ca guvernului fată de popu- j timpul cel mai scurt a urmă colonialismului, triumfului idea mare a luat cuvintul delegatul diei, d-na Alva Myrdal, a pro la sută mai mulţi decit în
Au fost, de asemenea, pre dezvoltarea continuă o tării. ; latin din sudul tării. rilor evenimentelor din luna lurilor de libertate, democra R.P. Bulgaria, K. Hristov. ca pus Comitetului color 18 un perioada corespunzătoare a
zenţi membrii corpului diplo In întreaga tară s-au desfă ! In cazul în care partidele! iunie 1067. ţie şi progres social. Sintem re a relevat faptul câ Tratatul Plan de discuţii in cinci punc anului trecut. In această pe
matic. şurat, de asemenea, manifestări ■sudaneze nu vor putea . ajunge [ In continuare, delegaţii la încredinţaţi, se arată fn tele dă neproliferare a armelor nu te, care să cuprindă următoa rioadă au fost puse in func
atotcuprin
rele : interzicerea
Jozef Cyrankiewicz a roşii t culturale 51 serbări populare cu j la un acord — relevă comen- j Congres au ales pe Carnal Ab- gramă, că relaţiile prieteneşti cleare, elaborat în cursul se ţiune o serie de obiective im
un toast relevind importanta prilejul sărbătorii naţionale. ! latorii politici — Adunarea; dintre partidele şi popoarele siunii precedente a Comitetu zătoare a experienţelor nu portante printre care noi tur-
[Constituantă se va afla in a-; del Nasser preşedinte al U- lui. „creează, fără îndoială cleare ; incelarea producţiei de bo-agregalc cu o putere totală
! ceeaşi conjunctură dificilă ca-! nlunii Socialiste Arabo. noastre se vor dezvolta con un climat favorabil negocieri materiale fisionabile în sco de 148 megawaţi şi lamino
i re a provocat in februarie di-[ In şedinţa de dupâ-amiază a tinuu In interesul ambelor lor ulterioare privind proble puri militare; interzicerea fa rul degresor de la Combina
zolvarea vechiului parlament.: noastre ţări. al cauzei păcii şl mele dezarmării". bricării de arme chimice si tul metalurgic „Lenin".
zilei‘ de 23 iulie, preşedintele cooperării internaţionale
Delegatul bulgar a arătat c<i biologice; demilitarizarea fun
problema crucială in prezent dului mărilor; înfiinţarea unui Direcţia generală de sta
este cea privind eliminarea organism internaţional care să tistică a Ministerului pentru
Ş edinţa P rezidiului C.C. al ■pericolului unui război nucle tuarea de explozii atomice Industrie şi Comerţ al Uru-
coordoneze si să aprobe -afec-
guoyului anunţă câ in primele
ar. „Sîntem de părere, a spus
el. că pentru realizarea acas- paşnice a corul Co şase luni ale anului in curs,
Alva Myrdal
F rontului N a ţio n a l S lo va c tul lucru, dintre problemele pe mitetului celor 18 ca, în a costul vieţii a crescut in Uru-
guay cu 63,7 la sută. In luna
care urmează
să le dezbată
Comitetul, să se dea prioritate fară de cele cuprinse In pla iunie creşterea a fost de
nul de cinci puncte, să se e
13,53 la sută.
BRATISLAVA 23 (Agerpres). National Slovac, se arată în inului proletar, să întărească interzicerii folosirii armelor xamineze proiectul unui tra
La Bratislava a avut loc o şe comunicat, a constatat că oa relaţiile de prietenie cu popoa nucleare". El a sprijinit pro tat privind interzicerea folo Intr-un interviu acordat a
dinţă a Prezidiului C.C. al menii muncii din Slovacia au rele frăţeşti ale Uniunii So punerea făcută Comitetului de sirii armelor nucleare, pro genţiei iugoslave Toniug, pri
Frontului National Slovac, In exprimat încrederea deplină în vietice si ale celorlalte ţări a se examina ca sarcină fun blema desfiinţării bazelor mi-, mul ministru ol Republicii Pe
comunicatul dat publicităţii se conducera Cehoslovaciei si o socialiste. damentală elaborarea unui pro- litare de pe teritoriile ţărilor ru s-o pronunţat în favoarea
subliniază că actualul proces sprijină in atitudinea ei prin străine, precum şi problema, dezvoltării relaţiilor cu ţările
social care se desfăşoară în cipială si chibzuită în înde privind măsurile regionale de socialiste. „Cred intr-adevăr
dezarmare
Slovacia are un puternic ca plinirea sarcinilor istorice le Apoi a luat cuvintul dele câ progresul in dezvoltarea
racter socialist, democratic si socialistă a vieţii contempora Declaraţiile premierului francez gatul R. S. Cehoslovace, Toma.s relaţiilor economice dintre A
dezvoltare
gate de continua
progresist si corespunde mul Lahoda, care a trecut în re-, merica Latino, inclusiv Peru
tilateral intereselor şi năzuin ne şi viitorul tării. vislă avantajele ce le repre şi ţările socialiste, reprezintă
ţelor poporului. Acest lucru Prezidiul C.C. al Frontului PARIS 23 (Agerpres) — de bune relaţii între toate ţă zintă semnarea acordului de' un factor nou şi semnificativ
este confirmat de numeroasele National Slovac cheamă pe Premierul Couve de Murville rile europene, indiferent de neproliferare a armelo» nu pentru prosperitatea popoa
declaraţii si rezoluţii care spri membrii tuturor partidelor po a arătat, in cadrul unei con- sistemul lor politic. Aceasta cleare. El a arătat că, pentru relor noastre, care vo asigura
jină fără rezervă poziţia Pre litice şi organizaţiile Frontului lerinţe de presă, că atît in po este calea pe care trebuie să tara sa semnarea acestui a condiţii mai bune în promo
zidiului C.C. a) P.C din Ce National Slovac ca, în spiritul litica Franlei fată de N.A.T.O., persistăm". Răspunzînd la în cord de către R F. a Ger varea relaţiilor economice in
ternaţionale pe termen lung°
hoslovacia şi hotărîrile C.C. al unităţii sî coeziunii, să inten cit şi în politica sa monetară trebări privind politica inter maniei ar constitui un însem — a spus primul ministru Os-
internaţională,
nă, premierul francez a arătat
întrevede
nu
P.C.C în legătură cu scrisoa sifice eforturile în vederea că controlul asupra schimburi nat pas spre garantarea secu valdo Hercelles.
îndeplinirii programului de ac „nici un motiv pentru care rităţii Europei centrale.
rea celor cinci partide comu guvernul francez ar procedo lor de devize a fost instituit în Delegatul R. S. Cehoslovace
R. P. POLONA. — Construcţia primului ceas atomic, in la niste şi muncitoreşti. ţiune al P.C. din Cehoslovacia ia vreo modificare". El şi-o luna mai ca o măsura de cir a declarat că problema zone
Situaţia economică n ţâri
boratorul Institutului pentru tehnica al Academiei din Varşovia. Prezidiul C.C al Frontului şi. în spiritul internationalis- exprimat cu acelaşi prilej pă cumstanţă. urmînd să fie în lor denuclearizale trebuie să lor membre ole Pieţei comune
rerea că defîciturile bugetar lăturat din momentul în care rămlnă în centrul atenţiei lu din America Centrală este
si comercial ale Franţei vor nu va mai fi necesar Ei a crărilor Comitetului şi, după deosebit de grea. Astfel în
continua încă o perioadă de precizat totodată, că, tinînd părerea sa, ea ar trebui să-si anul 1966 deficitul comercial
ÎN APROPIEREA SAIGONULUI 18 luni Pentru redresarea si seama de actuala situaţie *co- găsească locul în viitoarea or al tuturor ţârilor membre ate
! SIMPOZIONUL tuaţiei economice, a adăugat nomică si financiară a Fran dine de zi a sesiunii Comite acestei zone o fost de 708
evident
de Murville, „vor li
ţei, „este
Couve
câ statul
tului. De asemenea, el a cerut
milioane de dolari şi a cres
| DE LA OUBNA SE INTENSIFICĂ LUPTELE necesare noi măsuri tehnice". va. fi constrîns să revizuiască să se acorde prioritate măsu cut la 284 milioane dolari in
El a respins totodată ideea li
sale
cheltuielilor
ansamblul
rilor generale de
dezarmare
nei devalorizări a francului, bugetare" si, în consecinţă, nucleară, propunlnd discutarea 1967. Statele Unite ole A-
[ MOSCOVA 23 (Agerpres). arăttnd că aceasta „nu ar co „va trebui să renunţe la li interzicerii folosirii armelor merlcii, care trag cele mal
; Intre 16 si 19 iulie 1968 a SAIGON 23 (Agerpres). - atacuri simultane, coordonate de rachete şi obuze au fost respunde interesului general". nele programe si să extindă nucleare, încheierea unui tra multe foloase de pe urma a
cestei pieţe, acordă un aju
: avut loc a Dubna Simpozio- Ciocnirile dintre unităţile pa împotriva unor importante o- lansate asupra bazei militare ☆ altele". Cu aceasta el n răs tat cu privire la interzicerea tor care acoperă doar o mi
i nul internaţional pentru pro- triotice şi forţele americano- biectivc militare americane. In ric la Da Ndng şi a împrejuri Intr-un interviu acordat re puns la întrebarea dacă Franţa exploziilor atomice subterane/ că parte din necesităţile de
I plcme privind proiecţia ira- guvernamentale devin din ce provincia Quang Nam, bom* milor . ei, vistei „Paris Match", Couve va abandona unele obiective precum şl posibilitatea elabo credit ole ţârilor membre ole
• potriva radiaţiilor zboru- în ce mai intense în apropie bardametele au afectat în spe Tot înspre miezul nopţii, de Murville a reafirmai po rării unul proiect de tratat organismului. Aceste fap
j ri lor cosmice si influenta rea Saigonului, scrie cores cial puternica bază militară aproape simultan cu bombar litica externă a Franţei, ba de ordin militar sau In do prin care să se Interzică folo te au fost comunicate intr-o
■ complexului de factori de pondentul agenţiei France americană de la Da Nang, a- damentele efectuate la Da zată pe principiul „stabilirii meniul cercetărilor spaţiale. sirea fundului mărilor în sco conferinţă de presă de om-
; zbor asupra diferitelor 0 - Presse. Luni după-amin/ă. la tingind pistele de aterizare. Nang. alte obuze erau lansate puri militare. basadorul statului Nicaragua
Printre celelalte obiective in
\ biecte biologice, Go Cong (aproximaiiv 50 de fectate de bombardamentele de patrioţi asupra majorităţii Viitoarea şedinţă a Comite la Washington, Guillermo Se-
i La simpozion au partici- kilometri de capitala sud-viet- districtelor militare din pro tului celor 18 va avea loc joi viile Sacoşa,
! pat oameni de stiintă din nameză) a avut loc un puter pa tr foţilor se numără tabăra vincia vecină, Quang Ngai. Au Prestigiul S.U.A. — dimineaţa.
; Bulgaria. Cehoslovacia, Po- nic schimb de focuri între pa Iurtelor speciale americane de fost alînse sediul adminis
! lonia. România, Ungaria şi trioţi şi o unitate saigoneză. la Muntele de marmură (si trativ al provinciei $1 cartie la un nivel foarte scăzut
| U.R.S.S. Lupte puternice s-au înregis tuată la 6 kilometri sud de rul general al celei de-a doua
Da Nang) şi cartierul general
: Cu acest prilej, partici- trat în cursul aceleiaşi zile la divizii saiqoneze. După trei WASHINGTON 23 (Ager- războiul din Vietnam şl asasi » mi %
I pantii la consfătuire au Cau Ngang, in provincia Vini) american aflai in apropierea ore de bombardament pa preş). O subcomisie a Congre natele. Aceste concluzii au re
Hinh (100 kilometri de Saigon)
j constatat că acordurile de Si în provincia Quang Tri. eraşului. In total, menţionează trioţii au atacat clădiree sta sului care studiază imaqinea ieşit din sondajele efectuate
j colaborare ale ţârilor socia- agenţiile de presă, pesle 140 tici de radio de la Quang Ngai. S.U.A. in străinătate a ascultat de institutul Gallup în 27 de Aota/f
Spre miezul, nopţii, patrio
\ liste în domeniul biologiei şi ţii sud-vietnamezi au declan declaraţiile a trei conducători ţări ale lumii, de Institutul
î medicinii cosmice se reali- al unor mart (nstllulli de son pentru cercetări sociale inter
j zează conform programului şat în provinciile Quang Ngai dare a opiniei publice, din naţionale în 4 ţări vest-euro-
1 şi că există bune perspecli- şi Quang Nam o serie de bom care rezultă că prestigiul Sta pene şl Japonia şl de o orga 1 1 ' • /
i ve pentru dezvoltarea in bardamente cu obuze si ra telor Unite se află în prezent nizaţie condusă de Edward ________/ •
! continuare a colaborării în chete, urmate de mai multe la un nivel foarte scăzut. Do Bernays, fn rîndul corespon
! acest domeniu. uă dintre cauzele principale denţilor presei străine si al
ale acestei stări de lucruri sini diplomaţilor americani.
şase ani de la semnarea # Străduinţe pentru aplanarea divergenţelor
NAVIGATORI SOLITARI
acordurilor de la ® Generalul Gowon şi colonelul Ojukwu vor
NEW YORK 23 (Agerpres) — Inginerul suedez Ake
conduce delegaţiile la conferinţa de la Mattsson, In vîrstă de 44 de ani, a sosit luni la New-
Geneva cu privire la Laos Addis Abeba port (S.U.A.), al 18-lea concurent care a terminat cursa
transatlantică a navigatorilor solitari. A mai rămas un
singur concurent care continuă să înfrunte valurile A
LAGOS 23 (Agerpres).
Gu
DECLARAŢIA FRONTULUI PA vernul federal nigerian a hotă- duce personal delegaţia bia- tlanticului: este vorba de englezul Mîchael Richey, a
cărui ambarcaţiune a fost observată ultima oară la 6
frezâ la tratativele de la Addis
TRIOTIC LAOŢIAN : Guvernul S.U.A. rîl să trimită încă trei repre Abeba. In fruntea delegaţiei iunie, la puţin timp după plecarea sa din portul englez
Plymouth.
a încălcat angajamentele luate la Geneva; zentanţi la convorbirile preli guvernului federal nigerian la Ake Matlsson a traversat Atlanticul în 51 de zile, 19
minare de la Niamey, s-a a- aceste tratative se va afla ge
ore si 52 minute. La sosire, el $i-a exprimat temerea ca
trupele americane folosesc substanţele chi nunta! luni la Lagos. neralul Gowon. Intr-o confe nu cumva să fie descalificat pentru violarea „spiritu
mice otrăvitoare şi napalmul împotriva Observatorii politici conside rinţă de presă ţinută luni la lui si nu a literei" concursului, fiind aprovizionat cu
ră că această .întărire" a de Owerri. colonelul Ojukwu a apă de băut de un avion al forţelor aeriene .anadiene
zonelor eliberate ; forţele armate patrioti legaţiei nigeriene are menirea precizat că un acord în acest cu 10 zile înainte de terminarea cursei. Suedezul a pre
ce laoţiene au zădărnicit toate operaţiuni să dea discuţiilor din capitala sens a fost realizat in cursul cizat că în momentul respectiv nu dispunea declt d?
Nigerului aparenta unei „con convorbirilor preliminare care 4 litri de apă.
le americane „de pacificare".
ferinţe de pace in miniatură". au loc la Niamey sub auspi 'ir
Cele două părtî se străduiesc ciile Organizaţiei Unităţii A- HONOLULU 23 (Agerpres) — Navigatoarea solitară
VIBNT1ANE 23 (Agerpres). In ciuda acestui fapt se sub să aplaneze divergenţele dintre (ricane. La Addis Abeba. a americană Peqqy Slater, aflată în dificultate în larqul
Comitetul Central al Partidului liniază în document, forlele ele pentru a facilita lucrările adăugat Ojukwu. se vor afla Pacificului în timp ce se îndrepta spre Hawei, a fost CARICATURA DIN ZIARUL AMERICAN „NEW ORLEANS
Neo Lao Haksat (Frontul pa armate patriotice au zădărnicit conferinţei, ce urmează să aibă şi şefii unor state africana. El luată luni la bordul cargoului japonez „Okistu Maru". TIMES" : Se relevă că deficitul balanţei americane, scăde
triotic laoţian) a dat publici toate operaţiunile „de pacifi loc săptămina viitoare la Addis s-a arătat optimist în legătu Vasul japonez captase semnalele navigatoarei, re rea rezervei de aur şi fluctuaţiile dolarului — ţoale repercu
tăţii o declaraţie cu prilejul care” lansate de trupele ameri Abeba ră cu posibilitatea ca războiul transmise de un avion de patrulare american. Curajoasa tate asupra activităţii de bursă — aduc din nou in faţă spec
celei de-a şasea aniversări a cane in zonele eliberate, sco- In momentul de faţă. remar civil din Nigeria să ia sfir- navigatoare, epuizată de oboseală, a leşinat îndată ce trul marii crize din 1929.
semnării acordurilor de la C i tind din luptă zeci de mii de sit. Rclevînd că nu consideră a fost adusă la bordul cargoului.
neva cu privire la Laos. „Gu militari americani, caplurînd că comentatorii politici, cele o încetare a focului ca fiind
două părţi au ajuns la convin
vernul S.U.A.. se arată în de sau dlstrugind mii de tone de gerea că o prelungire a con o condiţie preliminară tratati
claraţie, a Încălcat angaja arme si muniţii şi doborind vorbirilor actuale nu este o velor de la Addis Abeba, co
mentele luate la Geneva de a pesle 800 avioane. portună si câ se impune găsi lonelul Ojukwu a spus câ este % Secretarul general al £ Echipajul unui avion
respecta suveranitatea. Inde La aceste succese au contri rea unei soluţii urgente. lotuşi posibil să intervină în O NU.. U Thanl, a avut luni ..Boeing 707” , aparţinlnd com
pendenţa, neutralitatea, unita buit şi forţele patriotice neu că înainte de convorbiri o în o întrevedere cu primul mi paniei Izraeliene „El A l” , care
tea şi Integritatea teritorială a tîr cetare generală a focului, un nistru al Guyanei. Forbes zbura pe rula Roma — Tel
Laosului şl a Intensificat, sub tre, blocul militant dintr» a AHA 23 (Agerpres). Colone armistiţiu limitat sau măcar o Burnham. Premierul guyanez Aviv. a fost constrîns de un
forma unui „război special neo- cestea şi forţele Neo Lao Hak lul Ojukwu. şeful guvernului încetare a ostilităţilor în a a declarat după întrevedere câ pasager in cursul nopţii de
colonialist’', agresiunea împo sat. consolidindu-se neîncetat. Biafrei, a declarat că va con numite regiuni. l-a informat pe secretarul ge luni să aterizeze la Alger. I.a
triva poporului laoţian. Statele neral asupra disputei terito bordul avionului se aflau 38
Unite au construit In Laos un riale dintre Guyana sl Venezu ţii la şedinţă au elaborat pro ea a fost confiscată de auto de pasageri ş| cei 11 membri
întreg sistem de baze militare, ela. puneri care ar urma să fie lua rităţile americane si restituilâ ai echipajului. Autorităţile Iz-
aerodromuri, staţii radar si te în consideraţie fn viitoarele Japoniei abia in noiembrie a- raelicne au întreprins pe Ungă
drumuri strategice, care sini 6 Iniţiatorii recentului tratative de dezarmare. Intre nu! trecut. Filmul a fost pre guvernul algerian demersurile
utilizate pentru lansarea de „marş al săracilor" au anun altele. Consiliul permanent al zentat la televiziunea japone necesare penlru a obţine resti-
atacuri nu numai împotriva ţat intenţia lor de a crea o N.A.T.O. menţionează interzi ză. dar numai după cenzurarea tulrea avionului.
zonelor eliberate din această „ambasadă” la Washington, ca cerea experienţelor nucleare unor scene care arătau prin
tară. cl şl împotriva R.D. Vlet- re va continua si prezinte mem subterane, controlul armamen tre altele chipurile arse sau & Poliţia federală a Braziliei
gara şi Vietnamului de sud. brilor Congresului S.U.A. reven telor în adlncnrile marine. în ^utilate ale supravieţuitorilor a dezminţit luni ştirea că ar
In acţiunile împotriva forţelor dicările participanţilor la marş. cetarea producţiei materialelor fl fost arestat criminalul na
6 In cadrul unei dezbateri
patriotice, Irupele americane u- Totodată, iniţiatorii marşului fisionabile In scopuri militare, clin Camera Comunelor asupra zist Josef Menqele. Poliţia a
interzicerea armelor chimice si
stabilit că persoana arestată In
tilizeazS cele mai moderne intenţionează să-şi prezinte re bacteriologice. războiului civil din Nigeria, tfatul Parana nu este în mod
mijloace de război, inclusiv vendicările la convenţiile parti liderul partidului liberal Je- '■ateqoric Mengete.
bombardierele strateqice „B- delor democrat şi republican 9 Numeroase orqanizaţii din remv Thorpe. a arătat că An
52", eubstantelî chimice otră care vor avea loc În auqust şi Miroslma, oraşul-vlctlmă al pri glia furnizează în prezent 80 6 Surprins de furtună pe
vitoare, napalmul. Forţele ae vor desemna candidaţii prin mei bombe atomice, au iniţial (a sulă din armele folosite de for etnd traversa flnviul Tlrsha, al
riene ale S.U.A, si-au intensi cipalelor două formaţiuni poli o campanie pentru a obţine ca ţele quvernului federal nigerian cărui nivel crescuse conside
ficat acţiunile agresive asupra tice americane la preşedinţie. filmul documentar despre ur în războiul contra Biafrei Con- rabil în urma ploilor toren
zonelor eliberate din Laos, e- mările calaslrofale ale explo
© Consiliul permanent al ziei să fie prezentat publicu damnfnd energic această poli- ţiale. un vas cu pasageri s-a
fectuînd în ultima perioadă lui fără a fi cenzurai. Pelicula *ică, Thorpe a cerut quvernu
200 şi chiar 300 de raiduri pe N A T O . s-a întrunit luni in aparţinea unei societăţi japone lui să pună capăt Imediat li scufundat la aproximativ 300
R. F. a GERMANIEI. — Zidurile unor clădiri din Bonn au devenit pentru tinerii luptători
zi. In total, asupra reaiunilor pentru democraţie şi pace un loc propice de prezentare a cerinţelor lor. tr-o şedinţă specială consa ze care a realfzat-o puţin timp vrărilor de material militar km de Calculta. Din cel 70 de
eliberate au fost lansate 3.000 IN FOTOGRAFIE : Cetăţeni citind şi comentind afişele celor care lupta pentru idei ge crată examinării unor proble după ce Hiroşima a fost bom destinate fie Niqerlei, fie Bia pasaqeri care se aSIau la bord,
tone de bombe, nefiinri cruţate neroase, democratice. me ale dezarmării. Participan bardată, în august 1945, dar frei. numai trei au putut fl salvaţi.
nagodele, şcolile sau spitale
le”
REDACTLA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petra Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85. 23 17. - TIPARUL: întreprinderea poligrafică Hunedoara - Deva.