Page 81 - Drumul_socialismului_1968_07

t'V ^
ti* - ^ E C lU f iA 1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA l

ol c.1. al P.c.

In ziua do 23 iulie 1968 n ţiilor de locuit ale unei tot reglementate printr-o hotărlre
avut loc şedinţa Comitetului mai mari părţi a populaţiei, a Consiliului de Miniştri,
Executiv al C C. al PC.K si a contribuind la soluţionarea mai In continuare a fost exami­
Consiliului de Miniştri, la care rapidă a acestei probleme so­ nat modul dc repartizare a
au participat ca invitaţi şefi ciale majore, la creşterea con­ fondurilor destinate premierii
de secţii ale Comitetului Cen­ tinuă a nivelului de trai. personalului tehnic-administra­
tral. primi secretari ai comite­ Prin aceeaşi holărîre s-a tiv' si de specialitate. S-a sta­
ANUL XX NR, 4217 JO I 25 IU L IE 1968 4 P A G IN I 30 BANI telor judeţene de partid, con­ stabilit şi trecerea la construi­ bilit, ca începind din trimes­
ducători ai unor instituţii cen­ rea mai multor tipuri de hote­ trul III al acestui an, fiecare
trale de stat. luri, în raport cu gradul dc întreprindere si instituţie să
Cu acest prilej a fori dez­ confort si zona de deservire, aibă dreptul să-şi constituie
bătută problema asigurării tn- precum si diversificarea clădi­ fondul de premiere în limita
rilor pentru administraţie, ief­
DIS- măr sporit de locuinţe, care tinirea acestora şi construirea premiile să fie acordata tutu­
cotei aprobate pe ramură, iar
tr-un timp mai scurt a unui nu­
ror salariaţilor din această ca­
să satisfacă cerinţele diferite­
lor la un nivel corespun/ătoi
lor categorii de oameni ai de funcţionalitate. tegoric de personal, care şi-au
muncii. In acest scop, '.;-a ho- In cadrul şedinţei a fost a adus contribuţia ta îndeplini­
tărît să se diversifice construc­ nalizată si problema aprovizio­ rea si depăşirea sarcinilor. Pre­
ţiile de locuinţe, introducîn- nării populaţiei cu combusti­ miile individuale vor putea fi
LARGI ILUĂTI du-sc patru categorii de apar­ bil. hotărîndu-se reducerea pre­ diferenţiate între plus 5 şi mi­
tamente şi garsoniere, dilcrcn
nus 5 puncte fată de cota con­
ţului de vînzare la liber a lem­
liate după suprafaţă, grad dc
stituţie. Repartizarea premiilor
confort si preţ. nelor de foc dc la 400 de lei stituită pc întreprindere sau in­
tona, la 300 lei tona. De ase­
Prin aceste măsuri, precum menea, s-a stabilit ca toii sa­ va fi aprobată dc comitetele
si prin accelerarea ritmului lariaţii cu copii, care au sala­ sau conducerile instituţiilor, cu
de direcţie ale întreprinderilor
SUPLIMENTAREA anii 1969—1970 se vor realiza şi locuiesc in mediul urban, să cale şi va fi adusă la cunoştin­
locuinţe, în
construcţiei dc
riul lunar dc pînă la 1.200 lei
consultarea comitetelor sindi­
din fondurile statului
circa
180 000—200.000 locuinţe noi, beneficieze de tichete de cum­ ţa tuturor salariaţilor. Prin a­
de foc la
părare o lemnelor
dublîndu-se numărul prevăzut prelul dc 100 lei tona. Tot­ ceste reglementări se înlătură
iniţial pentru această perioa­ odată, s-a subliniat necesitatea unele deficiente care s-au ma­
dă. Importantele eforturi ma­ nifestat în acordarea premiiloj
teriale pe care le face statul îmbunătăţirii corelaţiilor dintre pentru personalul tchnic-admi-
nostru în acest domeniu vor preturile la combustibilii infe­ nistrativ şi se va asigura repar­
duce la îmbunătăţirea condi­ riori si superiori, care vor fi tizarea lor mai echitabilă.
Şedinţa Consiliului de Stat al
SA LE PUNEM GRAB 9 9
Republicii Socialiste România
N IC ÎN i
. In ziua dc 24 iulie a.c., o viciu, Vasile Daju, Constantin unor dispoziţii referitoare la
avut loc şedinţa Consiliului de Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae impozitele pe veniturile libor-
Concomitent cu depăşirile Stat. prezidată de tovarăşul Huditcaim, Ion Popcsc:u-Pu- profesioniştilor. meseriaşilor şi
cantitative la producţia fizică, Nîcolae Ceauşescu, preşedin­ luri, Cristofor Simîonescu, cărăuşilor.
Convorbire cu tovarăşul întreprinderile noastre au înre­ tele Consiliului de Stat Gheorghe Stoica si lacoh Te- De asemenea, a fost adoptat
Decretul privind modificarea
ctu, membri ai Consiliului de
ing. ŞTEFAN ALMAŞAN gistrat depăşiri si la ceilalţi in­ Au luat parte tovarăşii Emil Stat unor prevederi referitoare la
dicatori economici si financiari. Strungarul Gheorghe Taslâr — de la strungărio de cilindri Bodnaras, Constanta Crăciun,
secretar al Comitetului judeţean dc Productivitatea muncii a fost Ştefan Pelerfi. vicepreşedinţi ai La şedinţă a participai tova­ impozitul pe terenurile unită­
mai mare cu 2,8 la sută fată I din C.S. Hunedoara — execută calibrareo unei garnituri Consiliului de Stal, Constantin răşul Virgil Pîrvu, ministrul ţilor agricole cooperatiste şi la
partid Hunedoara de cilindri pentru profilul şenilelor de tractoare U-650. finanţelor. impozitul pe veniturile agrico­
de prevederi, realizîndu-se pe Foto : V. ONOIU Stătescu, secretarul Consiliului
această cale întreaga producţie de Stat, Anton Breitenbofer, Consiliul de Stat a adoptat le ale populaţiei.
peste plan. Pe ansamblul jude­ Ion Cosma, Constantin Daico- Decretul privind modificarea In continuare, Consiliul de
ţului, industria a realizat eco­ Stat a rezolvat lucrări curente,
Intre problemele dc deosebi- colectivele din întreprinderile nomii suplimentare de 38 mi­
12 însemnătate pentru viata industriale ale judeţului. At­ lioane de lei, iar beneficiile
socială şi economică a tării, mosfera entuziastă de muncă, peste plan însumează 37 mi­
abordate de recenta plenară a spiritul de iniţiativă creatoare lioane lei. Centrală telefonică
Comitetului Central al partidu­ Si de hărnicie ce caracterizea­ Privite din acest punct de ve­ VIAŢA CULTURALĂ A SATULUI
lui, un loc principal II ocupă ză pc muncitorii, tehnicienii si dere rezultatele obţinute ne internaţională
necesitatea suplimentării pro­ inginerii noştri, competenta cu îndreptăţesc să apreciem că în
ducţiei peste nivelele prevăzu­ care organele si organizaţiile întreprinderile hunedorene s-au Au început lucrările de
te, In toate Tamurile economiei noastre de partid conduc eco­ depus eforturi lăudabile care montare a instalaţiilor v ii­
naţionale. Această acţiune, cu nomia, au permis realizarea în constituie o solidă bază de ple­ toarei centrale telefonice se­
profunde semnificaţii economi­ toate compartimentele a unor care spre realizări mai bune în L CADRU Al) TRATIV miautomate internaţionale.
ce, politice si sociale se Impu­ însemnate depăşiri de plan. So­ perioada rămasă pînă la fine­ Potrivit modului de func­
ne a fi desfăşurată amplu in cotesc în acest sens deosebit le anului. ţionare a acestui sistem de
toate întreprinderile. Iu toate de olocvente şi ilustrative de­ întrebare: Analiza atentă a <1- comunicaţie continentală, o-
locurile dc muncă, cu deochi.— - păşirea planului la producţia bilanţului economic semestrial peratoarclc din controla in­
re în acele sectoare care con­ globală cu 136 milioane lei si indică pe lingă rezulLatele po­ ® Prezenfa căminului cultural în struirea scărilor şi o trotuarului activează şi o orchestră forma- . ternaţională a Capitalei vor
diţionează liotăritnr mersul ia producţia marfă vlndulă şi zitive, existenta în fiecare în­ , ’ / . de la intrarea edificiului lor de tă dm tineri,, caic o debutat cu putea chema direct abonaţii
accelerat al economiei româ­ încasată cu 162,5 milioane lei. treprindere a numeroase rezer­ cultură. succes la programul de prome- - din marile metropole ale
Localurile de cultură din Sînt-
nadă din porcul oraşului Deva, '•
neşti. Avem de asemenea realizări ve pentru suplimentarea pro­ actuala organizare a comunei ondrei şi Cristur şi în parte Cer­ iar la Festivalul tineretului hu- j Europei.
Acţiunea de suplimentare a frumoase la livrările pentru ducţiei şi perfecţionarea între­ tej dispun şi de o bază mate­ nedorean. alături de lormaţia !
producţiei iniţială de conduce­ export, unde depăşirile repre­ gii activităţi economice. Ce @ Primii paşi — baza materială rială (televizoare, jocuri de şah, de dansuri şi de soliştii vocali,
rea de partid si de stat are o zintă valori insumlnd 32 m ili­ măsuri a întreprins Comitetul rummy, table, tenis de mosă s-a bucurat dc o caldă pri- i
puternică hază reală, este dic­ oane de Ini. Intre principalele judeţean de partid, conducerile etc.). in măsură să satisfacă ce­ mire. , Meşterii
produse obţinute peste preve­
tată de interesele economice deri trebuie enumerate produ­ întreprinderilor, pentru a le ® Cercuri în trunchiul realizărilor rinţele localnicilor. Aşodor, „în Dc lo îmbunătăţirea împăr­ $
majore ale statului nostru. Ob­ sele care au importantă vitală pune în valoare? mare” , sint create condiţii pen­ ţirii administrative o comunelor
ţinerea peste prevederi a unor pentru economia naţională : Răspuns : In baza indicaţiilor tru activităţile culturale. Lo Şoi­ a trecut moi bine de o lună :
însemnate canlităti de produse 18.600 tone de fontă, 0.550 tone plenarei Comitetului Central, ® Cînd se aşteaptă... instructajul muş însă. această bază mate­ şi jumătate, timp suficient pen­ sticlari
industriale, suplimentarea pro­ de otel, 6100 tone de laminate biroul Comitetului judeţean de rială mai constituie încă o pro­ tru ca în calendarul dc octi-
ducţiei pentru export si cu des­ finite pline, 20.000 tone dc căr­ partid a studiat amănunţit si­ blemă. Un singur cămin din cele vitole ol căminului culturol să
facere asigurată pe piaţa Inter­ bune, importante cantităti dc ® Se caută un director 10 sote aparţinătoare comunei se însereze manifestări pe măsu- ■ O figurină de sticlă, repre-
nă, ridicarea eficientei econo­ minereuri si concentrate feroa­ tuaţia economică a fiecărei u- dispune de televizor, îor pentru ra noilor cerinţe şi, moi ales,., j zentînd mişcarea grali.asă a
mice tn toate sectoarele indus- nîtăti. Conducerile întreprinde­ Noul codru odministrotiv o- dragostea cu care aceştia ou organizarea unor activităţi cut- a noului codru organizatoric. balerinei, îli poate oieri un
Iriei, transporturilor si construc­ se si neferoase, produse fores­ rilor şi organizaţiile d-; partid lero căminului cultural posibili­ trecut la reamenajoreo şi în­ tural-distractîve. inventarul ba­ Timp suficient... Şi. totuşi prilej de reflecţie tot atîl de
ţiilor se impun ca plrqhii de tiere, bunuri de consum şi ali­ tatea dc a-şi ofirmo tot moi frumuseţarea edificiilor lor de zei materiale e cît se poate de — Chior nu s-o făcut nimic ? i reconfortant ca si muzica ori
bază tn contracararea diminu­ mentare, De asemenea. con­ mult prezenţa în viaţa localităţii, cultură La Certej, prin grija con­ modest. — ? ! poezia, pentru că dincolo de
ării veniturilor din agricultură structorii au predat în folosin­ (Continuare pag. a Z-a) dc a valorifica comorile spiri­ siliului popular comunal, cămi­ Lo căminul cultural din Cristur (Am fi consemnat altceva iii liniile sale materiale, micul o­
ca urmare a sece.tei, din nece­ tuale ole satului, prin vehicula­ nul cultural vo căpăta, in aceas­ oamenii au adăugat condiţiilor locul ocestor semne de pune- jj. biect. născut din dogoarea
sitatea de a asigura ansamblu­ ţă 1164 dc apartamente. rea unor idei şi iniţiative speci­ tă vară, o nouă înfăţişare. Pînă materiale iniţiativa şi interesul tuoţie, dor directorul căminului .ii cuptorului, îşi are ritmul si
lui economiei o dezvoltare ra­ fice zonelor rurale. In fiecare la sfîrşitul lunii august, exterio­ lor pentru o activitate artistică culturol din Certej, lovorăşul melodia lui. Dar oare cine sînt
pidă. In acelaşi timp, realizări­ sot vibrează flacăra unei datini rul va fi tencuit şi zugrăvit, se bogată. Apropierea de oroş o Petru Păcuroru. n-o avut ce să aceşti poeţi sau muzicieni ?
le obţinute în industrie, eforiu- străvechi, în fiecare oşezore stă­ vor amenaja încăperile destina­ satului Cristur o influenţat con­ ne răspundă — n n.),
rile materialo făcute de stal ruie in sufletul şi gîndul oameni­ te jocurilor de club. sc vor con­ ţinutul programelor, artiştii ama­ STICLA NU-Î REFRACTARA...
pentru cxlinderea si moderni­ lor un obicei, rămas din cele strui scările de occes Io intra­ tori de aici reuşind să ofere pu­ LUCIA LICIU Cine nu ştie că Ia origine,
zarea capacităţilor de produc­ Noi contracte moi îndepărtate vremuri. Tine­ rea principală şi scenă etc. Lo blicului spectacole core nu se paharul încrustat cu flori, ori
ţie, demonstrează că industria rii din multe sote păstrează cu Şoimuş, viitoarea bibliotecă a deosebesc mult de cele ale clu­ AUGUSTIN JULA cu corpuri geometrice, este un
noastră dispune de largi rezer­ fală jocurile şi cîntecele locole, fost parchetotă, în vechiul local burilor. Un exemplu edificator : pumn de nisip ? Dar citi oare
ve si posibilităţi, de importan­ cu parteneri externi primite drept zestre de Io pă­ al occsteio se vo omenaja o sa­ „Microestrado" — un reuşit dintre oameni cunosc drumul
te resurse a căror valorificare rinţi şi bunici, căutînd să le deo lă pentru jocuri de club. îor lo spectacol muzical coregrofic. gen pe care îl urmează grăuntele
poate aduce o contribuţie sub­ o nouă strălucire pe scenele că­ chemarea căminului cultural, ti­ estradă, la „dimensiunile" soţu­ (Con«injjjgfc£% Ra93 1 de nisip tn procesul acestei
stanţială la sporirea avuţiei na­ întreprinderea românească La rîndul ei întreprinde­ minelor culturale. De cîte ori, nerii din sot au trecut lo con­ lui. La căminul cultura! de aici
ţionale. de comerţ exterior „Metal- rea „Industrialimport" a sub înserările de voră, n-au ră­ ;ji metamorfoze ? Poposeşte mai
!ţ! Intîi într-un cuptor imens pen-
Pentru a vedea in ce măsură impoit" a încheiat de curînd semnat un contract cu o fir­ sunat depărtările de ritmul viu jjjl tru uscare. Este apoi sfărlmat
şi strigăturile dansatorilor din
colectivele de muncă, organele noi contracte cu parteneri mă exportatoare din Belgia, şi cernut, combinat cu sodă
şi organizaţiile de partid din din Italia, care prevăd im­ care va livra în România o Sulighete, Cristur. Fornădia. Sînt- calcinată. Icldspat, piatră de
Chîşcădoga...
Acum,
ondrei.
industria judeţului Hunedoara portul unor însemnate canti­ instalaţie pentru prepararea 0 temelie sigură a consolidării economice a C. Â. P. var, dolomilă şi alabastru, du­
s-au angajat în această acţiune tăţi de tablă de otel inoxi­ amestecului dc materii prime cînd comunei Şoimuş îi aparţin pă care este introdus tn cup­
10 sate. cînd Certeju de Sus
de interes naţional, un redac­ dabil s> aliat, cablu de mon­ necesare fabricii de geamuri e format din 9 sote. cîte comori toarele de topire.
tor al ziarului nostru a avut o taj şi de otel tracţiune, otel din Tîrnăveni. A lt contract Intr-un asemenea cuptor, din
convorbire cu tovarăşul ing. pile, precum si oţel pentru prevede importul din Da­ spirituale nu vor putea fi desco­ care tîşneşte dogoarea n 1.400
Stelan Almăsan, secretar al Co­ automate, iar cu firme fran­ nemarca al unei instalaţii perite, nu vor putea fi dăruite L re şi apararea de grade, sticla, sau mai bine-
mitetului judeţean de partid. ceze au fost încheiate tran­ pentru fabricarea cofrajelor- iubitorilor de cîntecşi datină ? ! vis amestecul, devine un lichid
întrebare: Conducerea parti­ zacţii privind importul a pentru ouă, cu o capacitate de îndemnul pe core reorgani­ albăstrui, care se rostogoleşte
dului a trasat ca sarcină înde­ peste 400 km cablu electric. 30 milioane cofraje anual. zarea comunelor l-a dot săte­ în valuri. Spectacolul mai a­
plinirea exemplară a tuturor nilor se concretizează şi prin trăgător parcă decît cel al plă­
indicatorilor de plan în semes­ obşteşti mădirii şarjei de fontă, devine
trul I. Aceasta este premisa şi mai interesant pe platforma
principală pentru reuşita depli­ & ti cuptorului. Tineri şi vîrstnlct,
nă a acţiunii de suplimentare înarmaţi cu ţevi lungi de me­
a producţiei în semestrul I! si Crcşterca şi apărarea prin Nucşoara şi Lelese, numera­ au dat dovadă şi hriqadiera tal „sorb" din dogoarea cupto­
zintă din acest punct de vedere Oscilaţii mari pe graficele şteşti constituie temelia sigu­ dispoziţiilor in vigoare. şeful de fermă Abel Munteanu pe care o aşează tn semiauto­
pregătirea temeinică a produc­ toate mijloacele a averii ob- rul nu sc păstrează conform zootehnică Lenutn Simeria şi rului apa vie a sticlei topite,
ţiei anului viitor. Cum se pre­
ră a consolidării econonuco-
Superficialitatea manifestată
unui
s-a soldat cu crearea
industria judeţului nostru ? organizatorice a unităţilor coo­ In activitatea contabililor, bri­ plus de 23 piei şi nelnlocmirea mate. Pentru un timp, sticla
este incandescentă, dar În cu­
Răspuns: Prima jumătate a peratiste. In acest sens, o ma­ gadierilor şi magazinerilor este la timp a actelor de mortali­ rînd. la cuptoarele de răcire
de livrare a legumelor liilor de conducere, aparatului ea se regăseşte în întocmi­ primirii despăgubirilor de la cu desăvîrşîre.
anului a fost rodnică pentru re răspundere revine consi­ prezentă la tot pasul. Concret tate pentru trei oi în vederea tenta sa se va domoli., Acum,
grăuntele de nisip au dispărut
contabil, comisiilor de revizie
rea cu întîrzierc sau neîntoc-
A.D.A.S.
şi brigadierilor. mirea de loc a documentelor $i la cooperativa agricolă îmi atrage atenţia aici, îa
Se constată însă că an de an grimare. Este vorba In primul din Lelese lipsa a 17 oi şi ne- Vitrometan.'în s‘iăveohiul Me­
Analiza siluatfeî preluării consumatori. Dar. să ne refe­ misibil, semnalat dc altfel şi In unele unităti persistă seri­ rind despre jurnalele dc re­ prednrea cantităţii de 135 kg diaş, o tînără al cărei nume
legumelor de la cooperativele rim la cîteva exemple con­ în anul trecut. Este vorba oase neajunsuri privind gos­ coltare, situaţia consumurilor brînză, conform contractului este cunoscut In uzină — V iori­
agricole din judeţul nostru crete. despre practica de a valori­ podărirea avutului obştesc. de furaje si îngrăşăminte, bo­ încheiat cu ciobanul Damian ca Man. Descinde dintr-o veche
scoate în evidenţă existenta O slabă preocupare şi fica o parte din produse di­ Dar, iată, o parte din deficien­ nuri de ieşire, procese-verba- Lîac, însumează o pierdere de familie de sticlari. Ea. ca şi cel
unor neajunsuri caTC se con­ îăspundcre pentru onorarea rect de la grădina de legume tele întîlnite cu ocazia revi­ le de fătări sau mortalităţi etc. peste 7.000 leî pentru coope­ doi fraţi, de asemenea sticlari
cretizează în restantele în­ obligaţiilor contractuale exis­ la diverşi cetăţeni, în timp ziilor de fond efectuate în cî­ Cîteva exemple sînt conclu­ rativă. Paguba se putea evita, la Vitrometan, au preluat şta­
registrate tată de grafice. tă din partea cooperativei a­ ce achitarea contractelor se teva cooperative agricole. dente. In urma controlului e­ desigur, dacă exista o urmărire feta de la tată! lor. Nici unul
Astfel, pînă la începutul a­ gricole din Bobîlna. La a­ neglijează. Fără nici o excepţie, în ur­ fectuat la sectorul zootehnic sistematică şi permanentă asu­ din cel trei tineri sticlari nu
cestei luni, din cantităţile de ceastă unitate, unde sînt a- Deficiente serioase Sn pri­ ma verificării operaţiunilor de al C.A.P. Nucşoara, s-au qăsit pra desfăşurării activităţii în l-au cunoscut însă pe bunicul
legume planificate nu s-au slgurate reale posibilităţi dc vinţa livrării legumelor se casă se poate arăta că la In plus 5 miei şi 2 vitei. Oare sectorul zootehnic. lor si nici pe străbunicul lor,
10.00 T elecronica cconom icft preluat peste 200 tone, res­ îndeplinire şi depăşire a gra­ semnalează şi la C.A.P. Orăş- C.A.P. Bîrcea Mică, Boj, Nuc­ brigadierul Iustin Moş nu ştia Fără îndoială că o asemenea cel care a pus bazele unei a­
(reluare) ; tanta fiind în creştere pc ficelor de livrare. în ultima t ie, unitatea rămînînd da­ şoara şi Lelese lipseşte contro­ că-i revine datoria să întoc­ pierdere nu poate fi suporta­ semenea meserii In familia
17.30 T v p e n tru elevi. C onsul­ sâptămînă se constată mari toare. numai săptămîna tre­ lul preventiv (o parte din acte mească imediat după fătare tă de cooperativă, persoanele Man.
ta ţii la fiz ic i — în a ju to ­ luna curentă. Numai în ulti­ nefiind semnate, dc cei în drept vinovate făcîndu-se răspunză­
ru l celor care se prcgA- ma săptâminâ, faţă de grafi­ restante. Din cele 200 kg fa­ cută, cu 3.000 kg varză şi procese-verbale ? S-a qtndit O urmăresc pe tînăra care
tesc p e n tru exam enul de cele stabilite, există o ne- sole prevăzute în grafic, nu 300 kg roşii. Nu sc poate şi ştampilate), iar la dispoziţii­ poate să creeze o „rezervă” toare material de recuperarea continuă tradiţia meşterilor
bacalaureat. Tema : Cu­ s-a preluat nici un kg ; la trece cu vederea peste faptul le de plată nu sc anexează do­ pentru a acoperi eventualele el. De neînţeles este aici şi o sticlari din familia Man. Cu
re n tu l electric a lte rn a tiv ; rcalizare de aproape 30 tone cumentele justificative nece­ mortalităţi sau, pur şi simplu, altă situaţie. In anul trecut, u­ cttă uşurinţă, cu cîtă gratie ral-
IR,00 Tv pe n tru specialişti ; legume. loşîi, din 500 kg s-au livrat că o cantitate însemnată de sare.
18.30 Curs de lim b a rusA — (re ­ Dacă unele unilăti coope­ abia 200 ; la ardei, din conopida s-a depreciat la pentru a asigura climat favo­ nitatea a cheltuit 16.000 lei pen­ nuleşte ţeava la capătul căreia
luarea lecţie i a 2-a) ; 600 kg s-au predat numai C.A.P. Geoagiu, nefiind ic- Folosindu-se asemenea pro­ rabil săvirşirîi de abuzuri? tru cumpărarea a 53 oî. Dar, In pasta incandescentă, scoasă din
19.00 S turtioui p io n ie rilo r ; ratiste cum sînt cele din De­ cedee, există creată posibilita­ Oricum, astfel de procedee sînt 1967 şi în primul semestru al văpaia cuptorului. înfloreşte
i»,30 T e le ju rn a lu l de senrA ; lira, Pricaz, Boz. Simeria, B3- 100j din 1 000 kg castraveţi coltată şi predată la timp or­ tea de a se cheltui neecono- Inadmisibile şi contravin fla­ anului 1968 au murit p^.ste într-un balon fin de sticlă. Nici
1D.S0 B u le tin u l m eteorologic. cia si altele sc străduiesc nu s-au preluat decît 200. ganelor de valorificare.
P u b licita te ; Situaţia respectivă nu-şi gă­ Cu totul necorespunzător micos unele fonduri băneşti şi grant intereselor cooperativei 270 ovine. Se poate considera pe departe sticla nu-mi mai
20.00 F ilm serial r „V ik in g ii" ; să se achite în totalitate de de a se face plăti ilegale. Aşa agricole. nare ca normală această stare Pare acum materia refractară
20.26 ArtA p la stic* ; sarcinile ce şi le-au asumat seşte nici o altă explicaţie T. DOBRICEANU sc explică, de pildă, de ce la de lucruri ? Concepţia ce s-a şl plăpîndă întruchipată In for­
20.45 V a rie tă ţi pe peliculi) ; prin contractele şi giaficele decît în aceea că acţiunea Un alt ca2 . Este dc neînţe­
21.00 In v ita ţie pe ntru ora 21,00 ; de recoltare a produselor nu cooperativa agricolă din Bîrcea les cum contabilul şef al înrădăcinot în activitatea con- T. CATINCESCU
2M0 Telegtnb — em isiune de stabilite cu organele de va­ Mică s-au acordat avansuri C.A.P. Boj, tovarăşa Aurica N. TIRCOB corespondent Agerpres
c â l& to rii g e o g ra fic e ; lorificare a legumelor, sînt este organizată in mod te­ pentru lucrătorii de la con­ Crişan, â îngăduit ca de gestio­
22.00 L ira — album de poezie ; şl cooperative agricole care meinic. Ba mai mult. aici işî (Continuo* iii p a j strucţii, fără ca la hază să *>■
22.30 V nranţâ pe p o rta tiv ; rămîn mult datoare fată de face loc şi un procedeu inad­ narea pieilor de oaie să se o­
22,50 T e le ju rn a lu l rtc noapte. xislc acte de recepţie a obiec­ cupe ciobanul cooperativei. (Continuare Iu pag. a £-a)
tivelor executate. La C A P Lipsa de răspundere de care