Page 82 - Drumul_socialismului_1968_07

2 ORUMUL SSCIAUSMbLUl

sesori dc autoturisme care 1
Aşteptare aşteaptă alunei bcncliciarul lata Apoi pină briciul <i în­ aici, poate nu mă vede ni- '< ;
pc
judecă cam aşa : „intru
ceput să muşte din barba
şi const ructorul?
chinuitoare „Plătiţi noastră, au mai trecut minu­ meni". Credem cd identic a ■.
te bune.
qindit şi şolerul de pe auto- <
cind
Am răsullat uşurut
Măsuri privind partid de la IM . Hunedoara, de bază din cadrul turnătoriei SIMERIA (de la Al. Vasiu). la mine“... ml s-a urat să-mi „lle de camionul 2? — HD—2470. fn ■
ziua dc 22 iulie a.c., ora 21,00 ;
bine" şi-am plecat spre ca­
blumtnq — 1000 mm, E. M.
de lingotiere — Călan, staţia
cind foarte tacticos a Intrat '■
Zlaşti sau adunări generale ale Simcria triaj, C.A.P. llia, Sint- I Scoateti-Ie hlcca reparării şi modernizării PETROŞANI (de la G. Ig­ să, să plătesc. Aici nimeni. pc srns interzis, pe strada b ■
<tării Simerla esfe salutară.
îmbunătăţirea organizaţiilor dc bază dc la andrei, Sîrbi, Bretea Murcşa- Se creează prin aceasta con­ nat). Prins In v irte ju l tre­ Casiera mincn mere In stra­ M artir.
dă şl discuta cu alte le mei
şcoala tehnică (personal teh­
nă, Cărăstău, Ţebea, I M.T.F.
nic), i.G.O. — fond locativ, la­ Baia de Criş şi altele care, deşi 1 din anonimat! d iţii mai bune dc conlori burilor zilnice nici nu-li dai Răbdarea era pc slîrşite. M-n Nu a văzut semnul, l-a i<i- \
6alval Irherila, care mă ser­
planificării minorul de 650 mm — schim­ au posibilităţi, s au preocupat V PETROŞANI (de la Gh. I şl (lescr\’ire pentru miile de scama cind Ifi creşte barba. vise. noral ? Habar nu avem. El
N-ai deciI să treci praqul
călători cc sc perindă zilnic
bul A şi altele au fost insufi­
Insă o să dea socoteală or- ,
cient pregătite. slab de primirea de noi mem­ h Neqrea). De o parte şi dc pe aici. primei frizerii apărute in ca­ — Plătiţi la mine. Casiera lianelor in drept.
bri de partid din rîndul celor
şi organizării Pe baza concluziilor des­ mai buni utocişti şi lovarăşi alta a străzii Republicii din De un an de zile, între­ lc. Nouă nc-a apărut cea din este ocupată. Şi o învăţătură pentru to/i; 1
prinse din controlul efectuat din activul fără de partid. O Petroşani, unităţile cnmercia- prinderea de cnnsfnictii căi Piula Libertăţii din Petroşani, — Mulţam Şi am plecai. nu circulaţi după bunul \
şi a recentei anoilizc, biroul singură explicaţie subapre­ 1: le dc lot felul sc (in lanţ. ferate s-a apucai de lucru. vecină cu hotelul Jiul (nu­ N-aş mal II rezisfaf .sd aş­ plac I Agenţi al circulaţiei, i
activităţii Comitetului municipal Hune­ cierea în mod nepermis a mun­ :i Ceea ce surprinde Insă ne- Gara c întoarsă cu susu-n măr nu are). tept. Să lie aceasta o meto­ şolcrl din formaţiile volun- i
doara a stabilit luarea urmă­ cii de primire în partid — se \[ plăcut pe vizitator este. . ano* jos Călătorii stau pe unde Era o după-amio2ă de zi dă pc care o aplică lucră­ tare dc control, veghează i
toarelor măsuri : orqanizarea poale da stărilor de lucruri din I; nimatul multora dintre ele pot. Aşteptarea trenurilor, slabă pentru Irizeri. Acestea to rii acestei frizerii pentru... continuu la respeclarea regu- ■
Controlul făcut recent de că­ în trimestrul III a unui schimb organizaţiile de bază din bri­ \\ datorat lipşel Urmelor. procurarea biletelor au deve­ slnt cele de la început de atragerea clientelei ? Iilor dc circulaţie. Cei care ;
tre Comitetul municipal Hune­ de experienţă pe probleme le­ gada a doua de la C.A.P llia f Cc; nelamiliarizaU cu ora- nit chimiltoare. săptămină. Cile un client nu cred, au prile ju l să se :
doara al P.C R. la comitetele gate de organizarea muncii, şi brigăzile întîia şi a doua de |: şui slnt dc-a dreptul dozoricn- Pină la terminarea tuturor răzleţ lua loc pe scaun Si lotuşi se convingă pe... punga lor.
şi organizaţiile de partid din pregătirea şi desfăşurarea adu­ la Sîrbi, care în acest an n-au j: (afi. Şi nu-i de mirare dacă sin- lucrărilor — 31 decembrie După minute fn şir de aştep­ % » Puteli şi dumneavoastră, ii
raza sa de activitate privind nărilor generale şi a şedinţe­ discutat nici o cerere de pri­ l tem puşi In postura de a ac — există o soluţie. Să tare, In care timp Irizerilu tovarăşe şoler al autocnmio- jj
planificarea şi organizarea lor dc comitet, constituirea u­ mire în partid. : cerc măsline de ia... lolo-pro- se dea In lolnsinlă sala de şi-a încheiat conversaţia cu
muncii a scos în evidentă e- nor colective care să ajute Din analizele lăcute >-a des­ ii nospor/ şl coniac (le la... me­ aşteptare clasa a ll-a. Nu-l o colegă de breaslă, ceva nulul mai sus notat, sd tre- {
xistenla unei experienţe bune. concret comitetele şi birourile prins necesitatea asigurări' per­ ii talo-chimlce. Mic mi s-a I r ­ Insă chip. Constructorul zice mai In vlrsio, a dat citeva DEVA (de la C. Brădca- ccfi pc la milifie. Sintcti aş- ;
La comitetele de partid de la organizaţiilor de bază fn ve­ manente a conducerii muncii * tlmplal srt caut salam „Po- că dc vreo 3 luni sala c ter­ staturi propriului copil că nu). Sînt unii şoferi sau po­ teptat I
C.S H., l.C.S.H.. autobaza de derea planificării activităţii, de primire în partid, îmbună­ ! lana" şl m-am ales cu un minată Direcţia regională perii de pe obraz nu se laie
transporturi auto, precum şi b mai buna instruire a membri­ tăţirii activităţii dc educaţie !: pachet dc „ Alba lux” . Dacă C.P.R. Deva zice cd nu. Din pină se mai adună anii, am
organizaţiile de bază nr. 4 de lor comitetelor $i ai birourilor partinică a comuniştilor, pen­ I tot aşteptasem la „coadă", accaslâ dispută cei păgubiiI losl liia(i la rind. Inlr-un
la jurnalul de 1000 mc — C.S.H, organizaţiilor de bază cu pro­ tru ca liecarc membru dc I nu se lăcca să ies cu mina sini călătorii care de alila timp In care poli bate pe jos
montaj II — l.C.S.H. şi din bleme legate de planificarea si portld să manifeste un înalt : qoală. Ce-am zis in (jind, c vreme sini In... aşteptarea de-a lungul şi de-a laiul lot
alte unităţi economice, planu­ organizarea muncii, exercita­ simt de răspundere in realiza­ • treaba mea... sălii de aşteptare. Ce mai Pclroşanii, ne-a lost săpunită
rile de muncă sc întocmesc cu rea unui control mai eficient rea întocmai a sarcinilor cc i
răspundere. Ele cuprind pro­ asupra aclivită|ii organelor de
blemele majore ce le ridică partid. se încredinţează
munca şi viata, sarcini şi res­
ponsabilităţi concrete. S-a con­
statat, de asemenea, că există Mumia de întări­
preocupare pentru tiuna orga­ Viata culturală a satului
nizare şi desfăşurare a şedin­
ţelor de comitet şi adunărilor re a nodurilor 9
generale ale organizaţiilor de
bază.
Totodată, s-au scos însă la partidului trebuie / \ 13 £ O / j «
iveală şi unele neajunsuri. In in noul cadru administrativ
planurile de muncă ale unor
comitete de partid cum sînt condusă perma­
cele de la E.M. Zlaşti, C, M.
Teliuc. laminorul rle H00 mm, nent
electrotehnic — l.C.S.H., I.G.O.
se prevăd sarcini cu caracter consiliul popular, care răspund door amintirea unor formaţii şi
general, fără termene dc re­ In şedinţe ale comitetelor o­ faţă de această realitate, nu ou programe artistice de prestigiu.
zolvare, deşi problemele alese răşeneşti, comunale, din între­ nimic de spus ? Satul aparţine oraşului Sime-
sini importante. Asemenea as­ prinderi şi adunări generale Se pare că !a Şounuş s-ou rio Aşadar, ore cine să-i poorte
pecte se mai întîlnesc şi la or­ ale organizaţiilor dc bază au făcut ..cîţivo paşi" In urmă cu de grijă. Organele locale de
ganizaţiile de bază din cadrul lnst analizate în ultima vreme Programul de activitote al că­ doi oni, o anchetă culturale e- partid şi de stat cunosc situaţio
sectorului 1 de la E.M. Chrlar aspecte privind întărirea rin- minului este inexistent. fecluolo aici de redacţia noas­ căminului cultural de !o Sinton-
si olelăria electrică de la C S I 1. durilor partidului Cu prilejul — Am eşteptat .. instructajul tră purta titlul ,,Ne organizăm drei ? Indiferent de răspuns, cei
Alte organizaţii dc bază cu analizelor făcute de către Co­ de la Deva — se justifică direc­ la... primăvară După un alt competenţi sînt chcmoţi s-c re­
cele de la P.T.T.R.. cooperati­ mitetul orăşenesc de partid Si- torul (Instructajul a avut loc în an. reorganizarea devenise „O- zolve.
va meşteşugărească „Drum meria. comitetele comunale urmă cu două soptomîni — n n,). dîseea reorganizării", ca acum, ☆
nou", sectorul foraj — Teliuc, llia, Baia dc Criş, comitetul dc — S a constituit consiliul de eo să se ofle la stadiul de... Constatările anchetei noastre
scapă din vedere problemele partid dc la Uzina „Victoria" conducere ol căminului cultural ? REORGANIZARE Ce metamor­ în cele patru cămine culturale
esenţiale, adeseori planurile Calan a reieşit ca cea mai ma­ — Nu. Am studiat problemo foză va suferi, in viitor, acest sînt departe de a da o notă
de mupcă fund întocmite in re parte dintre organele şi or­ (se studiază „problemo” de o cuvînt ? Argumentele tovarăşului bună activiştilor numiţi să se o-
grabă de către secretar sau ganizaţiile de partid acordă a- lună şi jumotote. Cind se vo de­ Titus Porău. actualu! director de cupc de viaţa -pîrituală a sate­
1-2 membri ai biroului. lentic corespunzătoare Întăririi păşi stadiul de „studiu" ?). cămin, promit solemn că se va lor !
Au fost constatate o seric neîncetate n rîndurilor parti­ depăşi „orhoicu!" slodiu Bogăţiile zonelor folclorice,
de neajunsuri şi în ceea cc dului. pregătirii politico-ideo- — Cele nouă sate aparţină­ — S-o constitui! dejn consi­ cintecul melodios şi jocul vigu­
priveşte organizarea si desfă­ logicc a comuniştilor. Organi­ toare comunei oferă mari bo­ ros, aşteaptă şă înfrumuseţeze
şurarea şedinţelor comitetelor zaţiile dc bază din oraşul Si- găţii folclorice. V-oţi qîndit să liul de conducere ol căminului viaţa oamenilor din mediul ru­
de partid si a adunărilor gene­ meria, de pildă, au primit în le valorificaţi ? cultural. (Avem convingerea că ral. Cei chemaţi să le valorifice,
rale ale unor organizaţii de acest an peste 70 de noi mem­ — Do... La Nojag. Vărinago, acest consiliu s-a constituit „din inchîd ochii in faţa lor !
bază. Au fost cazuri cînrl une­ bri dc partid. Măgura s-ou făcut nedei... condei" în faţa noastră Ne-am
Fără o colaborare strinsâ cu
le şedinţe ale comitetelor de Sînt însă unele organizaţii — Ce v-aţi propus, ce pre­ „pr/ns", totuşi, tovarăşe direc­ intelectualii şi sătenii, cărora le
conizaţi, avînd în vedere că vi tor — n.n.). sînt dragi activităţile cultural-
s-o făcut şi instructajul aşteptat, — Pionul de activităţi s-a în­ artistice, fără iniţiativă şi entu­
pentru ca la Certej căminul cul­ tocmit în porte Zicem, în parte, ziasm, fără o preocupare susţi­
Creşterea şi apăra” tural să-şi focă simţită prezen­ deoarece s-au prevăzut doar o- nută pentru lărgirea orizontului
ţa in vîaţo spirituolă o focalnî-
bîectivele principale core însă.
spiritual al oamenilor, căminul
cllor ? nu promit o evoluţie deosebită nu poate deveni un focar de
Oscilaţii mari pe Experienţa căpătata — In primul rînd. să extin­ în vioţo căminului. Ceea ce aş­ cultură.
rea averii @b$fe$!i de-o lungul anilor s-a ma­ dem activităţile de ciub De fapt teptam so găsim în pion, oflăm La constituirea noilor orga­
din cuvintele directorului :
nu prea ovem cu ce...
terializat in fapte. De a­
graficele de livrare ceea, operatorul chimist Pe razo comunei Certej tră­ — Se preconizează un torof ne de conducere în mediul ru­
ral, la alegerea directorilo: de
$irul exemplelor negative ar Constantin Popescu de la iesc peste 5000 de locuitori. Aici Io nivel de comună, o forma­ cămine culturale, s-o ţinut cont
* w » ~ ,i putea continua cu plusurile şi Fabrica chimică Orăşiie, pulsează o vie octivitote econo­ ţie de teatru, o brigadă urtis- de posibilităţile organizatorice
cu deficientele în folosirea fon­ a legumelor secţia mase plostîce, de­ mico (E.M. Certej, C A P î func­ tică. vom reorgonizo formaţiile ale acestora, de capacitatea,
minusurile create în gestiuni,
dului de zile-nuincă sau nere- păşeşte lunar sarcinile de ţionează instituţii socicl-cultu- căminelor culturale de fa Suli- priceperea şi dorinţa lor de a
ducerilor cooperativelor de a plan cu 20—25 la sulă. role. organizaţia U T C. cuprin­ ghete, Fornădia, Păuliş, Chîş- impulsiona şi a ridica activităţile
trece orice pierdere pe seama partizarea judicioasă a fondu­ castraveţilor şi fasolei. As­ de peste 400 de tineri. Şi totuşi, cădaga. .
unităţii este cît se poate de rilor băneşti. Toate acestea (Urmare din pecte asemănâlocire au exis­ culturale la cerinţele impuse de
greşită, duclnd la diminuarea denotă că ii ici comisiile de re­ tat sl în cazul cooperativelor Foto : V. ONOIU pe lingă căminul cultura! nu e­ Dacă la Certej. Cristur şi Şoi- noul cadru administrativ al co­
surselor de venituri şl a posi­ vizie din unităţile respective agricole din Deva Sintan- xistă nici o formaţie artistică, muş, ne-am „consolat" cu pro­ munei. Răspund ei acestor ce­
nu-şi fac pe deplin datoria. La
bilităţilor de dezvoltare a lor. drei s.a. Deomecc aceste iar intenţia de a le organiza este misiuni, la Sîntondrei nu o avut rinţe ?
In cazul de fală vor trebui Boj, de pildă, membrii comi­ se prezintă situaţia preluării ..compensări” nu sini de na­ destul de vagă. cine să ni fe „servească" Că­
deci analizate cu toată răspun­ siei nu au participat dccît !a cartofilor de vară. Centrul tură să satisfacă şi cerinţe­ Vom constata in viitoarele
derea cauzele ce au determi­ inventarierea dc sfîrşit de an dc lcqume şi fructe din O- le consumatorilor este ne­ Comitetul comunal de portid, minul cultural de aici păstrează noastre anchete !
şi la revizia de fond Să fi uitat
nat înregistrarea unul aseme­ oare de obligaţiile statutare ră>lic. spic exemplu, din cele cesar ca in viilor unităţile
nea număr mare de mortali­ care prevăd efectuarea a cel G.000 kg prevăzute în grafi­ agricole cooperatiste să de­
tăţi, deoarece cooperativa nu-şi pujin unei revizii trimestria­ cul pe perioada 13-10 iulie pună eforturi mai susţinute
poate permite să suporte pagu­ le? Fără îndoială că dacă co­ a.c., nu a icceplionat nici în vederea predării fiecărui
bele provocate din lipsă de misiile de revizie si-or înde­ un kg. Cooperativele agri­ sortiment de legume în can­
răspundere si neglijentă cole din Turdaş, Vaidei. Au­ tităţile prevăzute. Cine suportă pagubele ?
plini întocmai sarcinile ce le-au
Surprinde si un alt aspect fost încredinţate de către adu­ rel Vlalcn şi Romos, sub Ni se pane de neînţeles şi
întilnit la C.A.P. Boj. Consiliul narea generală a cooperatori­ diverse motive neîntemeiate, ptactica adoptată dc coope­
dc conducere al unităţii (pre­ lor s-ar putea preveni sau re­ au găsit rle cuviinţă să lip­ ratorii din Haţeg Deşi s-a
In corespondentele sosiie de la to va ră şii
Rus şi P etru
Sabin
şedinte Petru Constantin) n cupera la timp multe din nea­ sească piaţa de acest produs combătut cu toată tăria ten­ ; D ur. n i su scsi/ea/A fa p tu l câ pe ram pele s ta ţiilo r C.F.F. d in Data
stabilit prin procesul-verbal junsurile cc se întîlnesc în ac­ solicitat rle consumatori. A­ dinţa de a se valorifica une­ ; de C iiş $i Turda.ş. sc află „d e p o zita te " însem nate c a n tită ţi de in-
din 22 octombrie 19G7 să se tivitatea financiar-qestionară a celaşi lucru l-an lăcut coo­ le produse direct pc piaţă î srâ şftm hu c chim ice care se dcnrcciază.
recupereze paguba adusă coo­ CAP. peratorii din Ostrov şi To- la preţuri mai ridicate, uni­ La Caia dc Criş (după cum se vede şl d in fo to g ra fia a litu -
perativei de către cioban, care Pentru a asigura o gospo­ tcşli. tatea respectivă a găsit dc i vată), un vagon de azotat re p a rtiza t C.A.P, d in Drad sta de peste
i :10 de 7,ile Mib in flu e n ţa in te m p e riilo r n a tu rii. T o t de aici, de la
nu a predat unităţii, conform dărire chibzuită o tuturor fon­ Din păcate se întîlnesc şi cuviinţă ca după achitarea [ data de 27 iu n ie a e., C.A.P. CArdsiâu nu a rid ic a t de pe ram pă
contractului. 22G kg brînz.ă. durilor materiale si băneşti n- unele situaţii cind pc total contractului la varza de vară i 16.000 kg superfosfat, unitatea avînd dc p lă tit o taxă de Snmaga-
Ulterior însă. prin procesul flate la dispoziţia cooperative­ se realizează cantilăţile pre­ să desfacă „surplusul” după : zinaj re se rid ică la 1 700 lei, la care sc adaugă z iln ic ctte 80 lei.
i In g in e ru l A n to n iu Tcodoreseu de la C.A.P. S pini m otivează ră in ­
verbal încheiat la 22 februarie lor agricole se simte nevoia ca văzute, dar pc sortimente nu procedeul amintit. Este tim ­ i grăsăm intele de pe ram pa sta ţie i C F .lt, T u rda ş au fost re p a rti-
19G8, acesta a fost „absolvit0 şi aparatul Uniunii judeţene a se îndeplinesc sarcinile sta­ pul ca acestor practici inad­ ; z.ate s u p lim e n ta r acestei u n ită ţi, dar refuzate şi lăsate la dispozi-
de 1085 lei. Este un act dc C.A.P. să depună eforturi mai bilite. Cooperatorii din Tîmpa. misibile să Ii se pună capăt i ţia -fazei de ap rovizio n a re dc pe lingă L'.J.C.A.P
filantropie din partea coopera­ susţinute în privinţa contro­ spic exemplu fată de 3 5 neîntîrziat. ■ ţia Deşi s ta lu l face e fo rtu ri susţinute pe ntru a pune la dispo2i-
c a n tită ţi to t roni m a ri ele îng răşă m inte.
coo pera tivelor agricole
tivei. Dar pe seama cui ? La lului şi urmăririi modului do : din cauza n e g lije n te i crase a c o n d u ce rilo r acestora $i a lipsei dc
aceeaşi unitate s-au recuperat gestionare a bunurilor, în o­ lone lcqume prevăzute in Din aspectele relatate se : preocupare a buzei dc a p rovizion are pe ntru re d is trib u ire a opera­
o parte din pagubele provocate glindirea reală a proceselor grafic, au livrat 6,G tone desprinde necesitatea luării : t iv i a „re fu z u rilo r" sc înregistrează roarl pagube m a te ria le şi bâ-
i neşti. tiim în u in d u -se in acelaşi liin p p o s ib ilită ţile de sp o rire a re-
do unii cooperatori ca urmare economice cc au Inc in cadrul Depăşirea, apreciată ca un dc măsuri concrete şi eficien­ j co ltcl. Fală de o asemenea situa ţie, U niunea judeţeană a C.A.P.
a neîntretinerii culturilor re­ unităţilor cooperative, desfă- fapt pozitiv la prima vedere, te în fiecare cooperativă a­ i are da toria să in te rv in ă cu toată h n tă rîrca , fiic in d răspunzătoare
partizate, insă în evidenta con­ şurînd o muncă nun concretă gricolă in scopul recuperării i m a te ria l persoanele vinovate de p ie rd e rile ce sînt provocate avn-
tabilă nu a mai apărut oglindit de prevenire a pagubelor din s-a făcut însă pe seama car­ grabnice a restanţelor exis­ : tu tu i obştesc.
acest lucru. avutul obştesc. tofilor şi verzei în detrimentul tente în livrarea legumelor.
„jr-r-Zt-.-. . .r. ^ : TU
tat 8 dintre ele în spatiile e­ ţilor a întregii activităţi eco­
valori între 1.4 şi 4 1 milioane xistente, astfel că se obţine nomice financiare,
lei. LA TÂT în acest an o producţie su­
Privind structura producţiei plimentară de 11 milioane lei. Succesul deplin al acţiunii
suplimentare merită a li con­ Din cele aiâtale mai sus iniţiale de partid pentru supli-
mentaiea producţiei industria­
semnată orientarea conduceri­
au prunii indicaţii sa analizeze lor tehnice si organizaţiilor rezultă că beneficiarii de in­ le în toate sectoarele depinde
temeinic toate posibilităţile dc tic partid spre produse vitale vestiţii împreună cu construc­ hotărîtor si nemijlocit de mo­
suplimentare a producţiei, în­ pentru bunul mers al econo­ UPLIMENTA UCT torii trebuie să-şi sporească dul în care sînt puse in valoa­
deosebi la producţia solicitată miei si mult solicitate pe pie­ eforturile pentru reducerea du­ re toate resursele materiale şi
la export şi cu cerliludini de des­ ţele externe. Astfel, pină la ratei rle execuţie şl la cele­ umane din întreprinderi. Adu­
facere imediată şi inlegtală pe sfirşitul anului în judeţ se lalte obiective industriale. nările generale ale salariaţilor
piaţa internă. In majoritatea în­ vor obţine în plus peste pre­ necesar să se facă în acest fapt care permite ca obiecti­ Referitor la activitatea eco- ce se vor desfăşura in unită­
treprinderilor studiile au fost vederi 32000 tone de fonta, lui şi socolim de urgentă nc- export este o acţiune dc înaltă sens noi investigaţii iar con­ vul să fie pus în funcţiune în nomico-financiarâ trebuie sub­ ţile noastre industriale trebuie
făcute cu răspundere, indenti- resilate reevaluarea tuluror eficientă economică. Pe Ungă ducerile întreprinderilor să ac­ trimestrul 1 anul viitor, cu 3 liniat că rezultatele? obţinute să pună în centrul dezbaterilor
ficîndu-sc importante surse de 20.000 lone de otel. 8 000 tone posibilitălilor şi stabilirea de onorarea fermă a contractelor ţioneze prompt pentru contrac­ luni înainte de termen. Aceeaşi nu sini de natură să satisfacă. găsirea de noi rezerve pentru
suplimentare. După primele de laminate, 50.700 lone de propuneri reale, care să co­ externe, fapt care conduce ne­ reducere de termen poate fi Datele statistice arată că o sporirea producţiei, pentru su­
calcule clectuate, rezultă că cărbune, 30 milioane kilowati- respundă cerinţelor şi poten­ mijlocit la cîstigarea de noi tarea si expedierea imediată obţinută şi la construcţia unui seamă de întreprinderi nu rea­ plimentarea livrărilor la ex-
pină la linele anului între­ oră energie electrică. mari ţialului de care dispun aceste paiteneri, acţiunea aduce mai a producţiei. lizează beneficiile planificate, . potl şi reducerea importurilor,
prinderile din judeţ vor obţine cantităţi de concentrate ne­ întreprinderi. rapid în circuitul economiei Deosebit dc importantă pen- cuptor la olelăria electrică. altele lucrează cu pierderi, di- pentru creşterea volumului dc
peste prevederi, o producţie feroase şi produse din lemn Întrebare : După cum este un volum important de valu­ tm suplimentarea producţiei La Călan se lucrează intens minuînd astfel realizările pe economii şi beneficii. In acest
globală dc 213 milioane de lei De aici sc poate trage con­ cunoscut, plenara CC. al tă, accelerează schimburile ex­ şi cu rezultate economice Ime­ la secţia de cocs mărunt. A- ansamblul judeţului La Com­ scop sc impun a fi stabilite
şi o producţie marfă vîndută cluzia că livrarea neintirzială BCR, a insistat ca paralei cu terne. lată de re. biroul Co­ diate este reducerea termene­ ccastd secţie are toate condi­ binatul carbonifer Valea Jiu­ cete mai potrivite măsuri teh­
şi încasată de 222 milioane lei a acestor produse va condu­ suplimentai ca efectivă a pro­ mitetului judeţean rle partid lor de execuţie la obiectivele ţiile să intre în producţie cu lui, I.M. Deva şi în industria nice si organizatorice core să
De remarcat că aceste depăşiri ce ia sporirea volumului dc ducţiei să se asigure livrarea a cerut întreprinderilor să industriale, punerea acestora o lună mai devreme, cîşliqîn- locală minusurile faţă de be­ conducă la folosirea intensivă
sini mai mari fală de cnnqoja- beneficii suplimentare, la re­ peste prevederi la export, în depisteze toate resursele pen­ în funcţiune înainte de termen. du-se 3.000 tone de cocs. De neficiile prevăzute însumează a capacităţilor de producţie a
mentcle iniţiale cu 174 si res­ ducerea cheltuielilor mate­ devans din trimestrul IV în tru a livia în plus şi rapid $i în judeţul nostru există asemenea, cariera de dolomită 8,2 milioane lei, fapt ce de­ forţei de muncă şi a timpului
pectiv 183 milioane de lei. riale de producţie şi ridicarea trimestrul 111. Asemenea de­ producţia pentru export. Stu­ posibilităţi in acest sens. La Crăciuneasa trebuie să intre în monstrează că în aceste uni­ de lucru, să identifice noi po­
Din rîndul întreprinderilor nivelului general de elicienţă vansări sînt necesare şi la ter­ diile făcute pină acum arată Hunedoara. de pildă, prin producţie în noiembrie acest tăţi se menţine încă ridicat sibilităţi pentru reducerea chel­
care şi-au propus suplimentări a activităţii cconomicr. menele de punere în funcţiune că pe judeţ se vor expedia intrarea în producţie cu 3 luni an, asifurind astfel otelăriilor volumul stocurilor supianor- tuielilor materiale de produc­
importante amintim : Com- In opoziţie insă cu unităţile la obiectivele aflate în con­ in devans produse în valoare mai devreme a Mumingului de necesarul de dolomită pen­ motive, cheltuielile neeconomi- ţie. Revine ca o satcină de
lhnczUil siderurgic Hunedoa­ economice citate trebuie să a­ strucţie, Se cere de asemenea de peste 13 milioane lei. Prin­ 1.300 mm se va obţine în acest tru peiioada de iarnă. coase, consumurile ridicate de mare răspundere şi urgenţă
ra cu 137 milioane la pro­ rătăm că în judcl avem ca­ tre colectivele care contribuie an o producţie suplimentară de Un alt exemplu în a­ materiale. Cunoaşterea rezulta­
reducerea cheltuielilor mate­
ducţia globală. U.V Călan cu zuri unde acţiunea de supli­ riale de producţie sporirea vo­ cel mai mult la reuşita ac­ circa 90000 tone hlumuti. Din cest sens îl oferă Fabiica telor din prima jumătole a a­ comitetelor de direcţie, orga­
nelor şi organizaţiilor dc partid,
M milioane. F.C. Orăşiie cu mentare a producţiei nu a fost lumului de economii şi benefi­ ţiunii so numără CSH cu studiile efectuate la G obiec­ chimică Orăştie. Noua secţie nului trebuie să fie însoţită tuluror colectivelor de mun­
II milioane Termocentrala Pa- analizată suficient. La unele cii. Cc concluzii se desprind 2.570 tone de prolile grele, tive importante au reieşit o de prelucrare a maselor plas­ de o largă acţiune pentru că să mobilizeze toate forţe­
roseni cu R,8 milioane. îmbu­ întreprinderi cifrele stabilite tice are termen de punere în identificarea rezervelor de re­ le pentru ca la finele anului
curător este faptul că şi o nu reflectă fidel posibilităţile din aceste puncte de vedere U.V Călan cu 2.000 lone fontă seamă de concluzii importante. ducere a cheltuielilor materia­ industria judeţului nostru să
seamă de întreprinderi mai de care dispun. Acest mod de în urma bilanţului scmeslrial l.F. Petroşani Haţeg si Deva Tot la Hunedoara se află funcţie la sfîrşilul anului v ii­ le de producţie, eradicarea raporteze rezultate economice
miri cum stnt Fabrica de ton- şi a studiilor efectuate? cu 1.100 mc dc produse lem­ în avans fală de grafice bala tor. Cum însă in fabrică au pierderilor materiale si băneşti de înaltă valoare, care să con­
scivo Haţeg, Vidra Orăştîe, a aborda acţiunea la care ne Răspuns: Devansarea cu noase, Vidra Orăştie cu 13.000 rle ajustai o laminorului „650” sosit 23 dc maşini de injec­ de orice fel şi ridicarea la ni­ tribuie la progresul acroWat
IM.C. Bircca ctc. au stabi­ referim eslc în contradicţie cu poreclii de mănuşi. Considerăm iar utilajele sînt asigurate. ' ţie. conducerea fabricii a mon­ velul cerinţelor şi posibilită­ al economiei naţionale.
lit să sporească producţia cu indicaţiile conducerii partidu- un trimestru a livrărilor la