Page 83 - Drumul_socialismului_1968_07

DRUMUL SOCIALISMULUI 3

Cuvintele au Izbucnit din ce a fost mereu alungată de nu mă Iubeşte, că nu mă poa­ care trebuie să mă ocup. Şi-apol ne-am căsătorit, şliam că e
dineul sufletului cn o sentinţa răutatea unor străini, mica pe­ te suferi. Tata venea acasă Maria este o fată rea! Numai „înfiată".
beat si o bătea pe mama. Ii
— Dacă Maria se va face
la şcoala dc corecţie se va face
regrină s-a reînlîlnit cu mama
J U D O — rostită de un copil ce n-a cu­ ei. Speranţe, vise de copil, e­ spunea despre mine „copilul om — conchide mama. „buna", o primiţi acasă?
noscut bucuria anilor copilă­
Dar la şcoală Maria se pur­
lău“. Atunci Iar mă batea ma­
— Ea nu se va înloarcc la
mu in pragul împlinirii. Va
riei : „Vă rog să mă trimiteţi
la o şcoală de corecţie. Nu avea cui spune „mamă" 1 ...Ma­ ma. Cu sliam că n-am făcut ta frumos, avea note bune. A­ noi... Apoi, ca numai la şcoala
vreau să niă mai întorc la pă­ ria se simţea fericită, avea o nimic rău, dar mama m-a bă­ casă nu scotea o vorbă, se dc corecţie se va face om.
$p@rf de perspectivă rinţii mei. Nu se Îngrijesc dc purtare frumoasă, învăţa bine. tut şi m-a trîntit dc ciment. Dar mişca numai cînd l se spunea ar trebui să se corecteze?
— Şi în care anume direcţie
mine ! ".
Un copil de unsprezecn an! — Sa nu mai plece de-acasă.
refuză să 6e întoarcă acasă, — Înseamnă că o primiţi.
— Nu.
în judeful nostru preferă şcoala de corecţie. Oa­ plece Maria ?
toriei din Deva păreau încre­ COPIII SINT BUCURIA VIEŢII
— Atunci dc unde să nu mai
menii prezenţi în sala judecă­
meniţi, frămlntaţi de întrebări: •» Răspunsul la această tnlre- SPECTACOLE
Do curînd sportul agerimil, mult mal mare. Tokio, pe a­ Ce a făcut această fetiţă cu hare n-a mai venit pentru că
reflexului si al tehnicii per­ devăratul nume, Anton Stau- ochi mari, migdalaţî, cu privi­ loan Ferdinand nu l-a pulul d e v a — C A L A N : ...M elodii, m c-
fecte n fost oficializat la noi ber. ne-a stîrnit curiozitatea re tristă, neîncrezătoare? De da. S-a acuzat singur. i ln«lli“ . SpcciACOl n n iz lfa t su sţin u t
in larii prin înfiinţarea Fcde- prin coincidenţa poreclei pe re esle însoţită dc miliţian ? După proces am întrebat-o de O rchestra popul,trA „D o ln .i
O lte n ie i" a F ila rm o n ic ii de Stat
raţiei române do judo. Printre care „am mostenit-o din co­ Care este tragedia acestui co­ pe Gherghina Ferdinand dacă din C raiova.
primele secţii (a doua), afi­ pilărie, prin derivaţie de la pil ?... m m k doreşte ca fetita ci să se în­
liate tinerei federaţii se nu­ Toni”, cu originea sportului Maria Ferdinand, inculpatul toarcă acasă. A răspuns „Nu!". CINEMA
mără si cea o asociaţiei spor­ de care s-a ataşat şi pe carc-1 din faţa înslontci, n-a fost aş­ Un răspuns categoric care o-
tive „Dacia" Orăstie. La pu­ practică cu multă conştiincio­ teptată să vină pe lume cu a- cuz<j, care te scoate, Gherghi­
ţin timp după ce „Dacia” O- zitate şi pasiune, „devenind, cca bucurie cu care părinţii na Ferdinand, din rîndul ace­ D E VA : Cddcrc,-\ im p e riu lu i ro ­
lor femei care sini mlndre că
răştio figura In cataloagele in doi ani cel mai bun judoka din aşteaptă copiii. N-a întîmpi- Dar., mama el era distanţă, eu o iubesc pe mama pentru — relata aceeaşi „mamă". Iar li sc spune „mamă", pentru man, se riile I şl II (einem niogra-
fu l „P a tria "); B lc.slcnuil ru b in u lu i
KR.J., o altă asociaţie din Orăştie” , după cum mărturisea nat-o nimeni cu flori, cu zim- rece. N-a răspuns chemării pro­ că.. c mama mea Intr-o zi am tatăl... ca acest nume scump fiecă­ negru („ A r ia " ); S IM B R IA ; O m ul
iudet. S.S. Deva, cu noua sec­ antrenorul Barjica. bete pe buze. S-a născut din­ priului el copil. Alături de cn vrui s-o sărut. Ea m-a împins — Daca vine lepra aia aca­ ruia dintre noi nu-1 metili. f :)»•;) paşaport („M u re ş u l"): Kpar-
ţie, a cerut afilierea. Marcel Ivan. Vasile Tudoran. afară cusătoriei. Singura ei fetiţa a găsit un „tată" care-l Si mi-a spus că sînt marc si să, plec cu. Şi-i las si pe copiii Aceasta este singura vină a... tacus, se riile I şi II (gradină) ;
H U N E D O A R A : KiVzIm naica h a id u ­
Deci, într-o ramură sportivă Vaier Bătinas, Miron David, A- „vină” a fost aceea dc a se spunea „ca*, „asta“ şî care i-a n-am nevoie de dragostea ci. meî, să-i îngrijească ca. c ilo r („F la cU ra "); P rin K urd lsta-
relativ nouă, mai precis puţin ron C.herman, loan Dumitru. fi născut, vină pe care avea trîntit cu brutalitate usa-.n nas. Mama nu ştia că eu...- . Ochii — Dar Maria nu este copi­ Măriei. Şi nu va uita că i-a nul s;Mba(ie („SidP.rurR tstul’*); De­
CA-
populară la noi în tară, ju ­ Alexandru Jiann, Marius Mar­ s-o plătească scump, cu anii Simţind că este de prisos, copilei se scăldau In lacrimi, lul dumneavoastră ? fost puşi în responsabilitate. păşirea (iţrAdina S tadion); nebun.'*,
l.A N : O lum e n e b u n i,
deţul nostru este prezent ta. Cosma C.roza si mezinul mereu certată, aruncată de iar cuvintele le rostea saca­ — Nu. Esle copilul ei — nebună, se riile I şl I f ; PETRO ­
prin două secţii. echipei (12 ani) Adrian Popa, copilăriei. Mama, Gherghina, colo-colo dc mama el bună sl dat, printre suspine adinei. spune loan Ferdinand. Cînd MARIA PEIE Ş A N I; Z ile de vacii („R e p u b lica 44!;
l^entru a cunoaşte şi a face componenţii echipei de judo a considerat-o piedică în ca­ de tatăl vitreg, Maria a plecat „Intr-o zi mama mi-a spus: Ea va ride („7 N o ie m b rie 14) ; Sind-
bad m a rin a ru l (grădina S tadio n);
cunoscute uncie taine ale a­ din Orăştie, vor lua parte la lea fericirii ei si la vîrsta cînd sa caute printre străini ceea „De oi pleca o dată ca nu te L U P E N f: S tim u l la pindit („C u l­
cestui sport am poposit Sn- prima competiţie oficială or­ copila încerca să lege cuvîn- ce n-n găsit lînqu mama ei. A mai pol vedea în ochi". A ’unci tu ra l"); Juana G allo („M u n c ito ­
tr-o după-amiază în sala dc ganizată sub egida F.R.J. „Cu­ tul „mama'*, a dat-o In „îngri­ (ost găsită la Călan, apoi la am priceput de ce mă bătea NOTA re sc"); P A R O Ş E X I: Contele C«b-
by, spaim a ve stu lu i sâ lb a iic; A -
antrenamente a tinerilor „ju- pa de vară” ce va avea loc jire* altor familii. Mintia. Mai multe zile a refu­ mama, dc ce m-a lăsat să N IN O A S A : D inastia n o a g ril; U R I-
doka” de la „Dacia” Orăstie. la Bucureşti spre sfirşitul a- Mama si-a Înjghebat ferici­ zat să-si dezvăluie numele, dorm la uşă pe scări, de cc-mi C Â N I: l,lu n ca m in u n a ta n fr a ţi­
părinlii, adresa, ca să nu fie * 1
spunea că sînt rea".
lo r C riin m ; LO N E A :
In n o u ra re
Despre particularităţile, ori­ cestoi luni. dusă acasă, pentru că aparta­ Este oare cu putinţă ? Spu­ O se ris© ai#e 9 irccâtoare („7 N o ie m b rie '4); Cap­
ginalitatea si spectaculozitatea Mai amintim, însă, că judo­ rea el, In care fala cu ochi mentul confortabil din Deva nea oare Maria adevărul ? cana („M in e ru l14); PFjT R IL A : De
judo-ului este suficient să a­ ka de la „Dacia” au mai con­ migdalali n-a avut loc. Cres­ nu era si casa ci. Părinlii, che­ — Am auzit si eu că a dor­ tre i o ri M u m re ş li; V U L C A N ; Top-
rătăm că un firav judoka, mic curat în competiţii Inlerasocia- cută in slrăini, lipsită de fiinţa maţi la autoritatea luteJară. mit pe scări, la uşa. A spus ea u n r ă s p u n s şi • se leapy; O R ĂSTIE: Dragostea mea
(„P a tria "); P rin tre v u ltu ri („F la -
de statură, imobilizează sau ţii unde au dovedit o remar­ căreia nu l-a spus niciodată nu cerut să fie internata într-o la scoală. Dar nu ştiu — a Ci\r.V‘); G EO AG IU DAT: F a raonul,
doboară un „munte de om” . cabilă pregătire şi comporta­ rasă de corecţie pentru că declarat senină mama. se riile I sl I i : H A Ţ E G : U n na­
re. De la afilierea la federaţie, „momi", Maria a devenit o o r e a Bifate bab m a c h in r; B R A D : Ft D orado;
îmbrăcaţi în costumele spe­ antrenorul Gheorghe Barjica fire tristă asemenea unu! nau- este o „fată rea". — Cînd aţi văzut că lipseşte G U R A B A R Z A : C râctun tnstncc-
cifice, de inspiraţie japoneză, este membru al Comitetului „Mama mă bălea. In fiecare de-acasă, n-aţi plecat în cău­ ra t; IL IA : P entru e lţlva d o la ri (n
păstrînd originea şi tradiţia F.RJ. Pînă la constituirea a fraqiat co-şi caută în zadar sal­ zi mă bătea mama —- spunea tarea ei ? O realitate ca multe altele varăşii lenăsescn Oclavian, plus.
niponă, practicanţii judo-ului încă unei secţii dc judo (con­ varea. La nouă ani Insă, după Maria. îmi spunea mereu că — Nu. Mai om trei ccpii dc Fără supărare, dar acesta-i vicepreşedinte si lanconcsclu
,,dansau" într-un ritm deose­ form regulamentului sînt ne­ adevărul. Alexandru, şeful biroului dc RADIO
bit. lent, de-a lungul salte-lei. cesare minimum 3 secţii, pen­ ...Cîndva, mai precis cu dnl reclamaţii.
tur-retur, cu braţele prinse de tru cn să se poată constitui ani în urmă, Pantiloiu Mihai Cazul pa?e minor si lipsii
..kirnono-ul” adversarului, la o Comisie judeţeană de judo ocupa un spaţiu din imobilul dc comentarii. P R O G R AM U L I : 6,00-8,23 M u ­
nivelul sternului. Antrenorul în cadrul C.J.E.F S ), cele două situat in strada M Kogălui- Realitatea Insă parcă ne zică .şl n c tu a lită ţl; 8,25 M om ent
Cheorqhe Barjica. o vedic cu­ existente — Dacia şi S.S. Deva ccanu nr. 14 Do doi ani a spune ceva Intîi că e vorba po eilc; 8,30 La m icro fo n , m elodia
p re fe ra ţi; 0,00 B u le tin de ş tiri;
noştinţă de-a noastră înlîlni- — îşi desfăşoară activitatea primit un apartament intr- de un răspuns birocratic, ne­ j.OS La m icro fo n , m elodia p re ­
unui din blocurile municipi­
ta la întrecerea rachcto-mode- sub conducerea Federaţiei de fondat, ciudat. Consiliul popu­ fera ta ; 0.30 T e a tru s c u rt: ..V iz i­
liştilor, ne pune în temă : ului Deva, unde locuieşte şi lar nu poale rămînc indife­ ta to ru l necunoscut" dc Abecossl»;
specialitate. în prezent. Spaţiul pe care rent sau pasiv laţă de o cere­ 0.50 C intccc p e n tru c o p il; 10,10 Sc-
.La judo faza de studiu o Totuşi, pînă atunci, se pol l-a avut in imobilul amintit re mai cu se.pnă dacă e în­ lc c tiu n i din op erele: 10,30 Jo cu ri
primelor mişcări — dc atac găsi unele posibilităţi de în­ I-a menţinut şi-l menţine şi dreptăţită. Apoi. în condiţiile po pulare; I0.H3 R ecital dc harpă
11,00 D u’etin
N icnnor Z a baleia ;
vi de apărare — se consumă curajare a acestui sport, de acum. Cu ce scop. numai el lipsei do bputiu locativ {n de şUri ,* 11.05 Ora sp e cia listu lu i.
io acest du-te-vino. după care popularizare în diferite oraşe ştie si. probabil, funclionarii Deva este un lux faptul că n S ilin ţa con ducerii în tre p rin d e rii;
trece la lupta propriu-zisă. din judeţ. Ar fi, de exemplu, de Ia spaţiul locativ al muni persoană deţine două repar­ i),25 R ecital dc operă A rta Flo-
m e d ic u lu i;
roscu;
Î M I S fatu l
liecare dintne parteneri fiind utilă sub mal multe aspecte, cipiului Deva. tiţii, pe doua spaţii de locuit, 12.00 Oaspeil ai fe s tiv a lu lu i dc
preqăliti. in acelaşi timp pen­ o rq ani za rea la Deva sau in Prinlr-o scrisoare, luna So­ chiar dacă sc cheamă Pantilo- la B raşov; 12.30 In iiln lr c cu m e­
tru atac sau apărare. In a­ altă localitate a unui meci în­ fia s-a adresat consiliului mu­ iu. Noua repartiţie trebuia să lodia populară şi in te rp re tu l pre­
fe ra i; 13 00 R ad lo .ţu rn o l; 14.00 C ln-
i castă fază important este tre sportivii celor două aso­ nicipal să rezolve accaMă a- anuleze pe cea veche. iar tccc şl Jocuri po pulare; 11,13 E x ­
a sesiza care dintre cele 40 ciaţii, S-ar face o popularizare tiomalic, să-i dea "i camera spaţiul sa devină disponibil... pediţie pionierească. C oncursul
de procedee dc atac îl va a­ — cea mai eficientă — ar fi respectivă (căci de o cameră C greu de înţeles apoi po­ fin a l; 14.50 MuzlcA uşoară cupa-
nezS; 15 00 D u le tln dc ş ilr l; 1S.0>
plica adversarul, pentru a răs­ util si pentru verificarea lotu­ este vorba) pentru a o repar* ziţia acestui dublu locatar şî Suita pe ntru plan „C tn tzce şt
punde cu procedeul corespun­ lui „Daciei" înainte de pleca­ SÎ folosi. atitudinea lui lipsită de res­ Jocuri" de L iv lu Coines; 15 2,1 M u­
zător de apărare. Acestea din rea la Bucureşti şi eventua­ Răspunsul : „...vă facem cu­ pect (aţă dc atitea cerinţe. zică: 13.30 C onsultaţie ju rld icA
(re lu a re ): 15,40 T a b lo u ri m uzicale
u rm ă sint tot atitea la nu­ lele încasări ar putea fi folo­ noscut că noi nu avem po­ Şi. în sfîrşit, se nnî naşte — m uzică uşoară: ifi.00 R a d io ju r­
măr”. site pentru îmbunătăţirea ba­ sibilitatea pentru a elibera o întrebare: acest caz o acci­ na l: 16.20 M e lo dii po pulare: 16.30
scop
spaţiul ocupat, în care
dental, unic, sau ca el
mal
După terminarea antrena­ zei materiale a acestui spori. urmează să vă adresaţi dum sînt ? C orespondenţă specială; 16,45 M u ­
zică d in opere; 17.i j A ntena tin e ­
mentului am rămas printre ti­ Din acesl ultim punct de ve­ neavoastră instanţei judecăţ i Cineva, nu prea greu de l- re tu lu i: 17,41) M uzică coral/i do
nerii care s-au încumetat sa dere problema judo-ului tre­ resti pentru a hotărî evacua­ rtenlificat, poate da explica­ Sabin D răp ol: 10.00 D uletln dc
18.î.»
s ilii; 18.02 T rib u n a ra d io ;
imactice acest sport. Am spus buie înţeleasă mai real de rea susnumitului” (Pantiloiu ţiile ce se impun C tni.) ton C relu , N ata lia Serbă-
.incumetal", pentru că pe către asociaţia „Dacia” Orăs­ Mihai — n.n,). Semnează to­ I. S. ncscu si Ftoren N cicu ; 18 43 pa­
neavizat îl vor speria, desigur tie, care se poartă destul de d in i celebre din opere: n.00 Rn-
diogazeta de s c ă ri: 10 30 O m elo­
căzăturile provenite din în­ vitreg cu ultimul sau...... fiu". die pe adresa du m neavoastră ;
cleştarea sportivilor judoka. Acum. cel puţin, se poate face 20.00 B u le tin de ş tiri: 20 01 c a r ­
m tn-
Dar am, aliat că în acest acest lucru pentru că secţia net p ln sllc; 20,20 B nna lid e t o c u r i:
floa re — eintoco vl
rlră
sport e o „artă” sa ştii să cazi. este oficializată, şi nu mai pol 20.31 D in in e lo d iite Iul Tonei Rpy-
Pentru ei căzătura nu e atîl fi invocate motive în acest nic sl Ton Vasilcsau: 20.33 N o rp i-
dc dureroasă ca pentru un ne­ sens. Forurile competente care Gonfrun liun.A. c o p il: 21.00 Două m e lo dii cn
solistul olandez WRI T u ra : 21 0,*
iniţiat care. ocazional, ar .pa­ pot si trebuie să-si aducă S c riito ri In m ic ro fo n : Den C 'v b v
vea de lucru cu un judoka'. contribuţia la dezvoltarea judo- Numerele extrose Io concursul nr. 30 dm 24 iulie 1968 : clu : 21.25 Concert, de m u2icfi n-
ului în judeţul nostru sînt Extragerea I : 7 40, 28, 34, 38, 30 : rezervă: 12. 18 soară; 22.00 R a d io ju rn a l- z? 20
Taina ne-a destăinuil-o Ma- chemate s-o facă. Fond de premii : 383.284 lek Nennole sl eintecetc sale; 22 .30 M o­
mnoi Marta. in virstă de 10 In încheiere urăm tinerilor Extragerea a H-a : t, 9, 4, 21. 27, 23; rezervă: 45. 47. m ent no etic: 22 35 M etronom '0.1:
«ini — elev la liceu — si To­ judoka din Orăstie ca în in- pe ten 2.3.35 F o rm a ţia L or S ire *: T-t.nn
H nietin dc ş tiri: 0.05—3.^0 Estrada
kio „veteranul” si căpitanul e- tî 1 nnile cn partenerii de con­ Fond de premii : 289 723 lei. no ri urnă.
c hipei, în vîrstă dc.. 25 de curs din cadrul „Cupei dc P R O G R AM U L TI : 7,00 C intccc
.mi. Am asistat la lupta lor vară” , să li se spună de cît şl jo c u ri po pulare; 7,3u B u le tin dc
demonstrativă şi mare ne-a mai multe ori „tnayata” . ceea ş tiri; 7,33 M uzică: 7.43 in sunet de
la n fa ră : C.tio Jo cu ri po pulare; 0,tu
lost mirarea cînd l-am văzut ce în limba română înseam­ i T o t în a in te (em isiune pe ntru p io ­
pe tinărul elev înlorcîndu-1 cu n ie ri): ti.30 B u le tin de ş tiri: 8,33
nă : „recunosc că m-aî învins” . Fotoreporterul a imortalizat pe peliculă zordinci care domină curtea şi care, cu în­ V a ria iiu m sim fo nice de M iic e \
o mişcare fulgerătoare, peste starea de fapte din curteo magazinului nt. găduinţa şi consimţămintul gestionarului, se Basarab; 3,00 Fragm ente d in ope­
cap pe Tokio, cu un gabarit N. STANCIU 1 Gostat din Hunedoara, oporţinind !.A,S. face simţită şi in magazin. ra „D o n Pasqualc’4 de D o n izctti;
Bîrcea, la o dată ce a precedat vizita noas­ Scuzind o storc de lucruri prin „în alte Ui.00 B u le tin de ş tiri: »0.05 M elo­
tră in unitate. Era, deci, de aşteptot ca intre părţi se stă şi mai rău", nu se loco altceva d ii d is tra c tiv e de Georye G rlg o-
riu : 10,30 Vreau să ş tiu ; 10.55 Noi
timp bravii gospodori de aici (in fond şi in­ de ci t o orgumentore a unui mod de lucru în re g is tră ri dc m uzică populară
tr-un magazm se poate vorbi de gospoderi), necorespunzător, ncsotisfăcotar. ce denotă realizate in stu d io u rile noastre:
să procedeze fa remedierea deficienţelor outomulţumire pentru îndeplinirea planului de U.15 Un cin ice pentru (in c — m u ­
zică uşoară; 12,00 B u le tin de ş tiri:
semnofote cu ocozia fotografierii incintei mo- desfacere şi pentru eventualele cîştiguri bu­ 12.05 N otn ţi-vă din program ele
gozinului. Dar, nu ! Nu s-a produs nici o ne datorate acestui fapt. In rest. preocupa­ noastre: 12.10 M uzică populară ;
schimbare in bine* o situaţiei o aspectului rea pentru aspectul comercial ol maqazinuluî I2.no S elecţlunl d in opereta „T a ra
dezolant în care sint „depozitate" ambalajele şl incintelor, pentru expunereo mărfii si de­ s tin s u lu i" de L e h a r: 1.3.00 D iv e r­
tism ent pe ntru orchestra dc .Jac-
in curtea magazinului. Se poate afirma, fără servirea propriu-zisă este trecută pe un plan CONSUMATORI! nues ib e rt: i:i.t6 Ciută G corgeta
exagerare că, punînd faţă-n faţă fotografia secundar. Orice s-ar spune, orice motivare pri­ A n g h e l; 13.30 D in ţă rile socialis­
cu ceea ce am văzut in ziuo de 22 iulie a.c., vind spaţiul insuficient de depozitorc a măr­ te; 13.50 A rii din opere; 14.00 Ra­
d io ju rn a l: 14 08 Concert de p rln z :
situaţia reprezintă o evoluţie amplilicată o furilor. personalul redus ol magazinului, nu 15.nn A lm anah sonor: 13,43 D in
dezordine) şi degradării ambalajelor pentru iustiîico păstrarea produselor de carne agă­ ciniecclo. şl d a n su rile po poarelor:
legume şi fructe. In faţa ocestei suprapu­ ţate pe o şipcă rlm gard. (Fără exagerare Ui 00 Rapsodia dobrogeană dc L u ­
dusele purtînd marca „Vilro- neri o faptelor o fost solicitat so*şi spună spus !). Declaraţiei că „în fiecare zi se spa­ d o vic F e ldm an : Kî.13 J ic u ri po pu­
lare: 16.20 S fatu l m e d ic u lu i; IC.2.3
melan*' : Baqdad, Bonn, Copen­ părerea şi tovarăşul Somoilă Tomoşilon. res­ lă pe jos şi pe pereţi", nu-i putem da cre­ RM ecţum l dm estrada n o ctu rn ă :
haga. Damasc, Londra, Mosco­ ponsabilul magazinului. zare. Pinzele dc păianjen ne stau martore ... 17 00 R ad io ju rn a l ; t7.i5 A lbum
va, New York, Nicosia, Piogo, — A fost un aflux de marfă core o ajuns fn lc lo rie ; 18.15 Cîntă C.aby N ovok;
Sofia. Modelele creatorilor in mogazin fără să fie cerută, ci dirijată Personalul magazinului, în total patru oameni O . C . L . M I X T C R A I ) iii. .30 M em oria p ă m tn tu lu l ro in ă-
ma paharului sau a figurinei. medicseni au călătorit ins>ă pe (3 vînzători şi gestionarul), este ajutat în ncsc: 1(1.50 M u2lcă: 18,55 B ule tin
de ş tiri : 19.00 Itin e ra r fo lc lo ric :
Viorica Man învirteşir cu mai toate meridianele. Iiind Anumite instrucţiuni şi dispoziţii ne obligă să muncă, după cum spunea gestionarul, „de In perioada S iulie — 3! august a.c. 10.30 Rapsozii tin e re ii! noastre :
dibăcie ţeava, dînd pastei de prezente la numeroase tîrgurl preluăm orice cantităţi de marfă, pentru a fi in 50 A rii din o p rrete cu S andor
sticlă diversa forme. In aceste SÎ expoziţii economice interna­ volorificotă cit moi operativ în scopul evi­ fiica şi ginerele" acestuia. Probabil acest K onya ; 21.01 R nletln de ş tiri; 31.05
clipe, sticlarul paje un presti­ ţionale. tării degradării produselor. Chiar şi cele de­ „ajutor" contribuie la o deservire mai o d c - in cadrul Ooeva contem porană com entată,
kio lta rd Strauss şl p rim ele sale
digitator, un v iăjltor, care din- ...O privesc pe Viorica Man rotivă a cumpărătorilor, dar nu şi moi civili­ onvrm 21.45 P rie te n ii mei. s c riito ri.
tr-o singură suflare dă viată Si pe cei doi fraţi ai ei, con­ clasate Ic valorificăm prin trecerea lor la zată. Ici roîonui conserve, „ginerele" făcea Tt HG ULUI !>E VARA T u d n r V la n u : 22.30 in te rp re t! de
locului, transformîndu-l în o­ tinuatori ai unei dinastii cu fermentaţie pentru ţuică, rachiuri etc Din m uzică uşoară: D orina D ru flh lct
şl T in o Rossl: 23.01 R a d io ju rn a l:
biecte materiale. mare reputaţie în arta sticlei. couza acestor contităţî sporite sosite in uni­ oficiul de deservire, voluntar, cu ţlgoro în vâ oi’erâ cu 30 la suta reducere o lar­ n 17 C o m e rţ din opere 23.40 Pa­
Deşi pretutindeni în uzină 11 privesc pe Junas Ftancis, tate, am rămas cu multe ambalaje pe core gură (!) c ific ?.3i st M işcare sim fo nică n r
se folosesc maşini semiauto­ fiu şi nepot dc sticlari, îl as­ nu avem unde să le depozităm şi nici nu Se porc. deci, că nu numai „afluxul dc ■) dc A rth u r H nnegser: 21,90 Fes-
liv n h d fe s tiv a lu rilo r de
m uzică
mate şi automate, iar procesul cult pe Nicolae Mănică, fost marfă şi incopacităţilc de inmagazinare .şi ga gama dc sortimente de îmbrăcă­ i uşoară (reluare): 1 35—1 09 B uletin
de producţie este în mare sticlar, omindoi ingineri in -în­ le valorificăm, ci le remitem furnizorilor. transport" sînt cauzele core duc la aspectul do ş ltrl.
parte mecanizat, arta manuală treprindere. Generaţii de-a rin- — Furnizorii le primesc şi deteriorale ? minte, încălţăminte, ţesături diferite
este aici la loc de cinste Su- dnl de sticlari au smuls din — Da. Oricum, numai morfo să fie valo­ general sub orice critică al unităţii. !n con­ »
'iători, sculptori, gravori, pic­ grăunte de nisip topile transpa­ secinţă, la unitatea în cauză se poate aminti
tori. toţi execută manual obiec­ rificată. De altfel, în alte părţi situaţia este despre necesitatea spiritului gospodăresc, o etc., pentru bărbaţi, femei şi copii, I i VREMEA
te de o deosebită finele renţă, strălucire. Dar parcă ni­ şi moi dezastruoasă, aspecte ce Dot fi sem­ preocupării, pentru aspectul comercial, pen­
ciodată o asemenea experien­ nalate şi în Petroşani (!).
ţă de decenii nu şi-a găsit Ultima afirmaţie a interlocutorului ni ş-a tru că. în fond, despre acest lucru „sublim, prin magazinele de specialitate din
FABRICA CELOR dar care lipseşte cu desăvîrşire" e vorba. PENTRU 24 ORE
cîmp larg de exprimare şi dc părut ceo mai demnă de luat în considerare.
1.000 DE SORTIMENTE BRAD şi GURABARZA.
afirmare ca astăzi, cînd talen­ Ea explică, in esenţă, odevăroto cauză a de- S. GORUN Vrem ea sv lucalze.jie uşor. Ce­
tul si pasiunea se împletesc ru l va fi va ria b il. Izola t va ploua
Ca virstă, Vitrometan se nu­ cu tehnica si progresul mo­ NU PIERDEŢI ACEST PRILEJ ! slab. V in tu i v'n sufla dto nord-
mără, fără îndoială, printre vesr. T e m pe ratu ra va fi cuprinsă
fabricile respectabile, dar la dern. Intre 21 şi 24 grade, iar noaptea
această remarcă trebuie să a­ între 7 şi 10 grade.
dăugăm că de mai mulţi ani,
întreprinderea medieseană se
află intr-un continuu proces de ETANŞAREA CHIMICA dc lucru dc 30 m si o produc­ draulic este dc 10 ori mai mică O NOUA METODA DR ojicroliunilor se obţin 250 de în anul 1369. Numai jumătate*
dezvoltare, de sistematizare sl A BETONULUI tivitate do 50 ha/h. La fiecare decît cea a zgomotului produs COPIERE A TABLOURI! OR rojiroduccri, perfect identice din această sosea va fi desco­ valuri uriaşe dc lăcuite r-«« i
modernizare. De fapt, încă la v.bor se Stropeşte o suprafaţa do ciocanul pneumatic. cu originalul. perită $i va trece pe sol, roi­ năpustit în Valea Nilului. A-
această oră, rezultatul preocu­ „Testworth Laboratories" dc 2—13 ha. încărcarea apara­ Chimistul francez Henri Con- După părerea unor specia­ tul va trece prin 64 de bine­ roeuşi calamitate s-o abătut *
pării pentru aşezarea produc­ (statul Illinois, S.U.A.), au pro­ tu lu i dc stropit durează numai 25 DE ORE SUB APA rod a descoperit o nouă me­ lişti, noua metodă va reprezen­ snpra Africii dc vest şi IU i-
ţiei pe baze ştiinţifice a înce­ pus folosirea unei metode de I minut si 20 de secunde. El todă de copiere a tablourilor, ta o adevărată „bombă" |)en- le si peste 90 de jjoduri A- ralul Mării Roşii, în nord-est tl
put să capete contururi ma­ etansare chimică a suprafeţei eîntăreşte 30 kg, iar rezervoa­ Scafandrul sovietic Alexe! denumită camagrafîc. Cu aju­ •ni artă. A d v e r s a rii metodei rcastă autostradă va lace
teriale. In ultima vreme în ca­ betonului proaspăt în perioa­ rele lui au o capacitate de 200 Starkov a fost nevoit să stea parte din marca autostradă Sudanului si extremitatea d.»
drul fabricii au fost puse în da întăririi. Compoziţia desti­ litri, ele fiind amplasate de am­ 25 de ore sub apă. CI curăţa
funcţiune patru hale construite nată acoperirii suprafeţei, pusă bele părţi ale corpului elicop­ conducta de sub digul con­
din beton şi sticlă, Iar alte trei la punct de aceste laboratoare, terului. struit pe malul rînlui ce curge
se află în construcţie. Nu o menţine timp de trei zile In a- Ungă uzina „Ural" din Penn.
dată, cînd vorbesc despre V i­ niestecul de beton pînă la 9fl La început, totul a mers per­
trometan, oamenii utilizează la sută din umiditate. Iar in CIOCAN DE ABATAJ fect. Deodată insă, scafandrul
metafora, pe cît de exactă, pe decurs de şapte zile pînă Ia PENTRU CONSTRUCŢII a aiiunlal prin telefon că pi­ C A L E I D O S C O P
alît de sugestivă, denumind în­ 00 la sută. După întărirea be­ RUTIERE ciorul i s-a agăţat dc reţea.
treprinderea lor — „fabrica ce­ tonului, compoziţia de etan­ Ciliva tovarăşi de al săi au co­ mrmu -1 *^ - ~ — -- r ■ -a— — — — — ;=> .
sare apără construcţia de be­ bori! imediat, dar nu l-au pu­
lor 1 000 de sortimente*. După cercetări îndelungate, tut ajuta cu nimic, căci orice
ton împotriva acţiunii de ero­
Putini sînt astăzi cumpără- dare a apel firma franceză „Montaber” a mişcare a accidentatului or fi torul ei sc pot copia numai susţin iiiiă că Cile mai impor­ tronseui o|jeană care va porni
lorii care intrînd într-un ma­ elaborai o nouă construcţie putut avaria costumul de sca­ tablouri executate pe o pînză tant să se creeze opere uni­ din Londra, va trece prin Pa­ «ud-vest a Peninsulei Aiabr -
a ciocanului de abataj pentru fandru. La faţa locului au f ist S-au stabilit aglomeraţii izo­
gazin cu obiecte de sticlărie ELICOPTER PENTRU construcţiile rutiere. Ciocanul trimise atunci maşini speciale preparată special, acoperită po ca le. ris Nisa, Genua, Roma şi sc late de lăcuste, unele pc fi ii
să nu se oprească sl să admi» AGRICULTURA funcţionează după principiul de ridicat greutăţi, cu ajutorul partea nedesenată cu un strat AUTOSTRADA FLORILOR va termina la Palermo. de 3 km lungime si 0 km Ul­
din masă plastică. După
ce
produsele fabricii „Vitrome- hidraulic. Ca instalaţie de for­ cărora vergile de otel ale re­ pînza sc usucă, începe un pro­ time. Pe aceste fîşil, InsecteJe
In agricultura italiană se fo­ s-au aglomerat într-un str
lan“, să nu le solicite. Dar nu ţă se folosesle un motor Diesel ţelei masive ou fost despăr­ ces complicat alcătuit din 42 Din Genua si pînă la frontie­
loseşte un elicopter cu moloi 90.000 000 METR! CUB! qros pînă la 4 m. O singură
n u m a i în magazinele noastre cu şase cilindri si răcire cu de 6 cp. Experimentările au ţite. Starkov a putut astfel ies! dc operaţii. Se foloseşte o ră­ ra franceză se construieşte o
şină transparentă, ajioi timp
sînt cunoscute „bijuteriile- me­ aer, pe care se monle-7.5 un demonstrat că intensitatea zgo­ la suprafaţă, după ce petre­ de 24 dc orc, pîn2 a se încăl­ autostradă care poartă poeti­ DE LĂCUSTE aglomeraţie de acest fel cs
ri ieşene, ci în peste 20 de ţări aparat de stropit cu o lăţime motului produs de ciocanul hi­ cuse sub apă 25 de ore zeşte pînă la I80°C. La capătul cul nume de „Autostrada Flo­ alcătuită din aproximotîv a)
rilor" si care va (i terminală
ale lumii. Notăm în treacăt După o acalmie de sase ani, milioane mc de lăcuste
cîtevd oraşe în care ajung pro­