Page 85 - Drumul_socialismului_1968_07
P. 85
i t f > r :
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA I
In iiiterionil ziarului de azi:
Cum se realizează pianul de investiţii de către
principalele întreprinderi din judeţ ? Răspunsul
îl găsiţi într-un amplu articol din pag. a 2-a
Despre experienţa lor în obţinerea de recolte bo
gate de griu vă vorbesc cooperatorii din Sîntandrei
, (Pagina a II-a)
| O parte dintre cititorii care ne-au scris primesc
ANUL XX NR. 4218 VINERI 26 IULIE 1968 4 PAGTNl 30 BANI
răspunsul solicitat într-un grupaj din pag. a 3-a
F. C. Praştie Diagnosticul defecţiunilor Ia autovehicule stabi
lit de Inspectoratul judeţean de miliţie: lipsa de
O PRODUCŢIE responsabilitate a personalului tehnic (Pagina a m -a)
SUPLIM ENTARA Aproape 500.000 Casă de asigurări sociale
de turişti străini şi pensii pentru meşteşugari
ÎN V A LO A R E DE au vizitat sa Recent o luat fiinţă „Ca destinate asigurărilor sociale.
sociale şi
de
asigurări
Pe plan judeţean, s-au orga
nizat filiale ale Casei de a-
pensii a cooperatorilor meş
Romania
sigurâii sociale şi pensii, ca
teşugari
desfâşoorâ Noua instituţie îşi re îşi desfăşoară activitatea
sub
activitatea
După cum ne informea îndrumarea şi controlul Comi sub îndrumarea şi controlul
tetului Executiv al UCECOM
4 M ILIOANE LEI rism, in primul semestru Şi are drept scop coordona peraţiei meşteşugăreşti.
ză Oficiul Na|ional de Tu
uniunilor judeţene ale coo
rea, planificarea şi gospo
al acestui an au sosit in
România aproape 500.000 dărirea fondurilor băneşti (Agerpres)
__ t
de turişti străini, adică cu
65 Ia sută mai mulţi de
ci! in aceeaşi perioadă a
Aoali/înd rezultatele ob Iei. Tot în scopul creşterii anului trecut. O dezvolta
ţinute în primul semestru producţiei s-au luat măsuri re mare a inregistrat-o in
a) acestui an în creşterea pentru asigurarea pieselor această perioadă turismul
producţiei şi posibilităţi le de schimb necesare la ma pe cont propriu şi în spe
ce le are fabrica noastiă şinile de injecţie, îndeosebi
pentru a depăşi prevederile o matriţelor, pentru a re cial cel automobilistic,
planului pe semestrul 11. co duce la minimum timpul de care a marcat o creştere
mitetul de direcţie, organi imobilizare a acestora. in pulsul puternic al marilor agregate hunedorene se simte şi o parte din munco echi de 83 (a sută.
zaţiile de partid. sindicală şi Datorită măsurilor luate, pei de lăcătuşi condusă de Remus Szoke, de la Atelierul mecanică II al C.S.H.
de IJ.T.C. au ajuns la con toate schimburile lucrează Fotografia a surprins echipa la montarea unei piese importante a laminorului de benzi. (Agerpres)
cluzia că avem rezerve im bine. Fiecare îşi Tcalizcază Fote : V. ONOIU
portante de sporire a pro şi îşi depăşeşte zilnic pro
ducţiei de bunuri materiale. gramul de lucru In prime VALEA" ÎMBRĂ
In urma studiilor şi ana le două decade ale lunii
lizelor făcute, colectivul la- iulie sarcinile dc plan s-au i i
bricii noastre se angajează realizat ritmic . înregislrîn-
să realizeze o producţie su riu-se sl însemnate depăşiri.
plimentară de cel puţin 4 Faptul că primul semestru In tiln iri ale deputaţilor Marii
milioane Ici Printre produ l-am încheiat cu depăşiri CĂ STRAIE NOI
sele pe care le vom da pes importante la producţia glo- j
te prevederile planului sint ? bală. la producţia marfă
30.000 buc. navete pentru vîndută sl încasată, la pro
transportat piine si lequme. ductivitatea muncii, că am Adunări Naţionale cu cetăţenii
300 buc. rcductoor* de vi realizat integral toate con Din intensele pregătiri ce se foc în raza municipiului
teză. Deşi nu am avut sar tractele cu beneficiarii, fără Petroşani in vedereo intîmpmăriî „Zilei minerului'* şi o
cini de export, ne-am an refuzuri de calitate, cît si sărbătoririi unui secol de la începutul explootorii industri-
gajat să producem şi să li toate sortimentele din pla In aceste zile, in numeroase ţionale răspund unor cerinţe mitetului Central al Parlidului meşteşugăreşti, conservarea şi ole o cărbunelui in oceosto aşezare, foc parte şi ocţiunile
folosirea terenurilor
agricole
vrăm pentru export mărfuri nul de stat si pe cele depar- J localităţi, pe circumscripţii e- esenţiale ale procesului de Comunist Român. etc. gospodăreşti-edilitare.
Numeroşi participanţi la adu
solicitate — coşuri de rufe tomenlale, ne dă convinge lectorele, ou avut loc adunări desâvirşire a construcţiei socia nările care au avut loc la De Cetăţenii au discutat de a- O primo privire de ansamblu osupro acestei „voi" nu
din material plastic — în rea că angajamentele luate ale cetăţenilor în cadrul cărora liste, contribuind la perfecţi va, Petroşani, Orăştie, Vulcan temenea cu reprezentanţii lor nte edificatoare in privinţa lucrărilor ce s-Ou' executot şi
onarea legislaţiei socialiste şi
valoare de J.300 000 lei. privind realizarea unei pro deputaţii in M.A.N. : Mia Gro- exercitind o profundă mrîurîre Aninoasa, lila, Dobra, Vata jn forul suprem af ţârii — Ma se execută pe linio respectiva Ne interesăm, cercetăm
za, Neculae Agachi, Miro' Be
Realizarea dcestor anga ducţii suplimentare în va- j lea, Aurel Cristea, Lazâr David, asupra activităţii desfăşurate de Jos, Silvaşu de Jos rea Adunare Naţională — nu dările de seamă, luăm legătura cu realitatea. Aceasta din
jamente implică luarea unor loare de 4 milioane lei va : Aurel Lâpuşcâ, Asinefto Mica, in importante sectoare ale vie şi In alte localităţi şi-au meroase probleme în legătură urmă ne spune totul. Asupro lucrărilor de gospodărire şi
măsuri tchnico-organizatori- fi îndeplinit. Ştefan Tripşa, au prezentat ex ţii economice, sociale şi cultu exprimat deplinul acord, cu activitatea socială şi ob infrumuseţore sint concentrote forţe apreciabile
cc concrete si imediate. Răspunzînd cn însufleţire j puneri privind legile adoptate rale ale ţârii noastre, ele se dînd o înaltă apreciere ştească, dezvoltarea continuă Din toate discuţiile cu edilii Lupenilor, din confrunta
Printre cele mai importante chemării partidului, colec- ! de recenta sesiune a Marii înscriu pe linia ansamblului de măsurilor elaborate pentru per a fiecărei localităţi. rea cifrelor cu aspectele practice, se desprinde uno şi
măsuri care au fost luate tivul fabricii noaslre va rea Adunări Naţionale. fecţionarea activităţii in dome Intilniri ale deputaţilor aceeaşi concluzie. Voleo Jiului se pregăteşte...
în scopul unei mai bune uti liza întregul spor dc pro- j In cadrul adunărilor s-a sub măsuri preconizate de Congre niul invâţâmîntului, legalităţii M.A.N. cu cetăţenii continuă Se foc bilonţuri. se priveşte în retrospectivă şî in per-
lizări a capacităţilor dc pro ductie pe scama creşterii ! liniat că legile adoptate în se sul al IX-lea al P.C.R., de Con socialiste, al repartiţiei, al con să aibă loc în zilele următoare ipectivă Se constată că s-ou obţinut rezultate frumoase
ducţie, de folosire a timpu productivităţii muncii şi j siunea a X-a a celei de a V-a ferinţa Naţională a partidului, strucţiei de locuinţet organiza şi in alte circumscripţii electo toate domeniile. De Io bine, lo moi bine — oceosto
lui si forţei de muncă, pen este hotărît să facă tot ce-l J legislaturi a Marii Adunări Na de recentele plenare ale Co rea şi funcţionarea cooperaţiei rale din cadrul judeţului. este lozinco după core se călăuzesc toţi cei care vor
tru utilizarea judicioasă a stă în putinţă nu numai : sărbători centenarul.
materiilor prime $i reduce pentru a realiza, dar şi pen- , Pe linie gospodor-edilitoră, pentru întreţinerea, repara-
rea consumului specific se tru a depăşi angajamentul j reo şi omenojoreo străzilor, parcurilor şi zonelor verzi,
număra darea in funcţiune luai Iîntărirea colectivului | aentru lucrări de salubritate, iluminot public şi pentru alte
a noi capacităţi de produc nostru exprimă dragostea şi 0 întrebare pentru Direcţia agricolă activităţi, s-ou cheltuit în primul semestru ol ocestui on
ţie la secţia de mase plas ataşamentul său fată de po- j jproope 4.5 milioane lei. Din fondurile omintite s-ou efec-
tice Aici va Intra curînd litica înţeleaptă a partidu- j ►V: ift», v- luot mori lucrări de lărgire o străzilor şi o trotuarelor în
ocalitâţilc Petroşani, Petrilo şi Uricani. Poreuri şi zone
fn funcţiune o maşină de lui nostru, dorinţa sa fier- ; şi Uniunea judeţeană a C. A. P. /erzi dm întreaga Voie o Jiului, odinioară moi modest
injecţie pe care se execută binte de a munci neabătut i întreţinute, au acum o altă înfăţişare, sînt reale puncte
navete pentru transportat pentru traducerea in viată | de agrement şi odihnă, poartă amprenta unor gospodari
legume şi fiuctc. De ase a sarcinilor ce-i revin in j corc-şi etalează gusturi şi calităţi demne de luot în
menea, a fost mărită capa sporirea avuţiei poporului | seamă.
citatea de producţie la rc- PÎNÂ CÎND MAI STAU Lo îndemnul comitetului municipol de partid, oamenii
ductoare de viteză, unde ing. GHEORGHE VALER se antrencozâ lo lucrări mori. patriotice. Alături de cele
vom realiza o producţie su directorul 10,00 Tv pentru icpcctallşii. efectuate cu fondurile de Io buget, multe obiective se în
plimentară de fiOO— 900 mii Fabricii chimice din Orâştie C iclu l „M c d ic lu A " (re făptuiesc prin acţiuni obşteşti. Şirul acestora este mare.
luare) ;
10.30 închiderea e m is iu n ii de Ne cere timp şi spaţiu pentru a-l parcurge.
dim in eaţa ; PAI0ASELE PE CIMP?
JJJ1___ L j 'l'i Amenajarea ştrondutui lermolicot dîn oraşul Vulcan şî
17.30 T v p e n tru elevi. C onsul-
to ţii la lim b a ro m âna — a ce!ui din Paroşrni, împictruirco unor străzi din oraşele
gram aricA clasa o V lll- a ; Petroşani ş» Petrilo, întreţinerea zonelor verzi din toote
18,00 D ru m u ri şl popasuri — localităţile Văii, oltr omenajări 'nu demolări în vedereo
em isiune tu rls tlrâ ; Faptul că si ecum m ii stau pe aproape 30 de hectare aş gada Glotghilesti, unde din creării frontului de lucru pentru constructori otc., sînt door
18,20 B u le tin u l e lrc iilo ţic i ru - pe cfmp lacuri nerccoltolc dr teaptă să (ie recoltat. Din ci nepăsarea unor membri coo
T a b e re ale 18.30 Curs de lim ita spaniol,t — grîu este cît se poale de nc- le ne-a relatat tovarăşul ingi peratori ca Leonlel Stana. I ■>- cilevo lucrări ce conţin efortul şî contribuţia cetăţenilor
(lerc :
de oi ci. Valoric exprimai, volumul lucrărilor efectuate ost
reluarea le rţie i o 2-a ; multumilor. Se ştie prea bine ner Petro Mihailovirj. aceasta sif Moise si Longbin Sîrbu. iei pmă la finele lui iunie se ridică Io suma de aproape
pionierilor şl şco la rilo r 10,00 A lbatros — rp vlsiâ ;ite- că în acest an păioasele s-au lămîncre în urmă se daioreste griul repartizat familiilor lo» 7,5 milioane Iei.
ra rft pe ntru tin e re t :
10.30 T e le ju rn a lu l dc searft ; copt mai repede, lucru ce a unor membri cooperatori ca : stă si nemn norecoltai. Aminteom de perspectiva. In viitorul apropiat, concre
19.50 B u le tin u l m eteorologie j necesitat ca recoltarea acesto Gheorqhe Ilorvat, llie Slîrii. Drumurile tăcute fără rost tizat pînă Io „Ziua minerului" şi a morii noastre sărbători
20,00 A ctualita tea In a g ric u ltu ra. să înceapă chiar In primele- Maria Khenderes. Maria Varză si staţionările combinelor ma
Mulle din taberele pionie meniul artistic şi literar, la ri) ; si alţii, care amină de pe-»> noţiona.c 23 Augi/st o.c. — se vor electuo noi şî im
rilor şi şcolarilor, organizate Bran cei cărora li s-au acor 20,20 S tudio ul m uzical, C uhura zile ale lunii Iulie. Si lotuşi, zi pe alia. precum si celor co- terializate în ore irosite, pre portante obiective 5c vor termina — acesta este onga-
după alita amar de timp. ne
in vara aceosta de Ministe dat premii şi menţiuni la e m uzlralA de-a lu n g u l trezim că mai avem Încă de re re deservesc combinele fiind cum si arnînârile nejustificate jomentul — solbgîle pentru copii, se vor exccuto omena
tim p u lu i : L is z l :
rul Invâţâmîntului şi Uniunea diţia 1968 a concursurilor de 20.40 C *r(i şl a u to ri. Poezii de coltat grfw. Pe judeţ această, că nu au lucrat la . capacitatea ale unor membri cooperatori jări pe verticală !o> citeva blocuri de locuinţe, trotuare şi
Tineretului Comunist, au ca matematică, fizică şi chimie, C rig o re H agiu : suprafaţa reprezintă circa 2000 maximă. De aceasta ne-am con se resimt acum. Fste de dato străzi, spaţii şi zone verzi, se participă Io lucrări pregă
scop gruparea şi cuprinderea iar la Cozia cei ce s-au dis 21,00 R eflector : hectare. Desigur că această vins si noi. In ziua clnd am vi ria comitetelor comunale de titoare de noi fronturi de lucru pe şantierele de con
copiilor cu aptitudini comu tins cu prilejul „Expoziţiei na 21,ÎS F ilm u l a rtis tic „P e gheaţa anomalie se daîoreste în pri zitat cooperativa două din cele partid să intervină, acolo unde strucţii.
R iibţlre " (seria a ll-a ) —
ne. Astfel, peste citeva rile, ţionale de artă plastică o ele producţie a s tu d io u rilo r mul rind organizării defectuoa trei combine repartizate de este cazul, cu mai multă bolîî- Desigur, o analiză multilaterala orală că moi sînt
la Sinaia se vor inlilni elevi vilor din licee, şcoli profesio sovietice ; se a muncii ce s-a manifestat, I M.A.-Haţeg aveau un ritm de rîre pentru îmbunătăţirea acti mulle rezerve. Oomenii sînt conştienţi de acestea si tot
vităţii în campania agricolă de
cu deosbite înclinaţii în do nale şi tehnice1*. 2.1,00 T e le ju rn a lu l de noapte ; în această perioadă la coope lucru foarte scăzut. Deşi cîtev» odată. hotărîţi să le valorifice. Hotărireo este armonios sin
23, IS închiderea e m isiu n ii. vară Să sperăm insă că In de cronizată cu dorinţa de o păşi spre noi realizări pe acest
rativele agricole de producţie, zile nu s-a lucrat nimic în curs de citeva zile. vom în tărim oşo incit evenimentul oşteptot să găsească Valea
precum şi „anemiei" combine cfmp, datorită averselor mari cheia discuţiile pe marginea
fiului cu hoînă de sărbătoare, haină purtătoare dc sotis-
lor. Iată citeva aspecte dc a de ploaie, care au căzut, to recoltării păioaselor, pentru că. locţii, reolizări, bucurie şî optimism.
cest fel : tuşi agregatele prezentau une credem noi, orice comentarii I. S.
Mecanizatorul
le defecţiuni.
Suprafaţa însămînlală cu grîu
C L U B U L 220 de hectare. Din această lucrează pompa de injecţie, îai ar fi de prisos. Păioasele au si
Ion lenulcscu se văita că nu-i
Ia C.A.P. Pcştcana reprezintă
ele perioada lor de recoltare !
suprafaţă, s-a recoltat cu m ij la combina — condusă de me
loace mecanizate qrîul de pe canizatorul Vasile Grosan —
S I P R O D U C Ţ I A forţele de muncă existente fn nu funcţiona normal mecanis
100 de hectare, iar restul cu
mul de antrenare a pînzelor.
cooperativă. Dar si în ziua de
24 iulie mai era de recoltat Se naşte' totuşi o întrebare:
Ce-au făcut aceşti mecaniza
La ancheta noastră pc tema: Cum se reflectă tii amatori să poată participa qrîul de pe 10 hectare. Tova tori In zilele cînd nu s-a putut
activităţile cultural-artisticc ale clubului In pro la repetiţii. răşul preşedinte Păulin Pîrvu lucra ? De ce nu s-au ocupat
dc remedierea defecţiunilor?
ne relata că nu s-a recoltat
— Cadrele cu pregătire su
ducţie şi cum ajută cadrele din întreprinderi perioară din întreprinderi par toată suprafaţa din cauza tim Pentru a pulea recolta mai re
dezvoltarea şi perpetuarea acestor activităţi, ne ticipă activ la spectacolele clu pului nefavorabil, dar In cîlc- pede grîul rămas pe cîmp, con
răspund directorii cluburilor clin Simcria şi Că- bului sau ,.sc sfiesc" să intre va zile nu vor avea ce face. ducerea cooperative! a apelat
lan. In acest local dc cultură ? Preşedintele s-a referit numai la ferma I.A.S. din Unirea, ca
— Sînt unii Ingineri care In la grîul care trebuie recoltat re le-a dat două combine. Oare
4 m găsit întotdeauna In- noastre în rindul publicului se tr-adevăr participă cu tot su fără însă să amintească şi de aspectul că unitatea agricolă
telegerc cind am solici datorează, printre altele, si fletul la activităţile cul'urale cel care s-a secerat si sta pe a fost nevoită să apeleze la alte
tat ajutorul cadrelor de con faptului că inginerii, tehnicie ale clubului, dar aceştia sint cîmp. Dar nu ne miră acest surse nu dă de qîndit condu
ducere din întreprinderile din nii de la U.R.M.R. şi Industria prea putini. As aminti aici pe lucru de vreme ce batoza mai cerii I.M.A. Haţeg?
Simcria — spunea tovarăşul tovarăşul inginer Cornel Stlr- era încă la sediul cooperati Din cauza deselor defecţiuni
losit Mercca, directorul clubu cescu, care joacă în piese de vei, iar aria e ocupată şi acum la combină, si la cooperativa
lui. Pot să spun că multe din teatru, dovedind un real ta cu pleava rămasă nevalorifi agricolă Ciula Mare mai sini
programele noastre sint legate Ancheta noastră lent S-a bucurat de succes tn cată din anul trecut. Din cîto de recoltat 45 hectare cu grîu.
direct sau indirect de produc rolul pc care l-a realizat In am observat, consiliul de con Tovarăşul Petru Tăsală, preşe
ţie. Prin tematica pe care am „Goana după fluturi-. Pentru ducere nu tine cont de indi dintele consiliului popular co
abordat-o In unele speclacole- la Simeria spcetacolul-concurs om solici caţia primită, deoarece nici în munal din Unirea î$i manifes
concurs, cum ar fi „Cine ştie tat pe inginerul Milian Dră- această campanie nu s-au gîn- ta nemulţumirea fată de corn-
meserie, cistigă", In expunerile gan, şeful secţiei I locomotive dit să strîngă pleava, cu toate bina care a fost repartizată a-
despre protecţia muncii, în şi Călan că au 5 saltele noi de colec ccstei cooperative. In 7 zile a
conferinţele si filmele docu de la U.R.M.R. Dînsul o fost si tare. Nu am putut slrînqe plea recoltat grîul de pe numai 5
mentare. am căutat să limpe examinator $i textier. Alte va — căuta să ne lămurească hectare. De Ia brigada de trac
zim unele lucruri în legătură texte le-am creat în eolabora- inginera Cufrosina bufnea, toare n-a venit nimeni să-l a
cu disciplina la locul de mun laptelui ne-au ajutat să desco fiindcă cele 5 saltele ne-au dat jute pe mecanizator sau măcar
că. să răspundem întrebărilor perim tineri înzestraţi (solisti, AUGUSTIN JULA mult de lucru cu încărcatul şi să-i aducă piese de schimb, In cartierul „Aeroport" din Petroşani locuiesc in prezent mii de mineri şi alţi oameni
pe care tinerii începători în dansatori, actori), si să-i atra descărcatul lor. Atunci cu ce astfel că de multe ori n stat ai muncii din Valea Jiului. Ei au lo disporiţîe apartamente confortabile şi magazine aprovizîo-
tainele meseriilor alese ni le gem spre luminile scenei. Pe scop s-au investit banii în ele? si din cauzn unor piese mă nate din belşug.
puneau, interesaţi fiind de bu lingă aceasta, conducerea în Nici la cooperativa agricolă runte. In fotografie, vă prezentăm o secvenţă a acestui Irumos cartier.
nul mers al producţiei. Succe treprinderilor a organizat în dc producţie din Unirea, situa O situaţie nemultumitoare
sul obţinui dc programele asa fel schimburile, fnet: artiş ţia nu este mai bună. Grîul de este si la CAP. Burjuc, bri