Page 86 - Drumul_socialismului_1968_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Investiţii' IN REALIZAREA OBIECTIVELOR SE CERE
Şantierul naţional

1988 ■ AN G R E N A R E A TUTUROR FACTORILOR
Bumbeşti - Livezeni

Realizarea planului de in­ noseîndu-se din timp slaba un moment dat păreau fie suficientă pentru a garanta beton Bîrcea 20,4 Ia sută, noi de locuinţe, finisaje exte­
edilitare pe lingă blocurile
IM . Hunedoara 42.1 la sută.
planificate
vestiţii la datele
realizarea Integrală a planu­
însemnări despre aslqură condiţiile necesare organizare a continuităţii lu­ nefnlăturat. Construcţia meta­ lui onual şt nu dovedeşte o 47,3 la sută. Fabrica chimica rioare la blocuri, sau la lu­
popular
judeţean
Consiliul
crului în perioada de iarnă,
lică, utilajele din tară, forţa
creşterii cantitative şi calita­
preocupare susţinută a bene­
crări cc au avut termen de
de muncă, dulqheri, — păreau
organele competente au anali­
tive a producţiei industriale zat şi dat indicaţii preţioase la un moment dat probleme ficiarilor de investiţii care nu Orăştie 39,7 la sută. Direcţia punere în funcţiune la 30 iu­
si amplifică baza telinico-mo- încă din trimestrul I a.c. pen­ de nerezolvat Sesizarea lipsu­ pot susţine cu justificări o regională C.F.R. Deva 36,2 la nie a.c. cum sînt: balastiera
leiială în compartimentele so- tru a se ajunge ca la sfîrşitul rilor la timp şi la organe situaţie de fapt. sută ctc. Măsuri deosebite Şăulcşti şi întreprinderea
' cei din seria a V-a tare cslc corelată cu sporul anual primului semestru să se ob- competente a făcut ca un a rezultat că mulţi beneficiari sînt necesare la întreprinde­ „Marmura" Simeria.
cial-culturole a căror dezvol­
Din analizele făcute recent
In fata acestei situaţii, be­
astfel de obiectiv considerat
llnă realizări de cel puţin 50
rea de prefabricate beton Bir-
de producţie în industrie. Ritmi­ la sută din planul anual de unul dintre cele mai impor- de investiţii nu şi-au realizat cca, unde planul de investiţii neficiarii de investiţii împreu­
citatea in îndeplinirea planului investiţii. lante de acest gen din ţară planul în propoitie dc 50 la pe semestrul 11 este mult mai nă cu ceilalţi factori care
de investiţii este condiţională de în etapa actuală să fie în mă­ mare decit cel din semestiul concură la realizarea planu­
De la corespondentul nos­ cei din Orăştie pentru a ter­ mulli factori, dar cei mai im­ Greutăţile de la laminorul sură să producă mai devreme sută, cît ar fi trebuit să fie
să
lui dc investiţii, trebuie
( a.c. Beneficiarul va trebui
tru, Aurel Ţlbea , mina nişte lucrări urgente. portant! încep cu organizarea bluming de 1.300 mm de la cu peste trei luni fată de ter­ îndeplinit pe G luni. De sem­ să solicite cu insistenţă spri­ asigure realizarea ritmică a
Fura|i de treburi, nici unul S-a întărit într-o săptămî- lucrului în perioada de timp Hunedoara dacă nu ar fi fost menul planificat în planul de nalat că în această categorie jinul forului tutelar pentru a se planului la lucrările nomina­
din cei 25 de brigadieri n-au nâ cit nu s-ar ii întărit in­ friguros şi apoi cu asigurarea semnalate la timp de condu­ stat. intră beneficiarii care se bu­ revedea eşalonarea trimestrială lizate, iar la cele nenomina­
observat tieccrea timpului. tr-un an respectul fată de materialelor, utilajelor tehno­ cerea întreprinderii, fără în­ cură de sprijin periodic prin şi anuală o planului de In­ lizate să se identifice lucră­
Atît a fost de plina in fapte muncă, a crescut preţul ba­ logice, a forţei dc muncă, rc- doială că această lucrare nu Realizarea planului de In­ analize în comondamente şi vestiţii, pentru a se pune de rile prevăzute, să înceapă în
• sâptamîna celei de a V-a se­ nului pe care aceşti adoles­ zumîndu-sc numai la cîtcva s-ar fi bucurat de sprijinul vestiţii In procent dc numai tocmai din această cauză nc- 1968 şi să le asigure condiţii
rii din briqada nr, 1 de pe cenţi îl primesc de la pă- I competent al factorilor, care 46,4 la sută, iar a structurii reallzărilc nu se pot justifi­ acord graficul de eşalonare pentru terminarea pînâ la fi­
şantierul naţional Bumbeşti- rinfii lor pentru un film sau I condiţii dc bază făi ă dc care nu au făcut totul atunci cînd au de construcţii montaj în pro­ ca. întreprinderea C.T.E. De­ valoric cu cel fizic, pentru nele anului. Dacă nu se pot
asigurarea
intrării în probe
Livezeni I Acum, cind pe alte o prăjitură. Mulţi dintre ei se poale vorbi despre o bună fost solicitaţi pentru lichida­ cent de 48,7 la sută, la sfîr­ va a realizat doar 39 la sută, asigura acestora condiţii de
25 de piepturi de tineri din mărturiseau: „Abia acum organizare a şantierelor. Cu- rea unor neajunsuri care la şitul semestrului I a.c., nu este întreprinderea dc prefabricate tehnologice a unor obiective execuţie şi mal ales că au
judeţul Hunedoara străluceşte cînd ni s-a acordat încrede­ în lunile martie-aprilie 1969. termen de punere în funcţiune
Insiqna „Fruntaş în munca rea de a deveni brigadieri pe In urma acestei operaţiuni în anul 1969, se impune lua­
trebuie să se revadă şi con­
patriotica" iar carnetul de un şantier naţional ne dăm tractele dc antrepriză penlru rea măsurilor necesare pentru
brigadier — atestat al răs­ seama de importanţa muncii scooterea lor din plan. iar
punderii mari a virstei — o şl învăţăm să preţuim în- , a stabili termene în vederea fondurile astfel eliberate să
purtat cu mlndrie legitimă, deajuns pe părinţii noştri asigurării punerii în funcţiune fie redistribuite altor lucrări
a obiectivului
la
30 iunie
acum abia se sedimentează care cu sudoarea unei munci 1969. Dc asemenea, este ne­ care au deja creat frontul de
amintirile, se ordonează.
I ,,Sînt bucuros ca am mun­ cinstite şi rodnice ne-au asi­ voie să se revadă corelarea lucru, qrăblndu-se punerea in
gurat o creştere şi o educa­
funcţiune a unor
capacităţi
cit şi eu pe şantierul naţio­ ţie demnă". termenelor de livrare a utila­ care ar putea să rămină nc-
jelor cu termenele de monta­
nal Bumbeşti-Llvezent, că ur­ Din fiecare dorinţă a aces­ re, lor în calitatea sa do be­ tciminato din lipsa fondurilor.
mez în tradiţie generaţiei tor adolescenţi investiţi cu Astfel de lucrări sînt la a-
care cu 20 de ani In urmă înaltul titlu de brigadier î[i neficiar şi deci ca principal prnape toti beneficiarii cu fon­
a transformat defileul Jiului completezi o imagine despre factor de responsabilitate în duri prevăzute în lista de ac­
realizarea lucrării să găsească
într-o epopee a muncii pa­ un tineret în formare. Am posibilităţile pentru a deter­ ţiuni. dar în special la bene­
triotice", E mărturisirea pe fost împreună într-o excursie mina şantierul să accelereze ficiarii din cadrul Consiliului
care o face aproape fără ex­ la o cabană. Mărturisirea pe ritmul de execuţie pentru că popular judeţean la care nu
cepţie flecare brigadier. A ­ care o făcea Octavian Ma- erau asigurate fonduri de cir­
ceeaşi mărturisire o fac şi cavei de la Liceul din Orâş- altfel nu se va respecta ter­ ca 4 milioane lei.
cel 25 din seria a V-a, elevi tie în momentul acela de răgaz menul de punere în funcţiune TOMA CAZACU
a' fabricii
ai liceelor din Orâştie şi ar îndemna pe mulţi tineri Rămîneri în urmă se con­ directorul sucursalei
Haţeq. Ei au muncit cu do­ la reflecţii. „Parcă mă simt stată sl la spatii comerciale, judeţene Hunedoara
rinţa de a-şi lega numele de mai matur, mai încrezător în construcţii de şcoli, lucrări a Băncii de Investită
acest important obiectiv e­ forţele mele". Iar Mureşan I
conomic naţional. Şj din fap­ Bulgariu şi Marin Amza ar
te apaient banale se închea- fl dorit să mai rămină pe
. qâ o imagine a unor tineri en­ şantier încă o scrie.
tuziaşti, Sndîrjiti la treabă de ÎNTREPRINDERE DE r e - ;
încrederea ce 11 s-a acordat. Ceea ce au sâvlrşit pe
E un fapt banal că in pen­ şantier brigadierii din scria PARAT UTILAJ COMERCIAL j
ultima săplămină a plouat a V-a sînt fapte comune.
si că în munţi zilele ploioa­ Ele se materializează in e­ In zona industriala din par­ auto, acumulatori, aparate de !
se sînt reci. Pentru tinerii conomii de timp şi de bani tea de est a Craiovei o în­ măsură şi control etc. Potrr- •
brigadieri de pe şantierul pentru constructorii arterei ceput construcţia unei între­ vit proiectelor, întreprinderea \
naţional Bumbeşli-Livczeni rutiere naţionale Bumbeşti-Li- prinderi de reparat utilaje vo avea o capacitate anuală j
timpul, indiferent de starea vezeni, pentru economia comerciale, prima de acest fel de reparaţii de circa 1.500 :
lui, a însemnat timp materi­ noastră în ultimă instanţă. din Iară, Se vor executa lu­ agregate frigorifice şi 500 j
al de lucru în care au fă­ Altul e însă cîştiqul cel mai crări de reparaţii şi întreţi­ utilaje comerciale. Ea urmea- •
cut de toate: au descărcat mare. Creştem -şi educăm un nere a firmelor luminoase şi zâ sâ fie dată în funcţiune I
vagoane, au lopătat pietriş, tineret care ştie să răspundă mobilierului comercial de e­ pînâ la finele acestui an. ■
au încărcat pămint în ca­ prezent la ora răspunderilor lectrocare, electrostivuitoare, (Agerpres) i
mioane. S-au legat amiciţii majore, un tineret care în­
şi s-a verificat tăria liantu­ vaţă prin muncă să respecte
lui care se numeşte solidari­ munca.
tate. Hateqanii erau mici Sena a V-a a brigăzii 1
de statură şi moi slăbuţi. Mai a şantierului naţional Bum-
întîi am vrut sâ-i trimitem bcşti-Livezcni şi-a dat obo­
înapoi. „De ce ne subapre­ lul său dc muncă. Urmaşii
ciaţi ?, s-au supărat ei. Nu demni ai temerarilor de a­ PE DRUMURILE
înălţimea cl încrederea în cum 20 de ani se vor su­
forţele noastre este csentia- păra cînd cineva îi va mai
■ Iul". Tineri demni. Greu s-au socoti copii. Aceasta va fi
I împăcat hateqanii cu qîridul îndreptăţită, nobila infatuare TALE, TARA
I că trebuie să fie ajutaţi de a devenirii.
Vreme de excursii 5/ d ru ­ faima lui istorică. Au păşit
meţii... Priveşti harta şi vezi pc scările catedralei, pe care
Figura geometrică din cli
0 nouă compoziţie de masă plastică şeul de faţa nu este altcevo drum urile pornind albe, şer­ a lest ucis Mibnca Vodă cel
puitoare ca nişte raze
de
decit miezul unei mari llngo- Rău. au trecu/ prin Muzeul
Un colectiv de lizat la confecţiona­ rat de cercetătorii tiere ce se toarnă la U. V. Prinşi cu m ina soare pierzindu-se !n fru ­ Rruhenthăl. prin /a|a statuii
specialişti din Ti­ rea saboţilor pen­ timişoreni s-au do­ Câlan. Execuţia ei cere stă- museţile codrilor Icqcndari. lut Gh. Rarifiu şl au privit
mişoara a reuşit sâ tru frînele vagoa­ vedit mai rezistenţi pinirea deplină a meseriei de strecurindu-sc pe linqâ mur­ ctmpul de la $rtim bâr unde
obţină o nouă com­ nelor de cale fera­ decit cei din fontă, formator. Maistrul Nicolae murul apelor repezi sau îm­ In 1590 au răsunai goarnele
poziţie de masă tă şi tramvaie, la gradul lor de uzu­ Sumutiu, muncitorii Aurel O- în buzunarul clientului plini indu-se cu un capăt in va­ de spaimă şi bătălie ale lui
plastică ce înlocu­ experienţele făcute, ră fiind de aproa­ priţescu şi Siffler Eremia în­ lurile unduinde din marna Mihai Viteazul. Tlrqu Mureş,
ieşte cu eficienţă saboţi! din mate­ pe 4 ori mai redus trunesc această calitate. cea mare. In Dunăre şl In staţiunea Sovala, alte dru­
sporită metalul uti­ rialul plastic elabo­ (Agerpres) Foto : V. ONOIU In marea lor majoritate, lu­ Petroşani, se pusese in vîn- losit bandă de control, iar bo­ crestele semeţe dc munţi, a­ muri, alte impresii. Din si­
colo unde numai v u ltu rii ro­
crătorii din comerţ muncesc zare berc dc import, din Ce­ nurile dc marcaj din zilele tesc un zbor de cercuri tri­ hăstriile codrilor Moldovei
Voetnef,
răsar m lnăstirllc
cu dragoste, cinstit, luptă pen­ hoslovacia, care se ştie că precedente au fost distruse, umfale prin limpezimile de Văratic şl Aqapia. Privirile
tru satisfacerea într-o măsură aie preţul de 4,50 Ici. Bar- deşi conform instrucţiunilor cer. Trec maşinile, apariţii uimite se opresc asupra
trebuiau păstrate un an
Ce învăţăminte am desprins fe experienţa tot mai mare a cerinţelor şi mana Gabor Olqa şi-a zis că zile. de viu co/orale, duclnd spre picturilor lui Grlqorcscu, pe
a qăsit momentul să-şi
vîre
Faţă
exigenţelor populaţiei.
târlm url de laină elevi, ti­
chipurile
celor doi bărbaţi
de această categorie de lu­
Bineînţeles, barmana necin­
crători avem toată stima şi mîna în buzunarele celor care stită a fost relinută dc către neri excursionişti, pensio­ reprez.entlnd un roman şi un
după o zi de muncă îşi do­
lu­
nar/. $1. dintr-n dată
dac, pe autoportretul picto­
acestui an privind preţuirea. Ii respectăm şi le reau o bere. Şi a cerut-^5,50 organele de miliţie şi deferită pentru setea lor de cunoaş- rului. M flni/e atinq g rilajul
mied,
mea se pare prea
lei pe sticlă, furind în numai
apreciem aşa cum se cuvine
mormtntului Vcronicăi Mlclc
jusliliei pentru a-şi primi pe­
eforturile care le fac pentru
ascunsese
pe sub lăzile
mulţumirea cumpărătorilor. cîteva ore 180 lei, pe care îi deapsa. De asemenea, respon­ lere, dc noi şl noi impresii şi slaluia drtmnilci Salta
de
Privirile culeq de peste tot
Rrlncnvcanu. Drumuri. dru­
sabilul bufetului, Tânase Pion.
Mai sînt însă lucrători — carton pentru a nu fi găsiţi a fost sancţionai cu 1.000 lei imagini, ţinuturi fermecate muri ...
e drept tot mai putini — care la un eventual control. amendă. v de istoric şi poveste. Si Istoria Ic l ntimpină In
Această manevră i-a reuşit
o dată ajunşi după tejghea
ctle nu se povestesc la în­
SPORIREA îşi închipuie ca pe mîna lor şi datorita faptului ca. con­ şani va trebui să-şi intensi­ toarcere ca fn(r-o rememo­ orice pas Din verdele pă­
Conducerea
T.AP.L, Petro­
durilor tIşneşte
străvechea
trar instiuctiunilor, a vîndut
e totul, au în fata un cîmp
rare a frumuseţilor, păstrind
vast de acţiune de a-şi pune berea direct de la bar, fără fice controalele prin unităţi, o nostalqie a depărtărilor Cetate Ncaml şi, aproape de
legendă, auzi cornul de bo­
în valoare apucăturile necin­ bonuri la casa. Se pune în­ să acţioneze cu toată fermi­ Are multe dc povestit şl ur al lui Slelan chemind
stite. de a se înfrupta din bu­ trebarea firească, unde era tatea pentru descoperirea şi pe­ Serqiu Zăvnianu, elev la voinicii la luptă. Imagini
depsirea celor care înşeală şi
PRODUCŢIEI DE GRIU nurile pe care le mancviează. cel care răspunde de acest fură din buzunarul clienţilor, Şcoala generală din Călan, ani, Serqiu 7.ăvoianu, nu le
dc neuitat. Si tînărul de 13
a înşela şi a se căpătui sub ori­
local ? Cum controla el acti­
In vtrstă dc 13 ani, care s-a
să lupte pe toate căile pentru
vitatea oamenilor din subor­
ce formă.
Una din metodele frecvente dine ? ca elementele necinstite să fn/ors de curlnd din prima va uita. F/e au Intrat cu
humuseti ncmaişliute, nebâ-
Iul excursie prin (ară. Ima-
pe care le aplică, este vînza- Un control mal amănunţit nu-si găsească cîmp de acţiu­ qlnile se păstrează v ii fn nuite, in universul lui sulle-
In cadru] cooperativei agri­ această cale se realizează spo­ fie menţinute în permanenţă rea anumitor mărfuri cu pre­ la acest bufet a scos în e­ ne în comerţ. amintire : Sibiul, cu turlele lesr
cole din Sîntandrei cultura ruri însemnate de recoltă fără în stare curată de buruieni. turi mai mari decit cele le­ videntă şi alte nereguli care SILVIU NEAG negre răsărite din alte vremi,
griului ocupă o pondere- în­ nici o investiţie. De aceea Dc asemenea, a existat o gale. Iată un caz întîmplat favoiizau înşelarea consuma­ Intimpină - pe elevi cu A. JUSTIN
semnată în structura cereale­ ne-am orientat ca pe o parte morc grijă fată de înlăturarea recent. torilor. Astfel, la maşina au­ inspector comercial de stat
lor. în fiecaie an rezervîn- cît mai mare din teren qrîul eventualelor pierderi cauzate La bufetul „Hai la noi" din tomată de la cosă nu s-a fo­ Judeţean
riu-i-se o suprafaţă de peste să aibă co premergătoare plan­ de nerecoltarea la timp a griu­
300 hectare. Penlru recolta a­ te leguminoase respectiv trl- lui. Cu ajutorul mijloacelor
nului curent griul a avut re­ loliono. Acestea au ocupat mecanizate s-a realizot strîn-
partizată o supralală de .300 peste 35 Ia sută din suprafaţa qerea recoltei de pe 250 hec­ partea cadrelor de specialita­ Inqinerul C. Furnian a pre­ „Mai puţină activitate cuitu- les atunci cînd rima este inva­
hectare. In ceco ce priveşte însămintată cu griu. Pe alte tare, iar de pe restul supra­ te de la uzina „Victoria", re­ zentat recenzii la diferite cărţi, ral-distractivă la club". Şt... riabil „rimată" între cuvîntul
producţia se fntîlnesc in** os­ 100 hectare, ca plantă premer­ feţei. unde starea terenului nu lata directorul clubului din iar acum pregăteşte o audiţie culmea. Dacă pleacă îngrijitoa­ „frate" şi toate cuvintele posi­
cilaţii destul de mnri, ceea gătoare am avut porumb, pe a permis, seceratul s-o efectuat Călan, Ion Dumitru. Pentru a muzicală „Georqe Enescu — rea în concediu, curăţenia tre­ bile în... ,,-ate" ca : „rezulta­
ce denotă că nivelul recoltei 70 ha cartofi şi sfeclă, iar pe manual. Pteocuparea pe care veni în ajutorul producţiei, clu­ compozitorul". Cadrele cu nre- buie s-o facă.. directorul. Plea­ te", „pe înserate", „poate",
nu s-a ridicat la limita ma­ 00 hectare cereale păioasc. cooperatorii au avut-o fată de re cu Ilie Cojocarii, respon- bul a organizat un schimb de qătire superioară îşi dau con­ că şr el fn concediu... se închi­ „laminate", „calitate" etc. Aduc
ximă posibilă de icalizot. Ast­ Demn de menţionat este faptul punerea în valoare a posibili­ sabilul centrului dc radiofi- experienţă între turnătoria I- cursul la selecţionarea celor de clubul. astfel dc texte vreo eficientă ?
fel. rolcrindn-ne la rezultatele că încă dc la alegerea tere­ tăţilor de sporire a producţiei care. radiatoare şi turnătoria ll-lin- mai buni solişti dc muzică ® Despre textele brigăzilor Nc îndoim. Atunci cum stăm
înregistrate in anul trecut se nului s-a acordat o deosebită de qrîu s-a soldat cu rezul­ — Pregătiţi vreun spectacol gotiere, pe tema „Cum se poa­ populară şi uşoară, textieri, de de agitaţie, de la clubul din cu „ajutorul" dat de cadrele
poate arăta că nu s-a depăşit atenţie pregătirii patului qcr- tate mulţumitoare, renlizînd în în colaborare cu specialiştii te economisi metalul"? Tot tn care avem foarte multă nevoie Călan, şi-a spus părerea tova­ superioare din întreprinderi l-i
producţia de 1,700 kq la hec­ minativ, execulînd arături de medie peste 2.300 kq qrîu la din întreprinderile şi institu­ ajutorul producţiei au avut loc la întocmirea programelor bri­ răşul instructor metodist Tonei depistarea celor mai buni tex­
tar. calitate, imediat după elibera­ hectar. Aceasta ne-a permis ţiile din localitate? concursurile între brigăzile or- găzilor de agitaţie. Braia, dc aceea, ne mulţumim tieri ? — n.n.l.
Cunoscind bine posibilităţile rea suprafeţelor de plantele să achităm în întreqime sar­ să înserăm cuvintele dînsului Q Serbări cîmpeneşli, dumi­
pe care le avem, am analizat premergătoare. Acest lucru cinile contractuale, avînd to­ scrise pe textul „Pe fruntaşi îi nici cultural-sportîve sau alt­
temeinic factorii ce au con­ ne-a permis să încadrăm şl todată posibilitatea să supli­ lăudăm, pc codaşi li criticăm", ceva dc „soiul" acesta ? De loc.
tribuit la diminuarea recoltei, semănatul în limitele epocii mentăm prevederile lor iniţia­ în- dnta de 13 iunie: Textul $ Problema „capitală" pen­
stabilind măsuri eficiente pen­ optime. Astfel. între 20 sep­ le. „scoale fn evidenţă aspectele tru ca formaţiile artistice ale
tru ca în acest an să înlătu­ tembrie — 1 octombrie am e­ Diferentele însemnate de CLUBUL Şl PRODUCŢIA cele mal caracteristice din tur­ clubului să plece tn deplasări
răm „surprizele". Învăţămin­ fectuat însâmînţatul pe tarla­ producţie ce s-au obţinui şi în nătorie. atit pozitive cît şi ne­ (caz concret duminică la Clo-
tele despilnse ne-au fost dc lele unde griul a urmat după acest an de pe unele tarlale gative. insă multe din acestea poliva şi Rîu de Moii), este o...
îşi pierd din valoare pentru că
autorizaţie. Pentru a primi au­
mare folos. Despre ce este trifoliene şi păioase tar pînâ ne dovedesc că dispunem încă sînt exprimate...... în versuri". torizaţia ca maşinile de ta
vorba ? Cînd am recoltat qrîul la 20 octombrie s-a încheiat de însemnate rezerve nefolo­ (Şi noi, care credeam că ver­ I G.O.. din localitate, să t^ins-
In vara trecută am constatat lucrarea pe întreaga supra­ site. Astfel, de pe o parcelă surile sînt cele moi po rivite porle artiştii amatori fn Jlfe-
că de pe suprafeţele cultivai faţă. numită „Lunca", în suprafaţă — Da. Pregătim lntîlnirca ti­ tistice de agitaţie „Pe fruntaşi ocumentîndu-ne „la fala pentru un text de brigadă! Se ritele comune unde urmează
te cu soiul Bezostaia, care Multă grijă s-a acordat fer­ de 12 hectare, am recoltat cîte nerilor cu brigadierii. La a­ ii lăudăm, pe codaşi fl criti­ locului", am găsit însă mai înşeală omul — n.n.). De să se susţină spectacole, tre­
reprezentau mal puţin de 10 tilizării terenului. Pe aproape 3.600 kq qrîu la hectar. Pen­ ceastă întilnire, foştii briga­ căm", „Cine ştie. ne spune", cîteva „pete albe" fn legătură ce nu încercaţi să creaţi cîteva buie să se deplaseze lin om pî-
la sută din totalul terenului întreaga suprafaţă s-au apli­ tru a le valorifica acordăm dieri : doctorul Vladimir Chi- filmele documentare, care se cu eficienta activltâtiloz de scenete, miniaturi, cuplete pe nă la Deva sau la Hunedoara
cultivai, producţia a depăşit cat îngrăşăminte chimice. Su- încă de pe acum o atehtie roglu, directorul de studii de (in în fiecare săptămînă. ex­ club, de felul cum ajută ele diferite teme ? (Care ar fî te­ pentru a bate Ia porţi, după a­
de peste două ori media pe perfosfatul s-a încorporat o deosebită preqătirii producţiei la Şcoala profesională din Si- punerile „Neatenţie, nepăsare, producţia şi cum întreprinde­ mele ? Nici o indicaţie — n.n.). ceastă... hirtie. Motivul ? „De
cooperativă. Ca urmare, con­ dată cu executarea arăturii de de qrîu a anului viitor, am­ meria, Miron Munteanu, mais­ neglijenţă" ş a. Preconizez pen­ rile, prin oamenii lor compe­ Nu creaţi şi nu scoateţi fn evi­ ce să se folosească maşinile dc
siliul de conducere al unităţii bază. folosind clte 300 kg la plasării culturii, pregătirii te­ trul sudor Ion Plrvu, vor po­ lru lunile următoare ca, în co­ tenţi, sprijină aceste activităţi, denţă umorul. Transpuneţi în la I.G.O. şi nu cele de la
a stabilit să schimbăm rapor­ hectar, iar azotatul s-a dat în , renului şi fertilizării Iul, asi­ vesti aspecte din viata de pe laborare cu biblioteca tehnică pe care le vom semnala mai ghicitori, proverbe, zlcători di­ D.R.T.A. ?". Se pune Insă în­
tul între soiurile folosite, a- mustul zăpezii, cînd s-au apli­ gurării şi condiţionării semin­ şantier, acte de eroism, amin­ din uzină, să prezentăm o ex­ jos. verse aspecte. In acest caz e- trebarea : Cine plăteşte dru­
cordind prioritate celor in­ cat cite 150 kq lo hectar. ţei necesare, mărind în con­ tiri. Momentele vesele, întîm- poziţie cu planşe, cârti, care ® Spectacolele, programele vltaţl şl semicercul în scenă şi mul din Hunedoara sau Deva
tensive. Aplicînd in practică Avînd în vedere condiţiile tinuare ponderea soiului Be­ plărlle atrăgătoare despre „fu ­ să trateze cele mai noi reali­ artistice ale clubului din Simc- nici brigada nu mal este sta­ pînă la Călan. cind maşinile
măsurile stabilite, în toomna specifice acestui an, pentru a zostaia, Ca şi în anul trecut, ratul roabelor", nu vor lipsi. zări alo tehnicii. Ajutat de in­ ria sînt slab popularizate in tică. (In sfîrşit. o indicaţie bu­ vin goale ? Clubul ? N ar ii
anului trecut am însârnînlat înlătura efectele negative ale mecanizatorii Simion Moraru. Şl eu om fost brigadier şi, des­ ginerii Gavril S/anto şi Aurel întreprinderile şi instituţiile din nă — n.n.). Găsiţi locul unde rău dacă cel răspunzători cu
soiul Bezostaia pe 320 hecta­ secetei asupra recoltei, s-e Pavel Cutinici, Aurel Pîrva şi pre cele şase luni petrecute po Mitrofan, pentru lupa august, localitate, de aceea, nu o dată, să Introduceţi cfteva aspecte •această problemă ar „binevoi",
re, ceea ce reprezintă aproa­ pus un accent deosebit pe oltii depun mult suflet în reu­ ne-am propus să venim In rele mai bune spectacole s-au semnificative şi veţi vedea că să dea o autorizaţie permanen­
pe 90 la sută din suprafaţa combaterea buruienilor prin şita acţiunilor menite să asiqu- şantierul de la Hunedoara, am sprijinul organizării ştiinţifi­ jucat cu sala „pe jumătate". se va schimba întregul program. tă, cu drept de circulaţie pen­
cultivată cu griu. efectuarea la timp a lucrări­ re obţinerea unor producţii multe de spus . ce a producţiei cu simpozionul $ Clubul, rămas cu o sin­ (Atunci si textul, destul de slab, tru o maşină, la dispoziţia clu­
In afară dc sâmîntâ, un alt lor dc întreţinere. Pe 100 sporite de qrîu la hectar. Lucrlnd în colaborare cu co­ „Documentarea şl Informarea gură Inqrijiloare, nu-şi mai se va schimba, nu ? — n.n.). bului din -Călan. Nu de altceva
dar. nu s-ar mal cheltui nici
Fiţi mal atenţi la versificaţie
factor care a influenţat pozi­ hectare am efectuat plivitul misia culturală şi comisia in­ tehnică — mijloc important do poate deschide în fiecare 2 i şi in special la conţlnuiul ver­ nervi, nici telefoane şl nu vor
tiv creşterea producţie! a fost chimic, iar pe restul suprafe­ MIKAI HIEŢ ginerilor şi tehnicienilor, ne dezvoltare a spiritului inova­ portltc în faţa tinerilor. „Cură­ surilor. Nu fugiţi după rimă în mai bale oamenii drumul pen­
amplasarea judicioasă a cul­ ţei lucrarea s-a făcut manual, preşedinte al C.A.P. Sîntandrei bucurăm de un real sprijin din tor". ţenia trebuie păstrată". Aces­ dauna conţinutului". (Mai a- tru o... Iiirtie.
tei afirmaţii i se alătură alta :
turii. După cum se ştie, pe urmărindu-se ca lanurile să
\