Page 89 - Drumul_socialismului_1968_07

%tu Q i. PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJI-VA I
M E S A ]

Celui de*al IX-Ie» Festival M ondial

al T ineretului şi Studenţilor pentru

solidaritate, pace şi prietenie

Am plăcerea să adresez un perialismului. colonialismului şi nie. îmi exprim speranţa ca el
cald salut participanţilor îa col neocolonialisnuilui. pentru eli­ va contribui la promovarea spi­
do-al IX-lea Festival Mondial al berare naţională şi independen­ ritului de înţelegere, de destin­
Tineretului şi Studenţilor veniţi ta, pentru democraţie şi pare. dere şi apropiere între popoare,
la Sofia din numeroase ţări ale Urez succes celui rie-al IX-leu la întărirea unităţii de acţiune a
Uimii. Festival Mondial al Tineretului tinerei generaţii şi consolidarea
Prin dinamismul şi receptivi­ şi Studenţilor, rare se desfă­ frontului forţelor antiimperîalis-
tatea sa la idealurile de liberta­ şoară în capitala unei lări de le. la triumful cauzei păcii şl
te, dreptate socială, la schimbă­ care nc leagă o trainică priete­ securităţii internaţionale.
rile înnoitoare, prin aspiraţia sa NICOLAE CEAUŞESCU
către progres, tfnăra generaţie preşedintele Consiliului de Stat
constituie o forţă activă în al Republicii Socialiste România
ANUL XX NR. 4219 SÎMBATA 27 IULIE 1968 4 PAGINI 30 BAN! lupta popoarelor împotriva im­

Delegaţia tineretului din ţara Cursurile I
Măsuri de importanţă deosebită noastră a plecat spre Sofia de vară

de la Sinaia
Delegaţia tineretului din ţara lile de concert din Sofia şi din
Astfel, pe estradele si în să­
pentru economia naţională dc-al JX-lea Festival Mondial al alte oraşe P3 scenele de con­ naia cea de a noua edi­
noastră care va participa la cel
Ieri, s-a deschis la Si­
Tinerelului şi Studenţilor de la
artistic
ansamblul
curs,
al
ţie a cursurilor dc vară
Sofia, a plecat vineri dimineaţa
spre R.P. Bulgaria. înainte de U.T.C. va prezenta programe şi a colocviilor ştiinţifi­
alcătuite din piese muzicale
ce de limba, literatura,
plecare, cei 500 de membri ai dc marc succes, suite de dan­
delegaţiei au făcut un scurt po­ suri înmănunchind tot ce este istoria şi arta poporului
român, organizate anual
pas în Piaţa Universităţii. Aici,
şi viaţa poporului I dent» din Capitală au venit să terpreţi instrumentişti şi ^so­ sori şi studenţi, lingvişti,
Eficienţă economică numeroşi muncitori, elevi şi stu­ mai reprezentativ dansului dc Universitatea din Bu­
popular românesc. Tineri in­
cureşti. Participă profe­
le ureze drum bun şi succes la
sporită în toate marea sărbătoare a prieteniei, a , lişti vocali vor lua parte la cercetători, critici lite­
concursuri şi recitaluri de can­
de
rari. istoricii din 30
tinereţii si a păcii.
to, pian. vioară Studenţii In-’
La Festivalul Mondial al Tine-;
Dc două ori retului si Studenţilor, care se slitutului dc arlă teatrală şi ţări,, precum şi numeroşi
oameni de. ştiinţă şi ti­
Construcţia de locuinţe în august, reprezentanţii tineretu­ le" din Bucureşti vor' concu­ Ca şl , in anii prece­
unităţile industriale desfăşoară între 23 iulie — 6 cinematografică „I. L. Caraqia-, neri cercetători români.
denţi, cursurile se vor
nală a filmelor realizate
d i
de interes republican mai multe lui din ţara noastră vor avea ra la confruntarea internaţio-^ desfăşura pe două secţii
numeroase Intîlniri cu tinerii
tineri cineaşti cu documentarul
de specialitate : lingvis­
ţările
din ţările socialiste, din
faţa unei etape superioare Europei. Asie!, A fricii şi Ame­ ..Sahara” . Pentru trimis pic-j . trata ■ probleme de lexic,
expoziţiile,
vor
-se
tică.
unde
festivalului s-au
rica Latine, cu care vor face
Colectivele iinlli|ilor In­ apartamente schimburi de pârer! asupra u­ turi, sculpturi, diferite lucrări stilistica limbii româ­
ne şi literatură, unde
dustriale din judeţul nostru se folosesc şi în prezent în nor probleme privind spiritul de artă în ceramică si metal,
au obţinut 1n prima jumă­ Ing. MIRCEA RAMBA, centrele noastre urbane. Ur­ Cu deosebită bucurie şi sa­ de înţelegere, de destindere şi fotografii artistice, afişe exe- se vor ţine prelegeri re-
tate a anului rezultate bu­ vicepreşedinte al Comitetului executiv mează, în ordinea descrescă­ apropiere Intre popoare. întă­ cutalc dc cei mai talentaţi ■ feritoare la trei clasici
ne în acţiunea de sporire al Consiliului popular judeţean provizoriu toare a costului, categoriile a tisfacţie am aflat, noi oţelarii, ’ rirea unităţii de acţiune o tine­ pionieri, şcolari, studenţi si ai literal urii noastre:
a elicieolei economice. Din doua, a treia şi a patra. Pe despre măsurile stabilite de rei generaţii şi consolidarea alţi tineri artişti amatori. Pe Eminescu. : Blaga şl Ar-
situaţia centralizată la Di­ lingă acestea urmează să se către Comitetul Executiv al frontului tuturor forţelor anli- stadioane un grup de 50 de ghezi.
recţia de statistică rezultă construiască şi diferite varian­ C.C. al P.C R. si Consiliul de imperialiste. sportivi va participa la corn-, Cursurile, conferinţele
că toate întreprinderile de Recent ziarele au publicat te de garsoniere. Miniştri, de a da un nou a- In zilele festivalului, tinerii şi seminariile vor fl sus­
inleres republican, exclusiv comunicatei şedinţei comune a — de a asigura apartamente De notat că deşi costul apar­ vînt construcţiei de locuinţe, din tara noastră vor da spec­ petiţiile de atletism, natatic. ţinute dp personalităţi a­
cele de industrie locală, au cu un număr diferit de came­ tamentelor de cateqoria a ceea ce va determina îmbună­ tenis dc masă. baschet, hand­ le vieţii noastre ştiinţi­
realizat si întrecu! sarcinile Comitetului Executiv al C.C. al re în funcţie de nevoile loca­ ll-a, a Ill-a şi a IV-a va fi tăţirea considerabilă a condi­ tacole artistice, vor participa bal. lupte greco-roman?, box. fice şi culturale, acade­
de reducere a preţului de PC.R. şi a Consiliului de M i­ le, punîndu-se accent pe apar­ progresiv mai scăzut decit al ţiilor de locuit ale întregii la expoziţiile de artă şl foto­ haltere si ciclism micieni şi cadre didac­
cost. La capitolul economii niştri. Hotăilrile adoptate, re­ tamentele cele mai solicitate, celor de categoria I, in pro­ populaţii. Măsura luată con­ grafii, la concursurile sportive tice de specialitate.
s-au înregistrat mal mult feritoare la construcţia de lo­ adică cu una şi două came­ iectarea lor se impune asigu­ stituie încă o expresie a gri­ înscrise pe agenda festivalului. (Aqerpres)
cu 38.440.000 Jei decit era cuinţe. arată că această im­ re. precum şi garsoniere; al rarea unul anumit grad de jii partidului şi guvernului
prevăzut, tar beneficiile ob­ portantă ramură a aclivitătiî doilea — diversificarea apar­ confort. Astfel, apartamentele pentru ridicarea nivelului de
ţinute peste cele planifica­ noastre economice va intra în­ tamentelor după costul şt con­ economice, indiferent de cate­ trai al poporului nostru.
te. fosumează 37.143.000 Ici. că în acest an într-o clapă fortul lor în scopul diferenţie­ goria în care intră, vor avea Dublarea numărului de apar­
superioară, care rezultă din rii chiriei în raport cu cererile
Succesele obţinute în fie­ asigurată apa curentă în inte­ tamente prevăzute a se con­
care întreprindere demon­ corelarea optimă a tipului şi cetăţenilor. rior, canalizarea, şi deci un strui în anii 1969— 1970 echi­
strează hărnicia şi grija ce numărului de apartamente con­ Locuinţele economice cuprind nod sanitar echipat cu chiuve­ valează cu darea în folosinţă PLENARA COMITETULUI
se acordă descoperirii şi struite cu cererile curente ale patru categorii de apartamen­ tă, baie sau duş. Toate cate­ a aproximativ de două ori
punerii în valoare de noi populaţiei. te, în funcţie de costul lor. goriile de apartamente, inclu­ mai multe apartamente decît
rezerve interne, evidenţiază Holărirea are în vedere do­ Categoria I închide locuinţe siv garsonierele, vor fi în­ în primii doi ani ai cincinalu­
posibilităţile reale de spo­ uă criterii principale,- primuL executate după proiectele ce călzite de la sursă centrală. lui, ceea ce va face ca direc­ JUDEŢEAN DE PARTID
rire a rentabililăţil, Conll- Trecerea la realizarea prac.-
nuînd să dezvolte experien­ tică a apartamentelor economi­ tivele celui de al IX-lea Con­
ţa bună dobindttă in de­ ce se va face încă în acest gres al P.C.R., privind realiza­
cursul anilor de a reduce an. De aceea, ministerele de rea, din fondurile statului. în Ieri a avut loc plenara Comitetului judeţean Petru Roman, directorul general ol C.C.V.J,, Pe­
continuu cheltuielile de ela­ resort au primit sarcina să. perioada 1966— 1970, a unui de partid. La plenară au participat membrii şi tru Bato. vicepreşedinte cl Comitetului executiv
borare şl laminare a meta­ producă, prin unităţile din sub­ •pumăr 30Q.Q00 do aparta­ membrfr supleanţi ai Comitetului judeţean dc al Consiliului popular judeţean provizoriu, Nico-
lului, colectivul Combina­ ^ E ^ I T E H A R t l L ' mente’, să fie îndeplinite si de­ partid, membrii Comisiei judeţene de revizie, lae Stan. directorul Direcţiei regionale C.F.R
tului siderurgic Hunedoara ordine, materialele necesare, păşite. primii-secretari şi secretarii cu problemele eco­ Deva, Adolf Druker, directorul Uzinei „Victoria"
a realizat peste sarcina sta­ iar comitetele executive ale Noi. oţelarii, care plămădim nomice ai comitetelor municipale de partid, se­ Colan, Gheorghe Tudor. directorul general al
bilită 10.737.000 Jei econo­ . C A R B U f i E L U L consiliilor popularv. să asiqurc „hrana" uzinelor constructoare cretari oi comitetelor orăşeneşti de partid, ai IM. Deva, Titus Piinişooră. secretar al Comite­
mii şi 25.841.000 tel benefi­ unele materiale din resurse lo­ de maşini, a şantierelor si comitetelor de portid din principalele întreprin­ tului municipal de partid Petroşani, Stelian Po-
cii din efort propriu. In cale. Noi accesorii casnice tşl altor categorii de întreprinderi, deri, directori şi alte cadre de conducere clin pescu. directorul Trustului de construcţii Deva,
condiţiile depăşirii planului vor face simţită întrebuinţam* nc bucurăm din toata Inima unităţile economice, activişti de partid, de stat Clemente Constontin. preşedintele Comitetului
de producţie cu pesle 18 700 în acest tip de locuinţe. Se că partidul si guvernul ne şi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, :iarişli. judeţean pentru cultură şi artă, Ion Cernoionu,
tone de cărbune. Combina­ prevede, de pildă, fabricarea poartă de grijă. Iau asemenea Au fost prezenţi reprezentanţi ai unor ministere directorul Cabinetului judeţean de portid
tul carbonifer Valea Jiului PETALE ROŞII. unor sobe electrice de gătit, măsuri care să n^ îmbunătă­ In cadrul ordinii de zi, tovarăşul Ştefan Almri- In cadrul dezbaterilor, vorbitorii au evidenţiat
a realizat fn 8 luni o eco­ iar costul curentului electric ţească zi de zi nivelul de şon. secretar al Comitetului judeţean de perlid, elicienţo măsurilor luate de lo începutul onuluî
nomie de 8.245.000 tel. La consumat de acestea va fi di­ viaţă. a prezentat un raport cu privire la activitatea pentru îndeplinirea ritmică a planului la toţi in­
Fabrica chimică Orăştie, ferenţiat, mai mic, decit al desfăşurată de organizaţiile de partid, sindicat, dicatorii şi creşterea gradului do rentabilizare
sporirea eficienţei econo­ restului consumului casnic. Adeziunea noastră deplină, U.T.C. şi conducerile tehnico-administrative pen­ o întreprinderilor, subliniind rezervele importante
mice a producţiei este con­ Comitetul judeţean He partid. bucuria şi satisfacţia noastră tru îndeplinirea sarcinilor pe semestrul I si mă­ existente in acest semestru. Ei au exprimat Ho-
cretizată în cele 2.350.000 Durereo o odunot-o în suflet, în cutele ce i-ou dăltuit Consiliul popular judeţean pro­ faţă dc recentele măsuri sta­ surile ce trebuie luate pentru realizarea pla­ tărireo organizaţiilor de partid, o tuturor mun­
lei economii şl 2.707.000 lei ndinc obrazul. Auzul refuza sa primească adevăruri at«t vizoriu au pregătit din timp bilite de către conducerea de nului anual şi obţinerea unor producţii supli­ citorilor, inginerilor şi tehnicienilor din unităţile
beneficii realizate peste pre­ de crude, Cuvintele-i sînt blesteme, oduse vremurilor care trecerea construcţiei de locuin­ partid şi de stat, se vor con­
-au sfîşiot sufletul, i-au îndoliat caso, î-au cernit hainele mentare în semestrul II. economice ale judeţului de o-şi intensifica efor­
vederile de plan, In prima pentru viată ţe in noua etapă. cretiza intr-o muncă mai a% Tovarăşul Ion Lungu. secretar ol Comitetului turile pentru realizarea integrală a şorcinilor
jumătate a anului. „Primul meu om, de care îmi legasem vise şi nădejdi, Prin Direcţia de sistematiza­ siduă, pentru ca sarcinile care judeţean de partid, a prezentat o informare in plrmului anual înainte de termen şi realizarea
ars. A ars de viu în fundul pămîntului. Abia ne înfiri­ re, arhitectură şi proiectarea ne revin de a mări necontenit legătură cu măsurile stabilite dc biroul Comite­ unei producţii suplimentare in valoare de cel
pasem căminul. Sabin, copilul, n-apucase să-i zică tată. construcţiilor s-au efectua! producţia de otel şf de a îm- tului judeţean de partid pentru îmbunătăţirea puţin 2Î3 milioane lei.
n pintec simţeam zvîcnind încă o viaţă. Şi omul meu se studii privind găsirea celor hunătâţî calitatea acestuifî. să activităţii ideologice, a muncii politice şi cultu- Plenara Comitetului judeţean de partid o
0 nouă capacitate stinsese. Călindarul din părete o rămas deschis fa ziua rat-educative de masă. adoptat măsuri corespunzătoare in legătură cu
aceea. Am însemnaf-o cu negru : 27 aprilie 1922". fie îndeplinite exemplar. Pe morginen materialelor prezentate, au luat problemele cuprinse in ordinea de zi.
Străfundurile Lupenîuluî s-au cutremurat. Explozie. 82 (Cototiiiuate Vin {pbgl. p $-âJ cuvintu) tovarăşii foan Niţâ. director tehnic nl In încheierea lucrărilor plenarei a luot cuvin-
de producţie în de mineri mistuiţi în flăcări... ALEXANDRU CIOCAN Combinatului siderurgic Hunedoara, Gheorghc Iul tovarăşul Gheorghe Vuşdna, secretar al Co­
„Şi omul meu, Victor Hăncilo. ero acolo, printre ei". maistru oţelar Moldt, directorul general al I.C.S. Hunedoara, mitetului judeţean de partid.
In miezul iernii, Ano moi aruncă un pumn de pămînt
industria locală in groapa căscată în albul cimitirului. Flăcăruia, ce înce­
puse să pilpîie în trupul firav a! unei fetiţe, se stinse după
zece săptămîni... priză la... Cimpa unde tineri
Vosîle Golcea venise sa însenineze cosa îndoliată o
a Văii Jiului Ane/, să alunge tristeţea din sufletul tînâr ol femeii ce-şi VACANŢĂ şi vîrstnîci se vor intilni În­
tr-o seară folclorică. Rătrînii,
purta cu greu povara suferinţei... invitat* la întîlnire. vor da
— Mamă, tata ? strălucire autenticului vechi­
întreprinderea de Indus­ Ochii Anei se umplură de lacrimi. colta" Rapolt — „Constructo­ lor obiceiuri momirlăncşli.
trie locală a municipiului — Tata, Sabine. Cu toată supărarea mea rul miniPT Petroşani... A fă­ Am fost anunţaţi că sint pri­
Petroşani şi-a mărit capa­ In geamul cosei ou prins să înflorească muşcate... pe Ştefan, nu m-am putut cut duminica trecută Construc­ miţi şi... oaspeţii. Si, pentru
citatea de producţie cu un Un an, doi, trei... Două flori ou răsărit deodată : ge­ abţine şi ieri i-am dat un torul o glumă pe propria-i că tot sîntem tn domeniul
nou atelier mecanic modern mene. Una se ofili curînd. telefon. Nu vorbisem de poeziei, duminică la ora 10.
la care s-au terminat re­ Şl lor o m/nă de pămînt fu aruncată în groapa cimi­ două săptămîni şi cînd mi-a piele şi nu s-a pre/.entat. Du­ iubitorii de versuri se vor
cent lucrările de construc­ tirului... auzit vocea s-a bucurai, dar minică degeaba vine. putea întilni cu tineri poeţi
ţii. Acesta arc o suprafaţă Secera morţiî se abătu şl pe la casa surori) Anei. Ma- şi-a adus aminte că ere Vnni vedea (că Ştefan nu hunedoreni la Casa de cultu­
construită de peste 800 mp rioora rămase orfană. „ambit si mai presus de toa­ are de unde şti) şi tenis de ră din Petroşani.
si este prevăzut cu mai mul­ — 5-o luăm, s-o creştem noi. Unde mănîncă doi, are te tine lo onoarea lu i” şi iar cimp, întîlnirea desfăşurată După cum se vede am al­
te unităţi de producţie: sec­ loc şî-ol treilea... a-ntors-o. l-am spus. ca să-i la Hunedoara în cadrul cam­ cătuit un program interesant
ţie auto pentru revizii şi Boţul de mămăliga scădea. fac necaz, că a avut vreme pionatului Diviziei A între chiar şi pentru două zile în
reparaţii curente şi mijlo­ Bucata de slănină se înjumătăţea săptămîna asta să hiberneze Constructorul din localitate care probabil va ploua. Am
cii. tinichigerie, forje şi sec­ Oamenii se odunou... Vorbeau în şoaptă... Se fereau în plină vară. că ploaia l-a si Şcoala sportivă U Bucu­ insă o rugăminte pe care o
ţie de maşfni-unelte pentru Inima Anei se infioră. „Vremuri grele, Vosîle. Mi-e ţinut în casă. Am vrut so-1 reşti ; la Haţeg etapa jude­
prelucrarea metalelor ele. frica. Nu mai am putere să mai rabd şi altele...". „Is gre­ chem la... Mi-a trintit recep­ ţeană a „Voinţiadei" de po­ adresez tuturor cititorilor,
difuzorilor de presă, factori­
Noul atelier este prevă­ le. Ană. Şi mizerio. şi ura ne gîtule. Se umple ulciorul". torul. „S-a prins" — mi-am pice r la Lupeni etapa jude­ lor poştali, vînzătorilor de la
zut să realizeze o producţie 5 august 1929. zis. Ba. ambiţios cum ştiu că ţeană a campionatului repu­ chioşcuri : să nu-i daţi lui
industrială de pesle 4 mi­ „Auzita-i vecină ? li greva. Oomenii noşti’ nu moi co­ e. nu-mi va cili nici „Va­ blican de natatie şi haltere. Strfan. nici în ruptul capu­
lioane lei anual. Aici se vor boară in „baie", pînă nu ne dou domnii drepturi. Au ocu­ canta săptămtnală” . N-are Pînă acum am vorbit numai lui. ziarul! El e cu „ambi-
executa diferite prestaţii de pat uzina. S-o luot curentul...". decît să stea acasă Eu pe despre duminică. Pentru tul", mie mi-a trecut.
servicii pentru populaţie, Noapte de chin. Noapte de spaimă. Cînd geana zilei cititorii noştri îi invit să va­ sîmbătă avem o plăcută sur­ C. DRAGOŞ
confecţii şl construcţii me­ clipi însingerată dincolo de Porîng, Ano porni spre mină. dă meciul dc baraj pentru
talice pentru unele şantie­ „Am pus olcuţa cu fiertură într-o coşercuţâ. L-am gă­
re din Valea Jiului, bunuri sit. Erou tore mulţi in curtea minei. Mulţi şi tăcuţi, şi dîrji. campionatul judeţean dc fot­
metalice de uz casnic si al­ N-o apucat omul meu sa soarbă de două ori din fier­ bal dintre echipele „Streini" SÂPTÂMÎNALÂ
tele. tura calda. Am auzit ropot de cizme grele. Bocănitul lor din Baru si „Rapid" Hu­
ne lovea în suflet. Am văzut puşti, şî în vîrfu) lor lănci. Operatorul Indrei Pop, de lo F.C. Orăştre, se situează lună
Şi-om auzit vorbe aspre... Şi-o sunat „hoorno". Doamne, nedoara. Celălalt meci, „Re­ de lună printre evidenţiaţii în întrecerea - socialistă.
nu mă lăsa. îi puşcă... Vosîle, omu' meu ! L-or nimerit... Foto: V. ONOIU
Complex meşteşu­ Am intrat printre gloonţe. „Trageţi în ea !" a răcnit un
ofiţer. M-am ridicat în genunchi. Aveam în ochi groaza
morţii. „Nu. nu trageţi ! Am tri copii de crescut I".
Cînd om ajuns fa spitol. în omul meu moi pîlpiia un
găresc de deservire fir de viaţă. „Ce-mi făcuşi Vasîte ? Ce-mi făcuşi omule ! ?
Şi copiii ? Şî eu
Strigătul nu moi avea tărie...
a populaţiei Lo Sibiu ne-au ţinut două săptămîni. Aci, Io Lupeni, ne Balama m
Zile de chin. Săptămîni. Luni. Ani.
„Porţile romîneou închise. E nevasta de răzvrătit roşu.
O nouă adresă utilă a a­ duceau zilnic la post". „Pe ce comunişti cunoaşteţi de la
părut tn municipiul Deva. Bucureşti ? Dor la Cluj ?"... In ’33. cu Ano Gurciu, cu Mo­
Pe strada Cuza Vodă la nr. no Moise, ne-au dus din post în post, pe jos, din Lupeni Vremea destul de capricioa­ C.A.P. Tcbea s-a prevăzut ca cesar ca aici să se întreprindă prea aqlomcrali cu lucrările.
27. fn apropierea pleţil de pînc-n llio. Mi-om rupt şurţa şi mi-om învelit tălpile sflr- să din acest an a pus sub la sfirşitul anului efectivele o serie de acţiuni concrete Cele spuse dc preşedinte nu
alimente, constructorii de la tecate de tăişul drumului. „De ce v-au adus?'*. „Nu ştim". semnul întrebării producţia de de animale să a junqă 1* pentru ca deficitul să se re­ corespund cu realitatea pentru 16,na C am pionatele In te rn a tio ­
Grupul de şantiere din lo­ „V-oţi bătut „Nu". „Aţi vorbit contra regelui „N u'. furaje necesară animalelor pe 275 capete bovine şî cupereze prin alte mijloace. că nicî griul dc pe cele 57 nale de atle tism ale
calitate au terminat şl pre­ „Atunci V ... timpul stabulaţiei. Dar de 680 capete ovine. In Care este însă situaţia con­ de hectare nu s-a transportat R om âniei. T ransm isiu ne
dat beneficiarului un com­ Povesteşte Ana Golceo. Locrîmrle î-au secat. Au săpat vreme ce furajele mai stau în afară de cantitatea de trifoi cretă? Trifoiul de pe cele 7? la arie. Noi am sesizat însă de la Poiana Braşov :
plex meşteşugăresc aparţl- albii adînci pe obraz.. cimp din motive greu de în­ şî fîn ce se va nbtine de pe de hectare mai stă încă in alte aspecte. Membrii consiliu­ 20,00 T e le ju rn a lu l de seară ;
nînd cooperativei „Progre­ In grădina casei, de pc strada Crizantemelor nr. 8, ţeles, îaT balanţa furajeră se cele 77 hectare, şî respectiv cimp. Si finul ce s-a cosit dc lui dc conducere nu se ocupă 20.20 T ele-en ciclopcdia ;
sul". cresc trandafiri roşii. Femeia care de 39 de ani poartă anunţă de pe acum deficitară, 180 hectare, mai sînt necesare pe cele 150 de hectare este in suficientă măsură de rezol­ 21.20 Vom re veni... pesle 6 lu n i;
Clădirea dispune de 20 haine cernite, îi udo în fieeore dimineaţă. mai putem da vina pc timp ? 49 tone qrosiere si 90 de tone în aceeaşi situaţie. Dc pe varea lucrărilor curente astfel 21,30 F ilm serial : „R ă zb u n ă ­
încăperi care vor fi dotate „Taro îmi dă pentru Vasile, în toată luna, 1500 de lei. lată cîtcva cazuri dc acest fin, pentru ca animalele să alte 30 de hectare, furajele to r ii- ;
cu mobilier adecvat. Aici So-mî caut de sănătate, să-mi mîngîi zilele ce mî-ou ră­ fel întîlnitc cu ocazia raidu­ aibă o furajare corespunzătoa­ nici nu s-au cosit. Tovarăşul 22.20 M e lo d ii de ie ri, m e lo dii
vor lunctîona secţii de tri­ mas. Eu. îi duc cîte-o floare...". de. a?.!. M edalion M arius
M ih a lţ ;
cotaje. remaiat ciorapi, cea* Din strada Crizantemelor pînă la cimitir drumul e picu­ lui nostru efectuat prin cîtcva re. Fiind cunoscută această preşedinte loan Sim căuta să 22,so Ctolft Rohcrta Peters ;
prazărie. bijuterie ele. rat cu petale roşii... cooperative agricole. situaţie de către membrii con­ ne justifice această stare de Continuare . n pag. a 3-fll 23.10 T e le ju rn a lu l de noapte.
LUCIA LtCIU In planul de producţie al siliului dc conducere era ne­ fapte prin aceea că au fost
J