Page 9 - Drumul_socialismului_1968_07
P. 9
P R O LE TA R I D IN TOATE TlRTLE. UNTTI-VA I
Consfătuire la 0.0. al P. C. R.
eu oameni de ştiinţă şi cultură
din rîndul naţionalităţii germane
La Comitetul Central al Zweier, Gcorq Scherq. Norbert menilor muncii de naţionalita
Partidului Comunist Român a Petri, Paul Schuller, Frantz te germană din tara noastră de
avut loc în ziua de 3 iulie a.c., Liebhardt. a milita activ pentru transpu
o consfătuire de lucru cu re Vorbitorii au scos in eviden nerea în viată a măreţului pro
prezentanţi ai Intelectualităţii tă realizările obţinute — ca gram de dezvoltare a ţării tra
de naţionalitate germană din rezultat al înfăptuirii politicii sat de Congresul al IX-lea şi
tara noastră — oameni de şti inarxist-leniniste a partidului dc Conferinţa Naţională a
inţă, scriitori, publicişti, artişti, nostru — în construcţia socia P.C.R. participanţii la consfă
profesori şi alţi lucrători pe tă- lismului. în asigurarea deplinei tuire au făcut, totodată, unele
rîmul artei, ştiinţei şi culturii. egalităţi în drepturi a tuturor propuneri cu privire la îmbu
La consfătuire au participat oamenilor muncii din patria nătăţirea în continuare a acti
ORGAN AL COMITETULUI^ JUDEŢEAN, HUNEDOARA AL PC.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIUj tovarăşii Nicolae Ceauşescu, noastră, fără deosebire dc na vităţii în diferite sectoare ale
Ion Gheorghc Maurcr. Paul ţionalitate. în întărirea priete vieţii ştiinţifice şi culturale din
Niculcscu-Mizil. Leonte Răutu. niei si frăţiei poporului român tara noastră.
In cadrul discuţiilor au luat cu naţionalităţile conlocuitoare, In încheierea dezbaterilor a
ANUL XX NR. 4199 JOI 4 IULIE 1968 4 PAGINI 30 BANI cuvîntul tovarăşii : Anton Brei- perfecţionarea şi adincirca con luat cuvîntul tovarăşul Nicolac
tenhofcr. Arnold Hauser, Paul tinuă a democratici socialiste, Ceauşescu, secretar general al
Schuster, Eduard Eisenburger, in opera de înflorire a patriei
Carol Gollncr, Cari Saal, Jo- comune — România socialistă. C C. al P C.R., preşedintele Con
hann Wolf. Nikolaus Berwan- Afirmînd hotărîrea intelectu siliului de Stat al Republicii
ger, Hans Schuschning, Ewaldt alităţii germane, a tuturor oa Socialiste România.
înaintea actualului cincinal,
Staţie pirotehnică pe aceste lacuri se afla ve
extracţia cărbunelui la E, M. Deschiderea reuniunii 0. N. U. de la Bucureşti
chea incintă a minei Cimpa II,
11
pentru alimenta Lonea efectuindu-se pe trei
! 1 f I t puţuri mult dispersate. Da La Palatul Marii Adunări Na membrii Comitetului pentru ţumit .preşedintelui Consiliu
torită programului susţinut de ţionale s-au deschis miercuri programe si coordonare al lui de Stat, Nicolae Ceauşescu,
sistematizare şi modernizare
rea cu fier 1 t ! t 1 a minei (care a solicitat fon dimineaţă, sub conducerea se Consiliului Economic si Social pentru cuvintele de salul adre
1 f < i 1 duri de investiţii de circa 400 cretarului general al O N U ., si Biroul Consiliului Economic sate reuniunii. Vorbitorii au
U Thant, lucrările
reuniunii
şi Social. Participă, de aseme
subliniat însemnătatea lucrări
vechi a otelâriilor . . . : 1 i ! t i de milioane de lei), producţia mixte a Comitetului adminis nea, reprezentanţii altor orga lor acestei reuniuni şi aportul
celor trei cimpuri miniere va
trativ de coordonare al O.N U.
nisme ale O N U.
fi in scurt timp in întregime si Comitetului pentru progra In numele Consiliului dc Stat important pe care România 11
1 » ' t i dirijată spre puţul central cu me şi coordonare al Consiliu si al guvernului Republicii So aduce la realizarea obiectivelor
de pace şi cooperare între po
Oţeloriî de Io Combi- schip din cadrul noului com lui economic si social O.N.U. cialiste România. tovarăşul poare ale Organizaţiei Naţiu
/iotul siderurgic Hunedoo- plex. El are o capacitate de La şedinţa de deschidere au Nicolae Ceauşescu a adresat nilor Unite.
fo se pot oprovmono extracţie de peste 5000 tone luat parte preşedintele Consi un călduros cuvînt de salut Lucrările reuniunii continuă.
ocum cu conliloti însem de cărbune în 24 ore ; ener liului de Stat al Republicii So participanţilor şi urări de suc Printre problemele de pe or
nate de fie/ si m e ta le gia electrică utilizată la ac cialiste România, Nicolac ces lucrărilor reuniunii. dinea de zi figurează i dece
pentru retopire de Io o ţionarea maşinii de extracţie Ceauşescu. si ministrul aface Secretarul general al O.NU. niul O.N.U. pentru dezvoltare,
nouă unitate. In Valeo multicablu fiind echivalentă rilor externe. Corneliu Mănes- U Thant, preşedintele Comite dezvoltarea şi utilizarea re
Sormogului s-a terminat cu cea necesara pentru ilu cu, preşedintele celei de-a tului pentru programe şi co surselor umane, subiect Inîţiat
de construit $i a intrat în minat şi uz casnic intr-un XXII-a sesiuni a Adunării Ge ordonare al Consiliului Econo In cadrul Consiliului Economic
lunc|iune o staţie piroteh oraş cu 12—15.000 de locui nerale O N U . mic şi Social O.N.U., Jha, şi
nică o I.C.M. pentru spar tori. La lucrările reuniunii iau preşedintele Consiliului Econo si Social dc către România,
gerea de blocuri din parte conducătorii instituţiilor mic şi Social, M. Guerrero, au precum şi chestiuni generale
fontă veche, ursi de me specializate din sistemul O.N.U., rostit cuvlntări în care au mul de coordonare.
tal solidificaţi, scoarţe din
oţel ele. destinate reto
pirii.
Poligonul de spargere Cum a reuşit şantierul electrotehnic al I.C.S.H. să realizeze Cuvîntul tovarăşului
şi drumurile de acces au
fost executate de I C.5.H.
şi Intreprindereo de con
strucţii forestiere Deva U-
lilojele moderne, de ma 6 0 7 „ D IN P L A N U L A N U A L NICOLAE CEAUŞESCU
re capacitate : tractoare,
automacarale etc., cu ca
re a fost dotată staţia,
permit mecanizarea com Colectivul şantierului elec pentru aceste obiective, şantie maşini de la laminorul bluming norul de 800 mm, unde nl s-a Domnule secretar general, sprijinirea eforturilor acestor Organizaţiei Naliunilor Unite
pletă o operoţiilor de în trotehnic de hi J.C.S. Hunedoa rul nostru a fost reprezentat de 1 300 mm ne-a fost pusă la creat posibilitatea ca să echi Doamnelor şl domnilor, state pc plan economic şi so cu privire la Orientul Apropiat,
cărcare descărcare şi ma prin inginerii şefi. iar condu dispoziţie încă din septembrie păm si să verificăm funcţio România găzduieşte cu deo cial si activitatea lor se bucu pentru normalizarea situaţiei In
nipulare a metalelor Aici ra. care îşi are răspînditc fo i cerea întreprinderii a înţeles 1967 pentru începerea lucrări nal, în laborator, toate panou sebită plăcere lucrările reu ră de aprecierea opiniei pu această zonă a lumii.
se pot sparge şi şorşabî- tele pe la majoritatea o- cerinţele acestora de a se asi lor ce ne reveneau ne-a per rile electrice cu mult înainte niunii mixte a Comitetului Ad blice mondiale. Este de la sine Ca stat european. România
lizo anual peste 70 000 to biectivclor industriale înăl mis ca instalaţiile de aici (în de oprirea laminorului. ministrativ dc Coordonare al înţeles că punerea în valoa acordă o mare atenţie securi
ne de metale destmote o- ţate de constructorii hu- gura din timp deschiderea fron valoare de peste 15 milioane Esenţial Sn munca noastră a Organizaţiei Naţiunilor Unite re a resurselor naturale şi u tăţii în Europa, dezvoltării re
limentării oţelăriilor. nedoreni, şi-a Îndeplinit turilor de lucru necesare lucră devenit faptul că, înainte de si Comitetului pentru Progra mane, dezvoltarea forţelor dc laţiilor de cooperare şi dc bu
planul de producţie de pe se rilor electrotehnice, garanţia c- lei) să le terminăm cu trei luni producţie depind, In primul
mestrul 1 al anului acesta cu xecutoriî înainte dc termen a n- inai înainte de prevederile gra trecerea la o nouă etapă a ac me şi Coordonare al Consiliu rînd, de munca şi eforturile nă înţelegere între statele de
mult înainte. încă de la înce bieclivclor respective în ansam ficului. Asemănător s-a proce tivităţii noastre, se întruneşte lui Economic si Social O.N.U., fiecărui popor, ale fiecărui stat; pe acest continent, pornind de
şt este bucuroasă că înaltele
Activitate putul lunii iunie. Trnnspunind blu. De pildă, faptul că sala di» dat şi cu lucrările de la lami- colectivul de conducere al şan personalităţi care reprezintă în. acelaşi timp. pentru a fruc la considerentul că îmbunătă
tierului, inclusiv şefii de su
în practică, cu multă răspunde aceste instituţii — binecunos tifica la un nivel maxim efor ţirea climatului european se
re şi entuziasm, indicaţiile bunităţi, unde se dezbat pro cute pentru activitatea lor con turile lor. acestor ţări trebuie răsfrinqe în mod pozitiv asu
blemele ce se ridică, stabilin-
pra întregii vieţi internaţiona
să Ii sc ofere un sprijin sub
export-import partidului, acest colectiv înche riu-se ordinea si căile practice sacrată cooperări! si păcii In stanţial din partea statelor dez le.
ie semestrul I al anului cu un
rezultat demn de titlul dc şan L A v-/ » de acţionare în scopul realiză lume — stnt oaspeţii de sea voltate şi a Naţiunilor Unite. Mai mult ca oricînd este
mă al poporului român.
tier fruntaş pe rare l-a cîşti- mga izvoare e rii in termen a obiectivelor a- Pcrmiteti-m! cu acest prilej Fie-mi permis să afirm că. necesară unirea eforturilor pen
Prin intermediul între pat încă de anul trecut : fi(),5 lacâte. Un exemplu : înainte după părerea mea, ceea ce s-a tru înfăptuirea dezarmării şi în
prinderii româneşti de la sută din planul dc producţie de intrarea pe front lnrq cu să adresez secretarului gene realizat pînă acum In acest primul rînd a celei nucleare
comerţ exterior „Moşinex- anuală a fost executat. lucrările aferente nouă de la ral U Thant, tuturor distinse domeniu atît de important at — deziderat fundamental at
oort", ou fost expediate blumrnqul dc 1.300-mm mn fă lor personalităţi prezente la a- cooperării internaţionale este popoarelor. In locul bazelor mi
ceastâ reuniune, un cordial sa
recent, unor firme din Bel Retrospectiva acestui procen frumuseţii cut o asemenea analiză, la in lut din partea Consiliului de încă insuficient, intensificarea litare de pc teritoriul altor sta
gia, Cehoslovacia, R D. taj superior relevă faptul că dicaţia comitetului de partid, Stat si a guvernului Repu preocupărilor în această direc te — sursă de încordare si ne
Germană. R F. o Germa ritmicitatea îndeplinirii sarci hotârînd concret redistribuirea ţie punînriii-se ca un important linişte pe planeta noastră —
niei. Elveţia. Iran şi O- nilor dc plan a fost cuvînlul forţelor dc muncă si a perso blicii Socialiste România. obiectiv actual. ar trebui create baze dc cer
Ţara noastră
participă cu
londa 50 de strunguri u- dc ordine al întregii activităţi De nuille ori simţim <jure cusute cu un curcu nalului tehnico-administratîv. încredere şî interes la activi Desigur. Organizaţia Naţiu cetări sliinţilice, de pregătire a
niversole de tip SM 250. desfăşurate de electrotelinicieni nn lor mec deosebit cind beu dc culori, ceramică difuzarea din timp a proiecte nilor Unite are în cimpu! său cadrelor, de asistentă si co
320 şi 400 Alte strunguri la morile obiective de in- ne apropiem dc copii, de arsă. nud încondeiate. lor pînă la nivelul brigăzilor, tatea Organizaţiei Naţiunilor de activitate numeroase pro operare tehnică, care să con
de tip Carusel SC-1250 veslitii ale Hunedoarei. Ince- lucrările lor. De curlnd, Nu lipsesc nici renumi dotarea acestora cu mijloace Unite si a orqanismelor sale bleme arzătoare; cred însă tribuie la propăşirea economică
au fost livrate in Uniunea pînd cu luna ianuarie, cind vizi tind Şcoala qcnerol ti tele buciume şi lluicrc de mică mecanizare ffoarfeci specializate, fiind convinsă că că aspectele colaborării eco şi culturală a popoarelor.
Sovietică. planul de producţie a fost de din Riscnlifa, nm rămas care, la vremea înseră de tăiat profile, dispozitive dc acestora le revine un rol re nomice. tehnice şi ştiinţifice —
marcabil în sprijinirea efortu
In bazo controctului în păşit cu 13 procente, avansul ciş- nimili cind, fn camera rii, se aud in linişlca îndoit bare şi de derulat ca rilor de progres si prosperitate care sînt esenţiale pentru pro- România — tară socialistă,
cheiat cu partener» din tiqat a crescut lună de lună, pionierilor, am dat peste salului. Spetele de fcsi/f bluri, matrite şi poansoane pen ale tuturor popoarelor,"în no qresul popoarelor şi pentru angajată într-un vast proces de
lron pentru exportul o /ijnnqînri ca în iunie planul să n autentică expoziţie dc vorbesc- de r* îndoielni tru decupări în profile ctc.). bila operă de arilncire a coo însăsi cauza păcii — ar trebui construcţie economică sl soci
300 maşini de tricotat de fie depăşit cu 20 )a sută. Sub artizanat, mărturie a is- ci re străveche a oame Această metodă de lucru, care perării între naţiuni, de lău- să ocupe un Ioc din cele mai ală. care asigură dezvoltarea
lip VETM-2, oceeoşi în aspect fizic toate lucrările ce cusintei si latentului mi nilor din aceste (inuturi. s-a încetăţenit la noi. ne per rire a unei lumi a păcii şi în importante în preocupările sa poporului român pc calea civi
treprindere a expediat, au revenit în această perioadă cilor artişti care au pre Dar preocupările elevi- mite să utilizăm cu maximum crederii între state. le. In acest spirit ar trebui, lizaţiei materiale şi spirituale,
prin portul Constanţa pri colectivului rle la şantierul elcr- luat din tezaurul înţe tor nu sc opresc aici, Sîntein contemporanii unor credem noi, să crească rolul înflorirea multilaterală a per
mele 30 de astfel dc mo- trotchnic an fost realizate la lepciunii si al măiestriei Prietenia — unul din de eficientă potenţialul uman adinei prefaceri economicn- şi să se extindă activitatea or sonalităţii umane — î$i expri
şini. termenele stabilite; multe din strămoşilor frumuseţile sen!imentelc cele mai de si material de care dispunem. socialc. ai unor ample trans ganismelor economico-soeiale mă. în acţiunile ei de politică
In acelaşi timp ou sosit ele inainle de termen cu toate Si culorile, pentru a le prcl — leagă do\tu scoli Intr-adevăr aşa după cum formări revoluţionare care 1n viata Organizaţiei Naţiuni externă, adeziunea deplină şi
din import, zeci de mii de că. practic, efectivele şantie da un sens în universul din două margini de ta sublinia şi tovarăşul inginer imprimă un puternic dinamism lor Unite. constantă la ideile dezvoltării
tone de antracit dm Olan rului au fosl la nivelul mirilic al copilăriei lor. ră. l iceul nr. 3 din Crm- Crăciun, preocuparea şi iniţia dezvoltării sociale $i politice Afirmarea pe arena mon cooperării între naţiuni, con
da. bumbac din R.A.U , de 05—7f) la sută din eler- tiva pentru ridicarea activită a lumii. Epoca noastră va ră- dială a zeci dc noi state inde lucrează activ la explorarea
orez din R P. Chineza, tivnl necesar. In rîndul lucră M iinilc elevului Nico- slanta, prin cercul „T i ţii pe o treaptă superioară de mine în istoria universală ca pendente, complexitatea pro tuturor căilor si mijloacelor
peşte congelat din Bul rilor principale cfectuale în a lac Midean s-nu oprit cu nerii naturalisti", între organizare este evidenta la epoca afirmării a zeci de po blemelor colaborării şi coope eficiente de colaborare si în
garia. vans scv înscrin cele de la la stăruinţă si migală asu ţine acenslă legătură. lă- şantierul electrotehnic, ca si poare care se eliberează de rării internaţionale, fac să ţelegere intre state. Devotată
minorul de 800 mm terminate pra lemnului, Incruslin- cind schimb de plante de la majoritatea celorlalte şan sub dominaţia colonialismului crească rolul ţărilor mici si spiritului si principiilor con
ierbar, roci.
exemplare
cui )0 zile mai devreme, de la du-l. pînă ce din W a din faună, insectare, al tiere ale 1.C.S Hunedoara, Tn Si imperialismului si se afir mijlocii Pentru aceste ţări, şi sfinţite în Carta Naţiuni
cadrul arostor preorupărî poate
laminorul bluming de 1.300 mm răsărit „Pasărea măias mă ca state naţionale Inde cu atît mai mult pentru cele lor Unite, tara noastră este
fi trecută si iniţiativa amena
Mecanizarea cu trei luni şi lucrările de la tră". Ţcsălurilc (două oc, scoici, trude, cu cer jării unui atelier propriu de pendente. aduclnd o lot .nai în curs de dezvoltare, artinci- hotărîlă să militeze 1n con
reparaţia capitală a furnalelor costume naţionale In mi cul „ nalurallsli/or" de la confecţii metalice care aduce- puternică si importantă contri rea relaţiilor de colaborare in tinuare. ru toată fermitatea,
Scania generală din Pis-
nr. 3 şi 4 niatură) tnl/nrale fn pui buţie la soluţionarea probleme ternaţională în scopuri paşni pentru înfăptuirea idealurilor
de amici, rlovedesc pri culi(n. Poate că excm- un aport deosebit la îndeplini lor majore care (rămîntă In ce, în toate domeniile de acti dc pace, prietenie si tnteleqe-
— Rezultatele bune de pînă
operaţiilor de acum — ne afirma tovarăşul ceperea elevelor P.slera plul acestor * levi nu va rea ritmică a sarcinilor de pro prezent omenirea. vitate, reprezintă o cerinţă de re intre popoare, să-şi aducă
Plnrea, l.clifia Ivănul si Intfrzin să lie urmai si ducţie. La acest atelier — con Asistăm la un uriaş progres prim ordin, n condiţie rle bază înlreaqa contribuţie la soluţio
inginer Corne) Crăciun, şeful Marinam Subn. de alţi iubitori de fru dus de maistrul principal A tehnico-stiintific pe baza că a progresului lor economic şi narea problemelor politice, e
şantierului — Sc daloresr, în Oriunde itl aprest) pri museţi din şcolile jude vram Albu — se execută con ruia are loc creşterea impe tehnîco-stiinţific. conomice şi sociale cu care se
furajare special la obiectivele mari. fap virile doi peste obiecte ţului. fecţii de calitate (panouri e tuoasă a forţelor de produc Se impune cu forla unei ne rgnfruntă astăzi comunitatea
lectrice, celule de 6 kV, pupi ţie, sporirea produclieî de bu internaţională.
tului că Ia analiza pregătitoare de lemn incrustate, şter- A. JULA tre de comandă, linii de con nuri materiale şt spirituale, se cesităţi obiective In viata in Fie ca lucrările dumneavoas
ternaţională respectarea prin
a întocmirii qraficelor-retea tact etc.) uneori chiar superi creează resurse nelimitate pen cipiilor independentei şi suve tră de la Bucureşti să marcheze
oare celor furnizate de uzinele tru înflorirea civilizaţiei uma
Specioliştîi de !o Intre- ranităţii naţionale, egalităţii In un pas mai hotărlt pe calea
prindereo agricolă de stot i) de specialitate. Nu este de ne. drepturi, neamestecului tn tre intensificării ajutorului pentru
Orăştie ou pus Io punct mirare deci faptul că unele din In contextul acestei furtu burile interne ale altor popoa ţările în curs de dezvoltare,
un sistem eficient de me Asigurarea furajelor necesare mără cooperativele aqricole de dacă va proceda aşa şi în acest aceste confecţii metalice au noase dezvoltări economice, a re, principii care capătă o tot pentru spiritul dc colaborare şi
canizare o operaţiilor de creşterii animalelor este o sar producţie H»n Cristur Aurel an atunci nu va mai avea ce fost folosite cu succes la blu- pare şi mai izbitor tebioul pe mal largă recunoaştere In în ajutorare Intre state.
< gropare a porcilor A fost cină de mare răspundere pen Vlaicu, Orăştie. Vairiei. Bretea cosi. Pinul a şi început să se mingul de 1.300 mm. fiind a- care îl înfăţişează marele nu treaga luine. urăm deplin succes reuniunii»
Animaţi de aceste qîndlirt.
furajare fa ferma de în
prcciate deosebit de beneficiar.
măr de ţări si zone subdezvol
Organizaţiei Naţiunilor Unite
U construită in acest scop o tru fiecare cooperativă agrico Strei. Răeia. lemnifice, să se usuce. De ase Bazat pe priceperea şi entu tate de pe diferite continente» şl organismelor pe care le re dumneavoastră, realizări cît maî
lă de producţie, pentru fiecare
In ce priveşte recoltatul line-
menea. la Bretea Strei, din 130
cisternă specială destinată cooperator şi lucrător din agri- telor naturale rezultatele nu hectare s-nu recoltat doar 30, ziasmul dovedit în muncă dc în care largi mase populare nu prezentaţi dumneavoastră, te mari în activitatea Naţiunilor
preparării, transportării şi
revine înalta îndatorire de a
Unite pentru promovarea coo
2 distribuirii furajelor la rtiltură. Moi ales în condiţiile sînt însă lot aşa de bune. Dacă iar la Ratiz din 170 ha doar colectivul pc care îl conduce — pot beneficia de roadele crea acţiona cu fermitate pentru perării si înţelegerii Internatio
ţiei ştiinţifice si tehnice mon
din rîndul căruia se evidenţia
50 ha.
la C.A.P din Vaidei s-au cosit
din acest nn, penlru a se com
cele *22 de grajduri ale ză şefii de brigăzi Cornel Pro- diale. Problema subdezvoltării triumful deplin al acestor prin nale, pentru progres şl pace
100 hectare din 172, la C A P.
O îngrăşătoriei. Cisterna ore bate efectele secetei, trebuie Orăştie, mai mult de jumătate aceste unităţi se impune lua dea, Cornel Stan. Nicolac Chi- în lumea de astăzi se pune cu cipii in relaţiile dintre state, în lumeţ ,
Fată de situaţia existentă în
sâ recoltăm, să strîngem şi să
o capacitate de 4.000 kg rea de urqontă a măsurilor cu for, Mi hai Fabian, maiştrii Gh. atît maî acut cu cît decalajul pentru respectarea neabătută
z şi poate fi olimentoto di venite pentru grăbirea recoltă Constantin, Paul Ştefan, Nan dintre ţările râmase în urmă a dreptului fiecărui popor de
Si cele avansate pe tărtm eco
Manole si inginerii Aurclian O
O rect de la silozurile fa rii Mneţclor, evitîndu-se pierde prea, Ştefan Pîrîu. Vaier Co nomic si social tinde să sc a-şi hotărî singur destinele fă A
bricii de furaje
ră nici un amestec dinafară.
concen
trate ale întreprinderii. A- Recoltarea, transportul rile şi deprecierea acestora din rni — tovarăşul inginer Cră accentueze. Acordarea unui Republica Socialistă România
punct de vedere calitativ. Cele
u ceosta este trasă de un mai ieftine furaje se obţin din ciun şi-a exprimat certitudinea larg si eficient sprijin ţărilor consideră că trebuie să sc a
U J tractor şi este prevăzută tinetele şi pajiştile naturale. In curs de dezvoltare In ve jungă la încetarea bombarda
cu dispozitive de dozare că semestrul II va fi si mai bo derea progresului lor multila mentelor Statelor Unite ale
şi distribuire raţionala a şi depozitarea furajelor Acest lucru îl ştie toată lumea. gat în realizări, astlel incit teral pe temelia realizărilor ci Amerîcii asupra Republicii De
< furajelor în cantităţi co De ce atunci să le lăsăm să planul anual ce revine şantie vilizaţiei moderne reprezintă mocrate Vietnam, croîndu-se
respunzătoare în jgheo- se piardă? Cine va suporta pa astăzi o cerinţă fundamentală astfel premisele fundamentale
U I burî, la loturile de porci sâ se facâ la timp gubele ? rului electrotehnic va li înde a vieţii internaţionale. pentru succesul tratativelor do
aflaţi la Îngrăşat. De asemenea. In afară de plinit cu mult înainte de ter Orqanîsmele de specialita la Paris.
Din studiile tehnico-e- C.A.P. din Cristur unde s-a men. te a|p Organizaţiei Naţiuni Este de asemenea imperios 10,00 Curs de limba garmanâ
conomîce întocmite rezul * r w w ■ | • însămîntat cu porumb, după re S. OLTEANU lor Unite au în preocuparea lor necesar să se aplice rezoluţia (lecţiile 17 şi 18).
tă că aplicarea acestui şi rara pierderi coltarea orzului, o suprafaţă de 11,00 Curs de limba spanio
sistem aduce o economie 8 hectare. în celelalte unităţi lă (lecţiile 17 şi 16).
anuală de peste 800 000 aqricole socialiste amintite mai 12,00 Telecronica economico,
< fel. Aceasta, datorită fap sus nn s-a însămîntat nici o 12.30 închiderea emisiunii
tului că se înlătură risipa suprafaţă. Deşi unele coopera dimineaţă,
D de furaje în timpul trans depozitam cu cea mai mare din suprafaţă, iar la C A P. din tive agricole de producţie au 17.30 Pentru cei mici.
portării şi administrării, grijă toate nutreţurile, folosind Răcia şi Cristur s-a recoltat în ca sarcină sâ insămînţeze cu 18.C0 T.V. pentru specialişti.
se poate mări de două-trei in acest scop posibilităţile de treaga supralată nu la lei de porumb, după recoltarea păioa- 18.30 Curs de limba ruso (lec
ţia a 22-a).
U orî efectivul mediu de cam dispune fiecare, unitate bine se prezintă lucrurile şi In selor, suprafeţe care depăşesc 19.00 Studioul pionierilor.
oqricolă.
agricole *de
alte cooperative
200 de hectare, nu s-a arat şi
< porci repartizat unui în In multe cooperative agrico producţie. La C.A.P! Romos din însămîntat nici măcar un hec 19.30 Telejurnalul de seara.
grijitor, fapt ce presupune
economii la fondul de le dc prorlnctic din judeţul nos cele 240 hectare fineţe natura tar. Or, aşa cum se prezintă, 19,50 Buletin meteorologie.
solarii. Mecanizarea ope tru s-a înţeles importanta asi le nn s-a recoltat dccît o mică situaţia nu este de loc satisfăcă Publicitate.
roţiilor principale amintite gurării unei baze furajere co- suprafaţă Vicepreşedintele a toare. Această acţiune trebuie 20.00 Film serial : Vikingii.
permite, de asemenea, rospiin/ăloari* pentru hrana a cestei cooperative, tovarăşul urgentată. 20,26 Artă plastică. Preroman*
respectarea moi riguroasă nimalelor în perioada de sla- Ştefan Arlam care răspunde Uniunea judeţeană a C.A.P., tismul.
a orelor S' reţetelor de fu hulalie şi ca atare s-au luat rlirect de sectorul zootehnic şi prin instructorii săi. trebuie să 21,00 întrebări la care s-n
măsuri pentru recoltarea si de pe care ar trebui să-l preocupe veqhcze ca în fiecare unitate răspuns, întrebări la ca*
rajare, ceea ce duce Io
pozitarea în bune conriitiuni a în cel mai înalt grad problema să fie respectate indicaţiile re nu s-a răspuns încă.
obţinerea unul spor mediu nutreţurilor. Un exemplu hun asigurării hranei pentru ani date de-a se folosi toate sursele 21,40 Teleglob.
zilnic suplimentor de în această privinţă îl constituie male, nu-şi face prea mari de producere a furajelor, de a 22,00 Ecran literar — Revis
greutate cooperativele agricole de pro qrtji fată de situaţia existentă. le recolta, transporta, depozita ta T.V.
ducţie care au recoltat, strins La noi — spunea dinsul — se $i qospodări în mod cît mai 22,30 Mari interpreţi.
şi depozitat în şire trifoiul şi obişnuieşte să se cosească li chibzuit, evitîndu-se orice pier 22.55 Telejurnalul de noapte
V J lucerna. Printre acestea se mi- nul după seceră. Aşa o li. dar deri. 23,10 închiderea emisiunii.