Page 90 - Drumul_socialismului_1968_07

4
A
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

“f 5 a m m a s £
Imens sb uniYersyS

*
spiritual al satului

Salul Păucineşti. răsare din la Festivalul tinerelului hu- fina Boldea. Ioan Mlhăescu,
flăcările v e n i ale livezilor şl nedorean, au Inclntat p rivirile Simion Albulescu, Gabriela
grădinilor cu acoperişurile ţi­ spectatorilor din Valea Jiului Calinoiu sînt lot a tiţi tineri,
Seara pătoare de olane roşii. Pierdut la nedela de la Iscroni şi au care-şi încearcă măiestria !n
6trăiuclt pe aproape foafe sce­
nu
aici, in miflocul naturii,
paşii mărunt! al „ ha{cganelor"
trebuie să ai sul telul unul L;u- nele căminelor culturale din şi-n plutirea repezită a „arde-
thanasius, ca să-l fndrdgeşff. satele Ţării ‘ Haţegului. lenelor” , pe scenele căminelor
folclorica Un p lrlu limpede ca lacrima, Plclişa — spunea Ion Albules• culturale.
— De
la
curind am fost
care nu seacă nici in mijlo-
— In vacantă Îmi place să
cui zilelor dc caniculă, limpe­ cu. Joc şl cu şi nevasta şi particip la spectacolele date
Astă seară, la căminul cul­ zeşte chipurile tinerelor lemet fetita In lorm afic de dansinl dc căminul nostru. Dintre cfn-
tural din Cimpo, e sărbă­ care spală ruîele fn rouă zo­ aproape de 13 ani. Singuri nm tecclc preferate, pe care Ic
toare. Localnicii vor scoate rilor. plecat să facem, aici, echipă interpretez sînt : „M u lt mă-iî-
din bogata ladă cu zestre — S/nfem m indrl de salul artistică. Şl ne-au ajutat bă- treahă cucul, vara" şi „ Badea
folclorică tot ce au păstrat nostru, că de aici ne ştim de trînij... Numai cu dragoste şl ccrc-mi place mie” — alir-
de la strămoşi : cinlul, jo­ cind ii veacu' — spunea un dăruire poţi tace lucrul ăsta.
cul, frumosul obicei al nun­ bălrin. Satul Păucineşti Işl trăieşte ma Eugenia Ilincar, elevă la
ţii, bocetele, doinele la flu­ acum o altă finerefe, maf pli­ Liceul din Hafeg.
ier şi la taragot. Pe scena Şl tinerii din Păucineşti pre­ nă de frumuseţi, mai înallă.
„obiceiurilor locale" vor urca lungesc creanga de înţelep­ Privim chipurile acestor băic{l
mai cu seamă virstnicii, :eî ciune şl irumusefi a satului. şl fete veniţi In vacantă şi Ce-ar
care au păstrat cu grijă co­ Cine n-a privit, hiral de ad­ rămlnem impresionaţi dc lim ­
morile lăsate de părinţi. Sea­ miraţie, portul înflorat In laie pezimea bucuriei cîntccului,
ra folclorică de azi va dărui şi bănişorJ ? Costumele cu care alunecă in ei ca a undă mai lip i?
oamenilor din Cimpa o întil- rluri de am ici brodate In alb, de lumină prelungită din cine
nire cu neasemuite frumuseţi negru şi galben s-au rotit ştie ce timp. Toţi ard la fla­
spirituale. Să tot vezi şi să nu crezi.
sub ramurile pădurii Chlzid, căra rară a doinelor şi focului In salul Păucineşti lipseşte.,
românesc, uitat In alte vremi, căminul cultural. Există o
şl răsărit acum. mai curat, ca clădire denumită astfel, dar
un adine de suflet tremurat numele este atît de impropriu
la
C A D E R E A In casa Iul Ion Albufescu c că poate avea ceva cu activi­
1945. File de album. Fanfara minerilor din Aninoasa la 20 de ani. codri. freamătul depărtărilor de incit nici rm-ţi vine să crezi
I I linişte... Şi parcă auzim cînte­ tatea cullurat-artisttcă atit de
bogată din sat. O sală mi­
Valea Jiului îşi aniversează octombrie 1945 de Biro Martin muncit, au luptat, au petrecut, „Fanfara noastră a renăscut, cul tulburător de o tristele ne­ că şi o scena ca pentru
vîrsto. Cercurile săpate in trun­ şi Codila Petru". Era noaptea in ritmul şi glasul fanfarelor mi­ datorită interesului conducerii înţeleasă al tinerei fete Rosina „teatrul dc păpuşi" adăposteş­
chiul arborelui de cărbune din ce premergea sărbătoarea ani­ nereşti. Exploatării miniere Aninoasa. In Văcărescu, adunat de pe sce­ te aproape în fiecare scară pe
clipa cind mugurete-l cu luciri versării a 20 de ani de la în­ primăvara acestui an, s-a reor­ IMPERIULUI nele unde s-au (inut specta­ cei 30 de artişti amatori, ca­
diamantine a zărit lumina zilei, fiinţarea fanfarei aninosena. ganizat, iar la 1 Mai am fost colele artistice, „ ia izvor, la re se pregătesc pentru noile
„Prima Mirajul
ou ajuns ia 100. Un veac în ca­ Rînduri emoţionante : invitaţi sâ cîntâm în faţa tribu­ Izvorele” , „Sus Ii Juna-n două spectacole. Bibliotecă ? Nu se
re fieoore rotire de anotimp şi-a sală de repetiţii o aveam la nei" (Ovidiu Hidişan). coarne” , „Mă mir, codrule, de poate vorbi de aşa ceva. Or­
încrustat momente condensate etajul şcolii primare... Dar am foişoarelor De numele muzicanţilor Pavel tine"... M elodii line cu foşnet chestră ? De cele mai multe
A. Vuia, E. R O M A N "
în mărturii, o sută de cercuri fost rugaţi „călduros" şi insis­ Popa, Ovidiu Hidişan, Fr. Schnei- înalt de păduri şi singurătăţi ori. formaţiile artistice din
din care trei pătrimi au fost plă­ tent sâ ne mutăm in pivniţa Care dintre cei crescuţi fa iz- der, I. Csunderlic, de cer. Cîntec de dor şl de Păucineşti ,,se remorchează'*
mădite dîn trudă şi sudoare, şcolii... Acolo am repetat ani in voorefe Jiurllor nu-şi aminteşte Gonano, I. Bara, I. Simion, T. chemare, cîntec dc inimă cu­ la celelalte ecliipe artistice, ca­
stropite cu lacrimi şi sînge. A­ şir". „Din martie 1928, munci­ cu emoţie de duminicile acelea Bud, Gh. Bercea şi □ altora de tremurată în imensităţile un­ re au instrumentişti. Pentru
notimpuri de ură şi revoltă, de torii au cotizat pentru existen­ cind ieşeau la promenadă pe lo Aninoasa, sînt legaţi ani în­ duitoare de verde crud. Note­ spectacolele limite )a Hunedoa­
nădejdi, de luptă. Un cîntec s-o ţa fanfarei. La 1 Mai 1931, la aleile din parcurile cu foişoa- delungaţi de activitate muzicală le m elodiilor de dragoste se ra, Haţeg, Piclişa. Sarmizeoe-
încrustat in cel de al 22-lea cerc Surduc, aninosenii s-ou putui re, din care răzbateau pînă de­ (unii chiar peste un sfert de De la „Intoleranţa'' lui G riffit’-', si filmele Iul Cccll ridică parcă dintr-un străfund tusa au fost nevoiţi să aş­
din trunchiul Văii : „Morseillezo mîndri cu o fanfară in uniformă parte acordurile fanfarelor ? La veac). în rîndul fanfarei. Ei poar­ H, Mile, pînă la ochii violeţi ai Elisabctliei Taylor în dc vremi. Şi răsună astăzi ca tepte „bunăvoinţa” orchestre­
muncitoare". Izbucnise la mina şi cu un nou marş ; „Sus, socia­ Lonea. Vulcan se mol văd şi azi tă cu mîndrîe steagul tradiţiei. „Cleopatra", cineaştii s-au folosit de spectaculos întru o tremurare nostalgică de su- lor gazdă. Există şirn Păuci­
cea mare — Lupeni, din ală­ lişti !"... „A fonda o muzică e urmele acelor foişoare. Lo Ani­ 5. Mănescu, Fr. Dobner, Fr. atingerea unui scop bipolar : înainte dc toate reali­ llet. neşti cîtevn Instrumente; un
murile primei formaţii de fanfa­ un lucru greu, a o susţine, şr mai noasa, Petroşani, Lupeni, ele au Strama, I. Ursa, Gh. Dicu, din zarea unui deplin succes de casă. în al doilea rînd co­ In glasul atitor lele din Pău- acordeon şi un clarinet. Ar
ră. Cind veacul al XX-lea îşi greu, a o distruge e foarte u­ dispărut cu totul. Şi cu cită tru­ fanfara clubului Vulcon. vorbesc pleşirea publicului cu toate elementele supradimensio­ cineşil versurile dc demult,
anunţa intrarea, minerii Văii îşi şor. In primele două cazuri se dă s au construit < Din bio­ cu amărăciune despre dezinte­ nate ale superproducţiei, înccpînd de la avalanşa cu­ răscolitoare de dor adine, că­ mal lipsi.,, loba Dar cine să
clntau cîntecul de muncă şi de cere dor de cultură, jertfirea tim­ grafia fanfarei din Aninoasa des­ resul cu care e privită forma­ lorilor. pînă la numărul impresionant de crime quasi- lătoresc ca o lacrimă vie. Un­ ante Ia ele ? Tinerii duc lipsa
luptă, cîntec smuls din inima, din pului liber şi, mai presus, iubire prindem un fapt emoţionant : ţia lor : „S-a înfiinţai în cei maî istorice. duitor ca un cîntec, răsare fo­ unul om care „să se priceanâ
însăşi viaţa lor : „In fund de faţă de aria muzicii. Exemple de „Cîntam vara muzică de pro­ grei ani — 1918. Cind mina s-o Dar sînt superproducţii cuminţi, caro mărturisesc fă- cul românesc : „ Drlul dtn bă- cit de cit" la muzică.
munţi/ Noi des intrăm/ Cu bun această iubire avem multe. To­ menadă la umbra unui frasin închis, s-a destrămat, minerii au liş că nu intenţionează să concureze peliculele premia­ trîn i” , „ Ardeleana” , „Jocul dc Toţi păucincştenff îşi pun
noroc/ Ne salutăm/. (...) Cind varăşul muzicant Popa Pavel s-a din faţa şcolii primare... Am gă­ plecat care-incotro. Dar n-am te ale diverselor festivaluri, urmărind doar calea fa­ speranţe mari în construirea
plini de praf/ Cu paşi trudiţi/ oferit sâ meargă prin noroi şi sit un pavilion la Vulcan. Muzi­ putut (răi fără fanfară. In *36 am cilă a desfătării organelor vizuale. doi” şl liQieganele Există o noului cămin, Ia care au înce­
Ieşim din mină obosiţi/ Ne doa­ ploaie, noaptea, peste deal la canţii noştri s-au oferit voluntar reinfiinţot-o cu toate greutăţile. Din categoria superproducţiilor „oneste", face parte vrajă tainică, şi tinerii din sa­ put lucrările dar nu se ştie de
re că-n lumîna sa/ .'ămintul Petroşani, sâ aducă o piesă mu­ să-l demoleze şi să-l reconstru­ Azi, cind n-ar trebui sâ discu­ şi „Căderea imperiului roman” , în regia lui Anthony tul de sub mun/i răspund che­ ce sc tărăgănează. Cind vor
ţine-o lume rea...". zicalo. De această piesă aveam iască in piaţa veche din Aninoa­ tăm despre condiţii, tocmai a­ Mann. Deci se cade să vorbim nu de carenţele care mării ci Invirlcflndu-se fn rit­ fi îndepllnile speranţele lor ?
nevoie a doua zi. In timpul nop­ sa. cestea ne lipsesc". trec azi drept tradiţii prin notorietatea manifestării lor. murile rotite ale dansurilor
ţii, muzicanţii au copiat-o. Dimi­ Sc poate ca o tradiţie fru­ Aria de înrîurire a muzicii de ci de ceea ce depăşeşte schema, evitînd concesiile populare. Dorina Terlea, Jose- A. JUSTIN
neaţa am invâţat-o..,". moaso, cu adinei valenţe edu­ fanfară din Valea Jiului o cu­ proprii genului. „Căderea imperiului roman” este înain­
Pensionarul Teofil Chinţo din
Fiorul tradiţiei Lonea povesteşte : „Numai trei cative, care trezeşte afinităţi de noscut adevărate succese. în­ te de toate un superb paradox : este o superproducţie
o inegalabilă valoare artistică,
mai sintem în viaţă din cei care să fie pe cale de dispariţie ? săşi educaţia patriotică o pri­ decentă.
mit, prin aceste formaţii muzi­
Fastul şi violenta, melodrama şi mini-psihanaliza
activăm in fanfara din 1928, de După decenii de existenţă prin
Anul 1890 a consemnat în la înfiinţare. Eu, Emeric Terek şi cale, potenţe noi. Perioada de se îmbină în film cu ingeniozitate şi un gust ce nu
vîrsto mineritului Văii jiului ac­ losif Lopşonschi. Avantaje nu vremuri de restrişte, după dezvol­ „linişte" înregistrată in ultimii trebuie trecut cu vederea. Faptul este cu atît mai
tul de naştere al fanfarelor. ne-a dat fanfara, dar mulţumire tarea impetuoasă pe care fanfa­ ani din neglijenţa acelor factori meritoriu, cu cit aproape că nu observăm cele trei
rele Văii Jiului au cunoscut-o
„La Lupeni, minerii au făcui sufletească tare multă. Şi cu cîl în anii noştri liberi. în viaţa a- care aveau datoria să se ocupe ore lungi dc proiecţie. Subiectul sc abate cu condoare
cite 2-3 şuturi pe gratis ca sâ înfimpinom greutăţi, cu alit ne ceştor formaţii ş-a simţit, în 'u l­ de menţinerea şi creşterea for­ de îa adevărul Istoric, fapt care de altfel nu inte-
poată înzestra formaţia cu in­ era mai drngâ. Intr-o toamnă, timii 4-5 ani un gol. Muzica de maţiilor muzicale miniere, înce­ teresează. Marc Aureliu (şir Alee Guiness), înţelept O
strumente, In 1895, membrii fan­ cind toată Valea era în grevă, promenadă rămăsese de dome­ pe sâ cunoască o înviorare. cap al imperiului, moare sorbind veninul care pre­
farei au ieşit la inmormîntarea am plecat cu fanfara în Iruntea niul amintirilor, iar la olte mani­ (Fanfarele din Aninoasa, Petro­ vine destinul subiectiv de a fi martor activ la ma­
unui ortac. îmbrăcaţi în unifor­ unei coloane de mineri spre Di­ festări cu greu puteau li strîoşi şani, în porte Lupeni şi Lonea) rele spectacol al istoriei, prăbuşirea Romei veşnice.
Numoi că aceasta e cit se poate
me cumpărate tot prin şuturi recţiunea minelor Petroşani. La membrii fanfarelor. Cei care a- de timidă. Rolul principal îi revine în această reprezentaţie noua
fără plată". Documentele ce o- Pelrila ne-om unit cu alto co­ veou dotoria să se ocupe de fiului cpiqon Comodus (Christoplier Plummer). Pe
testa viaţa formaţiei sînt impre­ loană, cu fanfara lor în frunte. menţinerea, dezvoltorea şi per­ La sărbătoarea ce încununea­ fundalul imperiului, care trozneşte din toate cana­
sionante : „La fiecare 1 Mai, La bariera de la tunel ne aştep­ petuarea acestor fanfare au în­ ză 100 de ani de la începerea turile. se reliefează destinul Lucii lei (Sophia Loren)
fanfara noastră se afla in frun­ ta o companie de soldaţi. A­ ceput să ridice din umeri. exploatării cărbunelui în această fatal îndrăgostită de tribunul Livius (Stephan Boyd)
Sacrificiul se dovedeşte însă a fi zadarnic, cule­
tea coloanei de mineri, care veau puşti-mitraliere. Ne-au o­ „Cum sâ ieşim la demonstra­ voie, glasul fanfarelor va răsu­ şi care îşi sacrifică sentimentele întru salvarea pa­
pornea din inima Lupeniului, pe prit drumul, dar lupta nu. Co­ ţie cu asemenea uniforme ?" na prelung şi emoţionant. E mo­ triei.
|os, pînâ la Surduc, in lunca loana s-a transformat într-o ma­ (declaraţii ale membrilor forma­ mentul, deci, ca organele sin­ fiindcă amanţii despărţiţi de istorie se reîntîlnesc pe
unde cele două Jiuri îşi îmbră­ re manifestare. Am defilat pe ţiilor din Vuloan, Lonea, Lupeni). dicale, conducerile exploatărilor ruinele imperiului, pricinuite de aceeaşi istorie. In
ţişează apele. In 1920, coloana a Instrumentul lo care cînt n-a sâ privească cu toată răspun­ pofida scenariului, la fel de şubred ca şî Imperiul
fost oprită de puşti şi baionete. drumurile PelrSIei şi ale Lonei în (ost înlocuit de 20 de ani derea existenţa acestor forma­ roman în perioada sa de agonie (deşi semnat de gere
Fanfara intona „Internaţionala". ritmul „Internaţionalei", a „Mar- (Gheorghe Dicu, Vulcan). De ţii. să găsească cele moi potri­ prestigioşii autori : Ben Barzman. flasilio Franchlna.
Glasul ei a fost mai tare decit seillezei", a „Imnului minier...". ce sâ se stingă obiceiul atît de vite măsuri pentru perpetuarea Philip Jordan) filmul lui Anthony Mann alternează
puştile şi baionetele...". fiorul tradiţiei fanfare!or mi­ frumos al promenadelor de sim- lor, pentru dezvoltarea lor la un secvenţele într-aşa fel, îneît nu deranjează bunăoară
Alte documente. File îngălbe­ bâtă seara ori de duminică ? nivel entuziast şi de o neîndo­ că lupta cu barbarii dc la hotarele imperiului se de
nite de vreme poartă tremurul nereşti vibreoză puternic in su­ (Ştefan Dănila, dirijorul fanfa­ ielnică ţinută profesională Re­ rezolvă lapidar. Ba. dimpotrivă. Apare cu un efect
unul scris cursiv : „Această bio­ fletul localnicilor. Oamenii de rei din Lupeni, Mihai Csotoy, învierea programelor de prome­ liniştitor după ostenitorul drum din pădure. Dar exem­
grafie a fanfarei din Aninoasa pe aceste pâmînturi cu rădăcini membru al fanfarei de 29 de nadă promite. Dar e foarte pu­ plele. ce dovedesc bunul gust al regizorului care
a fost scrisă in noaptea de 21 de cărbune au crescut, au ani). ţin. Locuitorii Văii Jiului doresc evită cu abilitate cugetările scîrtîitoare ale Scena­
să renască ..mirajul" foişoarelor. riştilor, se mai pot înşira. Există chiar o cochetărie ver­
să asculte concerte cu un re­ înnobilată de intenţii bune, cu o simbolistică cinema­
pertoriu profilat chior şi pe mo­ tografică. Cea mai izbutită secvenţă a filmului coin­
rile epoci ale muzicii. Ceeo ce < cide tocmai cu realizarea deplină a acestor intenţii.
a făcut conducerea Grupului In scena funeraliilor se înlîlnesc Cezarul şi Moartea. suri
şcolar minier din lupeni şi in­ y Cezarul, expresia forţei efemere cedează potentei
structorul Alexandru Dragon (în- eterne, devenind o coloană de fum. care se ridică
fiinţînd o formaţie de fanfară vertical, ca un semn al exclamării, aşezat Ia capătul
din rîndul elevilor), merită în­ unei vieţi cunoscătoare doar de ascensiuni. Rotirea
cu O
treaga consideraţie. Aici elevii efemerilăţii puterii în destinul uman este sugerată sub­
sînt pregătiţi de pe acum til prin contrastul grabei noului Cezar spre a ocupa
valorile muzicale ale acestor QC tronul, neînlclcqînd că acesta nu este de fapt altceva
pâmînturi, fanfara puţind înde­ decit prima seînteie dintr-un viitor ruq funerar. Adău­
plini misiuni pe care ascensiu­ U gind acestor incontestabile virtuţi prezenta creatoare
nea noastră de cultură le vo pu­ de atmosferă a Sophiei Loren şi manipularea dina­ Volumul de versuri intitulat originalitatea §i energia auto­
tea nota cu majuscule. mică a aparatului de filmat (imaginea aparţine lui atît de sugestiv „Paşi prin vre­ rilor de a exprima ideile ma­
Lo nivelul artistic ol certitu­ Robert Krasher), nu vom reqreta cele trei ore din me", editat de Casa judeţeană jore Radu Ciobanu în „Cea­
dinilor. fanfarele Văii Jiului pot fotoliul cinematografului. Muzica lui Dimîtri Tiomhin, a creaţiei populare din Deva, surile". „Elegie” , Nicotae Drâ-
completa fericit peisajul muzi­ destul de impersonală, reduce doar parţial valen­ a adunat creaţiile celor mni gan în „Autumnală", „Vis" $i
cal al acestor ţinuturi. E o tra­ ţele cu care am încercat sa argumentăm prezenţa reprezentativi poeţi din jude­ „Catren", Auqustin Jula în
diţie cu adinei valenţe educati­ acestei pelicule pe ecranele noastre. ţele Hunedoara şî Alba. mulţi „Nunţile'', „Migrează materia".
ve, care trebuie păstrată, îm­ dintre el cunoscuţi deja pu­ „M irificul zbor”. „Oră geneti­
prospătată, perpetuată. blicului iubitor de frumos.
AL. COVACI c i reuşesc ca din elemente
Poeziile publicate confirmă
L. LARA V încă o dată individualitatea. simple să dea poeziilor reale
valori emotive, un Hor Uric
cu rezonante profunde Coor­
donatele lirice, dovedind for­
ţă şî simplitate in acelaşi
timp, pe care evoluează talen­
Filmele in sprijinul elevilor xandru Covaci („Preludiu” ),
taţii creatori de stihuri Ale­
Eugen Evu („Peisaj in furtu­
nă". „Ulcior de lut"), Marin
Stan („Pintlna” , „Cinlec de
Io cadrul „mesei rotunde" aşteptat. Nu le-am primit. jiere între gustul unui preşco­ băm atunci : Cine să facă co­ Un caz aproape asemănător că vizionarea filmelor organi­ & S-ar constitui pe locali­ seara'*), Anton Crccu („Pămîn-
organizate de întreprinderea Este o necesitate evidentă lar şi al unui elev. ordonarea acestei activităţi ? ni l-a relatat tovarăşul Vlad zate pe cicluri de întreprin­ tăţi grupuri de Intelectuali care tute bun". „Dacă pleci*'). Con­
cinematografica Deva, s-a dez­ extinderea filmelor grupate in Filmele artistice atractive, Poldor. Unele cinematoqrale derea cinematografică Deva. să prezinte filmele, să le co­ stantin Dumilrescu |. .Meşterul
bătut dc Jarg problema „CUM cicluri tematico : „Pagini de şi în perioada vacanţei tre­ suferă de... proasta planificare Astfel, filmele grupate pe Urna menteze. Manole"), Tralan l'ilimon
IŞI ADUC FILMELE CONTRI­ glorie din istoria poporului ro­ buie să fie vizionate orga­ (caz concret la Hărău). Profe­ „Succese ale cinematografiei • La prezentări să fie folo­ („Cîntec pentru arbori” . „Dor"),
BUŢIA LA EDUCAREA ELE­ mân-, „Reprezentanţi de sca­ nizat, 1n prezenţa cadrelor di­ Cum ne furăm sorii si elevii tn loc să vizio­ româneşti" („Dacii", „Tudor“, site forme variate: prin între­ Constantin Gh Naidin („Medi­
VILOR-. Din discuţiile purtate mă ai ştiinţei şi culturii româ­ dactice care să le comenteze, neze filmul educativ anunţat, „Neamul Şoimăreştilor", „Dar- bări, staţii de amplificare, afi­ taţie pe un împrinieu'*), ne
de către responsabilii cinema­ neşti", „Eroii de la Păuliş" să poarte discuţii pe marginea căciula ? s-au trezit la un film de... dra­ clee- etc.), ou fost vizionate şe, panouri etc. îndreptăţesc să credem că, în
tografici. directorii de cămine ş.a. Munca cu filmul în rîndul temei tratate, evitînd astfel si­ goste. Salvarea a fost mina o­ de un public numeros. & Să se formeze cercurile sanctuarul poezie!, ei sînt de­
ruilurale şl operatori, vom e- elevilor cere forme şi metode tuaţiile în care elevii aleq ceea ..Intrarea copiilor sub 16 ani peratorului care, la episoadele Sintem de părere că fondul „Prietenii filmelor", fn care să ja slujitori.
videnţîa citeva puncle de ve­ atractive. De aceea, organiza­ ce e nesemnificativ. Concursu­ strict interzisă". Un anunţ. A- „picante", acoperea ecranul. de filme trebuie neapărat îm­ activeze şi oamenii maluri n-
dere rea concursurilor cu buletine rile cinematografice, simpozi­ tîta tot. Cine mai tine cont de Şi uite-aşa, lăsăm lucrurile dc bogăţii cu noi producţii a că­ lăturî de elevi şî tineri. Aici ;>e Culegerea beneficiază- de
de participare a găsit un larg oanele pot creo posibilitatea -aşa ceva ? Vezi pe cîte un co­ azi pe mîine, timpul trece, dis­ ror tematică să trateze ecra­ pot ridica probleme majore dîn asemenea, de colaborarea con­
Visele vîrsfel ecou în inimile tinerei gene­ înţelegerii lor, conducînd ti­ pil dus de părinţi şi la filmele cutam despre educaţie si nu ne nizarea unor opere literare larg universul cinematografic, se sacraţilor Iv. Marlinovîci
cunoscute, cu filme muzicale,
dăm scama că... ne furăm sin­
nerii spre aspectele pozitive.
raţii a vîrstei de aur. Numai
(„Geomelriilc şi-au împins li­
în perioada anului şcolar la La şedinţele cu părin­ „interzise" pentru că „...nu a­ guri căciula. de circ, călătorii etc. Din rîndul pot purta discuţii despre cul­ niile") $i Dan Constantlnescu
tura cinematografică,
despre
de aur asemenea filme au fost peste ţii, poate n-ar fi rău da­ vem cu cine-1 lăsa acasă. Şi cadrelor didactice trebuie por­ filmele necesare unei anumite („Poezia” , „întoarcerea", „M ă­
989478 spectatori din rîndul e­ că s-ar rula cîte-un film e­ apoi ce-i poate strica un film?". nite . iniţiativele pentru ca fil­ vtrste, perioade. iastră lui Brâncuşi", „Masa
l^a anii cind personalitatea levilor. Acesta e cazul cel mai bun, mele sa sprijine cu adevărat
abia se creionează, elevii simt ducativ de genul „A cui e v i­ fiindcă micul spectator nu-i De aici... educativ Munca cu filmul poa­ Q Să se prezinte montaje tăcerii” ), cunoscuţi publicului
prin volumele de poezii origi­
na ?", „Copiii, iar copiii", „Ma­
nevoia alegerii unui model de ma lui Adrian" sau filme do­ lipsit total de comentariul fil­ te primi aspecte diferite In rîn- llterar-muzicale-cinematugrafice
viată. De multe ori, acest mo­ Educaţia... mului. Aşa sînt părinţii, mal A w m m dul tineretului. S au organizat prin care să se combată huli­ nale sl de traduceri editate.
del este un erou dîntr-un film cumentare de circulaţie „Ac­ discută, chior dacă numai... pina aici acţiuni care au sincronizat fil­ ganismul, aspectele negative Lirica feminină este repre­
cidentul n-a fost accidental",
îndrăgit. Visul elevului este la „Biciclistul" etc. între ei. S-au înltlnit însă ca­ mul cu serile dansante. De ce ale vieţii. zentată cu cinste de inspiratele
un moment dat să se confunde la ea acasă ? zuri în care elevii luau pe cl- să încadrăm totul în limitele Q Să se organizeze întîlntri condeie ale Raflleî Pâtrăşcanu
cu idealul său de viaţă. Sînt atîtea mijloace prin care te-un „nene" de mină pînă... Printr-o supraveghere mai unui puritanism rău înţeles, cu regizorii, actorii de pres­ si Silviei Faur. Maî semnează
Grija cadrelor didactice pen­ se poate face educaţia elevi­ treceau puntea. După emoţiile atentă, atît din partea cadre­ de aici... plnă aici ? tigiu. Tiberîu Mariş, Ercmla Tlcenco,
tru educaţia elevilor, pentru îşi aduc filmele contribuţia lor (un rol principal îl are sl slîrnite de un film „bun", lor didactice cît şi a părinţilor, Şi n-ar fl rău dacă... între­ Tifus Boancă, Vasile Pop
virsla dificilă trebuie să se la educarea elevilor ? filmul), din păcate. însă, nu se încep jocurile .nevinovate". cîte lucruri frumoase nu s-or prinderea cinematografice ju­ sl losif Lupulescu.
aceste
prea pune accent pe
Din ele pot rezulta, nu de pu­
putea face ? De ce să nu dăm
concretizeze in acţiuni cu fil­ — Bineînţeles că da — afir­ N-ar fi rău deţeană Deva ar organiza mai Beneficiind de o condiţie
mul care să dea înălţime uni­ ma tovarăşul Dumitru Cor- mijloace. Nici cadrele didac­ ţine ori, o rană la cap sau ., posibilitatea tinerilor să ajun­ multe „mese rotunde", cu un grafică bună, cu o copertă
gă la adevăratele valori spi­
tice, nici părinţii nu î$i aduc
versului mirific al copilăriei, nea. de la Consiliul municipal o contribuţie substanţială la desfigurarea po viată. Cine-I rituale. la înţelegerea /ietii dacă... număr mai mare de reprezen­ inspirata realîzală d? Mîrcea
Cadrele didactice?
ric vină ?
dar.. al Organizaţiei pionierilor Pe­ educarea tinerei generat* *!, nu Părinţii care-şi lasă copiii de prin acţiuni colective, orga­ tanţi: părinţi, cadre didactice, Bîtcă, culegerea ..Paşi prin vre­
— Am solicitat filme cu te­ troşani. Sînt filme $i... filme. folosesc toate mijloacele posi­ nizate V Şi s-au făcu! a<lfel de Pentru o preîntimpina situa­ directori de cămine culturale me". întocmită de Gheorghe
mă istorică — relata profe­ In programarea lor ar trebui bile pentru a o instrui şi. edu­ capul lor ? Responsabilii cine­ acţiuni. Multe şcoli din jude­ ţiile în rare elevii... „sar ca­ Si chiar elevi. Armăsescu, sperăm să se bu­
mimai
matografici
interesaţi
soara Olivia Lungcscu de la
Şcoala generală din Zam Am să se tină cont dc o dileren- ca aşa cum trebuie. Ne irlre- să Iacă... planul ? ţul nostru an sliut să foloseas­ lul", n-ar fi rău dacă : AUGUSTIN JULA cure de atenţia entuziaştilor
artei şi a iubitorilor de poe­
zie.