Page 93 - Drumul_socialismului_1968_07

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA \

In interiorul ziarului de azi:

(& Mozaicul duminical din pagina a doua oferă fapte interesante.

Sini prezente rubricile „Umor ' şi „Ştiaţi că...4' precum şi alte mate­
riale pe teme variate.

$$ Pentru cei interesaţi, în pagina a 3-a, publicăm un interviu
cu tovarăşul conferenţiar ing. Ilie Constantine seu, despre înfiinţarea
unor secţii de subingineri la Institutul de mine din Petroşani.

© Un număr însemnat de cititori ai ziarului nostru primesc răs­
punsul solicitat prin intermediul rubricii „Sesizări şi răspunsuri—fa­
ţă în fa(ă44 (pagina a 3-a)
ANUL XX NR. 4220 DUMINICA 28 IULIE 1968 4 PAGINI 30 BANI

PALMUL"

; ;

CULTURII

In lungul proces de transformare o acelui col| de |orâ
dc la izvoarele Jiului, strigătul a pornit inâbujit- din o-
prilej de mobilizare pentru dineuri tenebre, o învins roci şi decenii, o izbucnit cu re­
voltă şi, sfidînd scrişnetul glontelui. o ieşit biruito'. Strigă­
tul acela mocnit ori metalic o căpătat azi limpezimi de
cîntec. lumini de izbînii, armonii de viori. E glasul gene­
îndeplinirea exemplară raţiei anului 100 din virsto mineritului, o generaţiei ce n-o
cunoscut greva din '16. explozia din *22. măcelul din '29,
Ecoul strigătului înăbuşit, încărcat de ură. o râmos Io poor-
a sarcinilor de plan to amintirilor grele, dmtr-o lume trecută, fromîntotă de
lipsuri, dc asuprire şi mizerie
După ce şi scot salopeta ori halatul alb. după ce-şî Io-
sa lompa de miner ori rigla, letconul sou calculatorul, pe
oamenii acestei genero|ii îi întîlncşti urcind cu exuberanţă
In unităţile economice ale bunătăţirea activităţii şi creş­ scări de marmură, urmărind in mers, prin pereţii de sticlă,
judeţului noslru se desfăşoa­ terea el'ccientei economice în forfoto peisajului citadin. Intră în soli cu rafturi şi cărţi,
ră zilele aceslea adunările vederea îndeplinirii în şi mai ,ţ* * . ‘ P& cu fotolii sub lampodore. devenind curînd slujitorii Tholiei.
qenerole ale salariaţilor. Ele bune condilii a sarcinilor de „ oi Pegosului, intrind in lumea miraculoasă a cîntecului, o
constituie o formă de mani­ plan pe Introqul an. In ace­ jocului, o culorilor... Scara se întorc acasă cu sufletul în-
festare a democratismului laşi timp. adunările generale corcot de frumuseţi noi şi spun simplu : om fost Io cosa
profund al onndulrll noastre ale salariaţilor sini chemate Edificiu modern şi impunător, caso do cultură din Petroşani găzduieşte numeroase manifestări artistice de cultură.
socialiste, lin mijloc prin să contribuie la îmbunătăţi­ Nici acordurile ..Baladei" ce picură din glasuri de viori,
care oamenii muncii partici­ rea stilului şi metodelor de nici stihurile recitate în sala capitonată cu zeci dc mii de
pă nemijlocit la conducerea muncă ale comitetelor de di­
economiei, analizează cu răs­ recţie ca organe colective de
pundere rezultatele obţinute, conducere a activităţii eco­
preconizează măsuri menite nomice.
să accelereze ritmul de dez­ In economia judeţului nos­
voltare a economiei naţio­ tru, bilanţul primului semes­
nale. tru este rodnic, dovadă ră
Adunările salariaţilor ce au oamenii muncii din întreprin­
loc între 26 iulie sl 10 au­ derile şi instituţiile hunedo-
gust se desfăşoară sub im­ rrne an muncit cu abnegaţie
pulsul creator al documente­ si entuziasm pentru îndepli­
lor plenarei din Iunie a Co­ nirea sarcinilor economice volume, nici mişcările pline de graţie ole copiilor din cer­
mitetului Central al partidu­ stabilite de partid. Este cu­ cul de balet, nici privirile sutelor de hlctclişti oprite pe
lui, documente de deosebită noscut că industria judeţului efigii neintîlnite inco. nici ţăcănitul aparatelor fotografice
însemnătate pentru Inlreaqa a furnizat economiei naţio­ sou zumzetul celor de proiecţie, nici „fecioreştile” dansa­
viată socială, politică şi eco­ nale o producţie globală su­ torilor ori ritmul ..Atlasului" sau „Colorului". nic* acorduri­
nomică a tării In lumina a- plimentară de 136 milioane le orchestrei simfonice, nici glasul corului, nici unele nu
epstor documente, primite cu de lei. în condiliile depăşirii pot să exprime îndeojuns lumea de frumuseţi soirituote,
adeziune deplină de întregul productivităţii muncii a i 2,8 uiis intilnito în fiecare încăpere a elegontului edificiu petro-
nostru popor, adunările sala­ la sută şi obţinerii a 08 mi­ şâneon.
riaţilor trebuie să constituie lioane lei economii la preţul S-o inăllat aici o cosă de prestigiu, care sa împlineosco
un prilej de analiză temeini­ de cost şl 37 milioane de lei salba dc instituţii do culluro ce împodobeşte valco dc la
că a activităţii desfăşurate un copai Io altul ol celor două Jum . S-o Incitat aici un
de colectivele de oameni ai beneficii suplimentare. Creşte fondul de locu­ edificiu pe măsura timpului, sa ofere minerilor lumină. Ti­
muncii pentru îndeplinirea Subliniind aceste succese. nerii îi spun simplu : cosa dc cultură. Părinţii lor, genera­
planului de stat în primul se­ ţia core o cunoscut şi toamna lui ‘16 şî primăvara lui ’22
mestru, un prilej de valorifi­ inţe - se îmbunătăţeşte şi voro lui ‘29. nu-i pot spune oşo. Văd în ea apoteoza unui
care superioară a rezervelor sfimulaforie vis dorit demult, de pe vremea cind minerul se inolţa pe
din întreprinderi, pentru îm­ - vîrful bocancilor desfundaţi să vodă prin ferestrele lumino-
niţelul de trai te ale „Cazinoului" lumea de cîntec, de core door oame-
Ing. ION NIJA ‘ lii „Societăţii" oveou porte. Ei şi-ou dorit întotdeauna o
cosă dc culluro. ca paşii lor sa nu mai zăbovească
în
director tehnic la Combinatul faţa cîrciumilor ce Ic ieşeau in cale... Dorinţa lor o fost
20,ÎS T e le s p o rt;
20.30 M lc ro -v a rie tă ţl ; siderurgic Hunedoara olil de mare incit. încă In începutul veacului acesta, mine­
20,45 C ronica d u m in ica lă ; rii Lupeniului ou renun|ot la bucoto dc slănină, la botul
20.50 F ilm a r(l9 tlc „ P r in ţ şl cer­ O problemă de Interes ma­ luote pentru impulsionarea de mălai şi au făcut timp de 5-6 zile „şuturi fără pluto"
şetor- ; jor cum e cea o locuinţelor, construcţiei de locuinţe vor pentru co valoarea muncii lor să fie investită intr-o casă
22.50 De toate, p e n tru toţi... Plenara din iunie a Comite­ partea partidului şi statului, o o făcut subiectul recentei şe­
m e lo m a n ii ; tului Central al partidului a manifestare de apreciere la|ă crea condiţii asemănotoore tu­ de cultură. Aşa s-a înălţot la Lupeni edificiul pe care ei
23.15 T e le ju rn a lu l de noapte. stabilit un amplu complex de de oamenii care aduc o con­ dinţe o Comitetului Executiv al turor siderurgîştitor hunedo- l-au numit, cu lolo, „Palatul cultural ol minerilor".
măsuri pentru perfecţionarea tribuţie dc seamă la conduce­ CC. ol P.C.R. şi o Consiliului reni, tuturor oomenitor mun­ Şi oomenii dc ozi cum or putea numi edificiul modern
L U N I de Miniştri. Aceasta înseamnă cii. De oceeo, pentru mine,
continuă a vieţii noastre so­ rea şi propăşirea economiei din Petroşani pentru ol cărui confort şi frumuseţe stotuf a
17.30 P entru no i. fem eile ! D in ciale. politice şi economice. naţionale. că partidul şi guvernul nostru pentru echipa de otelori ae investit milioane ?! li spun cu mindrie nereţinutâ „Palatul
cu p rin s : Fem eia in p ic ­ Intre aceste măsuri de marc se preocupă necontenit de îm­ culturii". Ei ştiu că pe marmura încăperilor de aici nu
tu ra Iu l N lcolae G rigorcs- Noul sistem propus dă între­ bunătăţirea condiţiilor noastre core o conduc, hotârîrîle luate
8,30 O ra exactă. Cum va fi cu. P rietenele noastre însemnătate, un loc principal prinderii dreptul de a consti­ de către partid şi guvern ou s-au auzit paşi de prinţ şi rege, pe aici trec zilnic paşii
vrem ea ? ; flo rile : O sugestie pen­ îl ocupă stabilirea unei echi­ de vio|â, core este. de fopt. fiilor lor in acorduri de „Rapsodie” ori de „Baladă", în
8,32 P entru cop il. „E x -T e rra tru dv ; tui propriul său fond de pre­ ţelul fundamentol ol întregii constituit un nou imbold în ritm de vers eminescian, ori înfr o „Bătută" locală. Prin
•88“ ; 18.00 A c tu a lita te a In d u stria lă ; tăţi depline în retribuirea miere. ceea ce înainte nu e­ octivîtâţi o conducătorilor noş­ munco noostră de zi cu zi.
9,1S F ilm seria l „C a lu l F u ry “ : 18.30 Curs de lim b a franceză muncii, pentru aplicarea ri­ xista Aceasta înseamnă, după tri. pereţii cu luciri de cristal îşi văd fiii baletînd ori olune-
MO T v p e n tru elevi. C onsul­ (reluarea le c ţie i a .l-a) ; guroasă a principiului socialist pentru o răspunde grijii ce ni cîndu-şi degetele pe clapele de fildeş ole ocordeoonelor
ta ţii la m a te m a tici (baca­ 19.00 A lin a M a ter — em isiune opinia mea. o nouă măsură Ştim ce înseamnă pentru om şi pianelor. Şi atunci cum să nu-i spună palat al culturii
laureat). Tem a : E cuaţii p e n tru stud enţi. Vacantă al repartiţiei după cantitatea şi pentru lărgirea competentei o locuinţa moi bună, moi con­ se poorlo, prin fopte cînd şi glasul tor, glas înăbuşit odinioară de revoltă «i
algebrice ; la C o9(lncştl ; calitatea muncii depuse. întreprinderii în gestionarea fortabilă. înseamnă prosperi­
10.00 Ora sa tu lu i ; )0,30 T e le ju rn a lu l de scară ; Examinarea de către Comi­ activităţii economice, întărirea MJRCEA DUDUIALA ură, o căpătat limpezimi de cîntec. lumini de îzbinzi, ar­
11.30 T v p e n tru s p e cia liştii d in 19.50 B u le tin u l m eteorologic ; tate, noi volente adăugote con­ monii de viori.
a g ric u ltu ră . C iclu l „ Ir ig a ­ 20.00 M uzică po pulară ro m ă- tetul Executiv al CC. răspunderii fată de îndeplini­ diţiilor dezvoltării fizice şi spi­ prim-topitor LUCIA LIGU
ncnscă ; rea exemplară a indicatorilor
ţ ii- î al P.C.R. şi Consiliul de rituale o omului, pirghii soli­
12,15 Dc stra jă p a trie i — e m i­ 20.15 C e-aţl d o ri să re vcdeţl ? Miniştri a modului de re­ de plan. Bineînţeles aceste de pentru aporareo sănătăţi',
siune pentu tin e re t ; O ric tta B c rti ;
12,4$ T e le ju rn a lu l dc p rin z ; 20.30 T cle -u n lv c rs lta le a . Is to ­ partizare a fondurilor destina- fonduri nu pot depăşi cota a­ întemeiereo şi consolidore-j
15.30 Zig-Zng — lelcm ngazin ria c iv iliz a ţiilo r. C iv ili­ le premierii personalului teh- cordată pe ramură De aseme­ familiei.
d u m in ic a l ; zaţia aslria nă ; nic-administrativ şi dc specia­ Am primit de curînd un o-
17.00 A tle tis m — C am pionatele 21.00 F e stiva lu l M ondial al T i­ nea. consider că trebuie res­ putrezesc pe
In te rn a tio n a le ale RomS- n e re tu lu i şl S tu d e n ţilo r dc litate sc înscrie organic în pectate mai mult decil pînă portament în noul cortier al Snopii de
n le l. T ra n sm isiu n e de la la S ofia. C oncert In te rn a ­ contextul general dc măsuri oraşului Hunedoaro. Am asi­
Poiana Braşov ; ţio n a l consacrat v ie tn a ­ acum o seamă de criterii de
18.30 Deschiderea F e stiva lu lu i m u lu i. R ezum at film a t al adoptat de plenară. Este o do­ gurate cele moi bune condi­
M ondial al T in e re tu lu i şl p rin c ip a le lo r m a n ife stă ri ;
S tu d e n ţilo r de la Sofia. 22.50 V acanţă pe p o rta tiv : Pe vadă grăitoare a atenţiei de ţii de locuit pentru mine şi fa­ cîmo iar batozele stau
T ransm isiu ne fn d ire ct ; stru ne dc vioară : care se bucură această cate­ milia mea. Recentele măsuri
20.00 T e le ju rn a lu l de seară ; 23,10 T e le ju rn a lu l dc noapte. (Continuare1 in pog. o 3~o)
gorie dc oameni ai muncii pin
Din suprafaţa care a fost foarte bine face snopi. Dar
însămîntată cu griu si secară fiindcă nu a avut cine să se o­
fn acest an s-a slrîns meca­
OR insniwfiiiHiii nic recolta de pe circa 9 120 cupe de organizarea muncii,
membrii cooperatori au folosit
de hectare, iar diferenţa dc acest procedeu care probabil
IN PIEŢELE grîu de pe 7.805 hectare s-a s-a dovedit a fi mai uşor(?!)
recoltat manual, urmind să fie
La brigada Nandru nu s-a trans­
treierata cu batozele. Fată de
9 posibilităţile existenle. aceas­ portat la arie nici măcar un
pai. Aria c ocupată si acum
tă lucrare este rămasă in cu pleava din anul trecut iar
urmă fără să existe motive În­ membrii cooperatori pe bună
G O S P O D IN E L E temeiate. Multe din unităţile dreptate spun că n-au unde
agricole au terminat campania
aduce griul.
de recoltare în urmă cu aproa­
Să sperăm însă că membrii
pe 15 zile. dar nici pînă acum consiliului de conducere vor
n-au reuşit să înceapă treiera­ ie$l din hibernare si vor trece
De data aceasta, brigada • Ce cantităţi de legume, zarzavaturi şi fructe dar nu sc putea mai de dimi­ tul ! Un caz elocvent am în- de urgentă la organizarea mai
fulger a redacţiei noastre sînt pe piaţă la ora G dimineaţa ? neaţă ? 1. Sus preturile ... jos preturile tîlnil la C.A.P. Lc$nic. In situa­ judicioasă a muncii pentru ca
griul să ajungă cit mai repede
şi-a îndreptat privirile spre ţia operativă, campania de re­ In hambare.
figurează
coltare a griului
pieţele oraşelor. Am ales • Care este calitatea mărfurilor puse în vin- terminată din 13 iulie a.c. De
Nici la cele două brigăzi ale
ziua de sîmbătă, pentru că zare ? 2. După bunul plac la această dată şi pînă acum cooperativei agricole de pro­
precede o zi de odihnă şi (să nu mai vorbim si de zilele ducţie din Peştişu M ic: Almas
în care s-a recoltat) abia s-a
foarte mulţi cumpărători • Cum îşi îndeplinesc rolul dc regulator al transportat de pe cimp la arie $î Josani. nu s-a adus qriul din
preferă să se aprovizione­ preţurilor mercurialele ? PETROŞANI (transmite Au­ 3. De ce numai în depozit ? griul de pe 6 hectare din care cîmp. Aria nu este amenajată
rel Davidj. La ora 6, In piaţa conform normelor P.C.I. iar
ze din timp. Am ales ora 6 • Cum coordonează şi controlează unităţile din Petroşani era putină lume s-a treierat abia jumătate. To­ griul stă în ploaie de mai
dimineaţa pentru că multe din pieţe centrele de legume şi fructe ? Dar şi un singur punct de des­ varăşa ingineră Nicolino Tran­ multe zile fiind In situaţia dc
dafir căuta să ne argumente­
gospodine slut şi salariate facere a legumelor şi fructelor ze cum că activitatea defectu­ a încolţi în snopi. La coopera­
(cel gestionai de Valeriu Po- 4. Nu servim ... elocinţă tiva agricolă din Pestisu Mare
şi deci îşi fac piaţa înainte • Dacă deservirea este promptă, civilizată ? rojan), era deschis. La celelalte oasă pe care o prezenta consi­ sînt aduse Ia arie două batoze
de ora 7. Am căutat răs­ • ...Şi altele, neprevăzute. Irei. inclusiv la unitatea un- liul de conducere al coopera­ pentru a treiera griul ce s-a
tivei se datoreste timpului ne­
recoltat manual de pe cele 72
punsuri la următoarele în­ de-r gestionar Dumitru Păuna, 5. Vînzătorul are năravuri favorabil. Dar ce s-a făcut pînă de hectare. Vicepreşedintele
liniştea. Aceeaşi si­
domnea
trebări : Urmează constatările. Cei vizaţi să ia aminte... tuaţie am intllnil-o la unitatea acum ? Gum s-a organizat mun­ Abel Munteanu ne relata că
I.A.S Bfrcea, unde vtnzătoareo ca şi ce măsuri a luat consi­ n-au început treieratul liin.-h'ă
Aşa că cel ce au tîrrjult In a­ Lume multă şi la unităţile s-a prezentat In jurul orei 7 6. Doar „ la zile mari " liul de conducere ca tot griul vor să care Intîî tot griul dc
cest răstimp ardei qrasl. cu C.L.F. (consemnăm că In zi de (programul era afişat pentru să ajungă la arie în zilele cînd pe cîmp Ia arie. Cum insă tn
ora 6, iar vreo 10—15 gospodi­
l.# grămada, au plătit la o aseme­ vîrf spaţiul afectat acestor u­ ne aşteptau la rînd). vremea a fost frumoasă? ziua de 26 iulie nu s-a trans­
nea „măsurătoare"... gras. La
nităţi este mic). In
sectorul
O situaţie
nemultumitoare
portat nimic pe motiv că
a
ora 9, si-au făcut apariţia din gestionarului Ioan Popcscu, Rosii, ardei graşi. vinele, 7. Un mercurial m ut, iar altul este şi Ia C.A P. Nandru. De plouat, nici la arie nu sc făcea
nou cei ce veghează asupra belşug de produse Preturile castraveţi sînt mărfuri care pri­ bine dc rău s-a recoltat ma­ treabă.
HUNEDOARA (transmite A. preturilor. Ca la comandă, car­ sînt afişate, mărfurile prezen­ sosesc în piaţa din Petroşani. nual griul de pe cele 71 de Deoarece vremea se anunţă
Naqv). La apariţia organelor tonaşele respective au teşit din tate ca la expoziţie. Aproape Despre calitatea lor. modul de care nu se respectă hectare dar la arie nu s-a şi de acum înainte ploioasă
de control producătorii au o- locurile tăinuite. Interesîndu-ne acelaşi lucru si la punctele de prezentare a mărfii, nu se pot transportat decît recolta de pe va fi necesar ca în , unităţile
işat cu multă rîvnă preturile de această rocadă a preturilor desfacere conduse de gestiona­ spune deeft lucruri bune. La 6 hectare. Griul care s-a se­ agricole să se întreprindă ac-
mărfuri lor. Dar după ce a la tovarăşul Alexandru Zudor. rul Lăcătuş Carol. Aproape, fel $1 fructele, tncaplnd cu cerat cu cooperatorii nu s-a liuni concrete menite să înlă­
trecut primul val dc control administratorul pieţei, aflăm că deoarece tn timp ce lumea stă­ strugurii, perele, merele şl ter- 8. Am rămas în ... dilemă făcut snopi astfel că acesta ture deprecierea griului din
lucrurile au intrat tn lăqaşu! împotriva acelora care nu afi­ tea la rînd pentru piersici, un a început să putrezească In cauza umezelii excesive. Tre­
lor „normal". Cartonaşele pe şează preturile sau vind la su- cîmp. De ce or fi permis mem­ buie luate măsuri energice
■are erau scrise preturile au prapret se pot lua şi anumile lucrător tocmai atunci s-a gă­ brii consiliului de conducere ca fiecare zi bună de lucru să
ost ascunse sub lăzi sau *n măsuri. Dar practic ele nu sc sit să le aranjeze $r să îe ştear­ (Continuări iii pag. o Z-o) 9. Să fii gospodină Ia Călan ... să se recolteze intr-un ase­ fio folosită, pentru impulsi­
buzunare. Care undo :» putut. iau. De ce ? gă de.. praf. Intenţie lăudabilă. menea „stil" nu se poate sti ! onarea treierişului, astfel Incit
In orice caz griul a fost des­ întreaga cantitate de grîu să
m tul de mare în pai si se puica so depoziteze fără pierderi.