Page 1 - Drumul_socialismului_1968_08
P. 1
PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UN1TI-VA I
Sosirea unei delegaţii a Partidului
Comunist din Marea Britanie
m ite lu lu i Executiv, ol Prezidiu drei Ştefan, prim -adjun cl d t
M ie rcu ri seara a sosit In Ca
lui Permanent al C X , al P.C.R. şef dc secţie la C.C. al P.C.R,,
pitală o delegaţie? a P artid ului de a ctivişti de partid.
Com unist din M arca B ritanie, Ghizela Vass şi loan Cîrcei,
formată din tovarăşii John membri al C C al P.C.R., A n (Aqerpres)
Gollan, secretar general a)
pa rtidu lui, si Jack W oddîs,
membru al C om itetului Politic,
şeful D epartam entului Interna- Stabilirea de relaţii diplomatice între
liona l al p a rtid u lu i, care, la
in vita (ia C om itetului Central al
P artidului Com unist Român, va ţara noastră şi Republica Burundi
fare o vizită în tara noastră.
In cursul celei de-a X X II-o lită ţile de realizare a unei mai
La sosirea pe ae rop oitul Bă
sesiuni reluate a A du nă rii Ge bune cunoaşteri reciproce şi
noasa, deleqaţia a fost saluta
nerale a O.NA)., C ornelii! Mîî- de dezvoltare a colaborării în
4 PAGINI 30 BANI tă de tovarăşii Emil Bodnaraş noscu. m inistrul afacerilor e x tre cele două ţări.
A N U L X X N R . 4223 •TOI I A U G U S T 1968
şi V irq il T ro lin , m em bri aî Co- terne al Republicii Socialiste Ca urmare, în scopul e x tin
România, şi ambasadorii! To- derii re la ţiilo r prietenoşii şi de
renre Nsan/.c. reprezentant cooperare bilaterale, guvernele
permanent al R epublicii Bu- R epublicii Socialiste România
Folosirea eficientă a tim piui de lucra rundi la O rganizaţia N a ţiu n i şi R epublicii Burundi au con
lor Unite, şeful delegaţiei bu
venit să stabilească re la ţii d i
ni udeze la această sesiune, au
plom atice. Io rang de, amba
avut un schimb de vederi a- sadă.
PROTAGONIŞTII siipra unor problem e de Interes (Aqerpres)
comun şi au exam inai posibi
ABSENTELOR NEMO-
S A _____ Prototipul
Se conturează TIVATE SINT DIN
noi obiective pe
şantierul Termo SECŢIILE AUXILIARE orizonturilor
centralei de la
Mintia Reunind sub formă de tabel de lucru a înregistrat un nivel stagnările de producţie etc. Din viitorului
m odul In care este folosit fo n de 7,94 ore. „R ecordul- la ca aceste m otive, tim p u l de mun-
Pe şantierul centralei dul de tim p în marele com bi p ito lu l absenţe nem otivate <3 ne utilizat din fondul ma
term oelectrice de 800 nat hunedorean se im pune în d in tre secţiile a u xilia re îl de xim , se cifrează la peste 3.500
m egawaţi de Ia M in tia p rim u l rînd, preocuparea lurna- ţine pe luna iunie cel de la ore. O pondere mare revine,
de
aceasta co n ce d iilo r
din
se conturează noi obiec liş tilo r, o ţe la rilo r şi lam inato- Incărcări-descărcări cu 1.540 boală şi ore lo r de program
tive aferente acestei mari rilo r de a folosi cu eficienta ore, iar la în v o iri, sectorul re redus. Există părerea că un ii Lo orizontul 440 al mînei Lupeni prinde acum contur
unlt& ţi energetice. La fiecare m inut din program ul pa raţii siderurgice cu peste m u n cilo ri apelează prea des la ceea ce este mai nou şi mai înaintat în transportul subte
1000 de ore. De semnalat este
qospodăria de apă s-a de muncă. Succesele deosebite „clem enţa" unor m edici pcnlru ran al Văii Jiului. Aceasta mare exploatare minieră — prin
obţinute în îndeplinirea şi de şi fa p tu l că în tim p ce la sec cipala furnizoare de cărbune cocsificabil pentru indus
term inat înainte de dala a rezolva problem e personale.
păşirea in d ica to rilo r de plan ţiile de bază se caută form e şi tria siderurgică — , se afirmă nu numai prin, succese re
prevăzută partea de m etode de închidere a cana Din această situaţie statul este
co n stn icţii Şi betoa în perioada care a trecu-t din păgubit de două o r i: m un cito marcabile în îndeplinirea indicotorilor planului, ci şi prin-
acest an se ju stifică în p rim u l le lo r prin care se iroseşte tim tr-o puternică ascensiune spre ceeo ce mineritul contem
ne In vederea m on pul, la unele secţii a u xiliare ru l respectiv nici nu produce
tă rii prim elor două rînd p rin folosirea raţională a m ăsurile luate ptnă acum nu şi pe deasupra Încasează si pla poran ore mai modern. Combina ce taie, încarcă şi evo-
pompe care v o r extraqe tim p u lu i afectat a c tiv ită ţii p ro şi-au dovedit eficacitatea. La ta cuvenită pentru zilele de cueozâ cărbunele într-un mare abataj frontol din sectorul
din lacul de acum ulare ductive. Num eroşi siderurgişti O.S.M. I, absentele nem oliva- „b o a lă - . „C o n d iţiile de m un III, staţia telegrizumetrică automotă ce ţine sub un sever
sînt însă de părere că această
in flecare oră circa 22 rezervă im portantă este departe tf\ de pildă, au fost reduse la că în sectorul nostru — ne şi permanent control concentraţia de metan din atmos
m ilioane litri de apă spune şeful secţiei, inq. D u fera întregii mine, instalaţiile de umectare a straturilor
de a fi u fliz a tă cu m axim um cîteva zeci de ore (16 ore în de cărbune, susţinerea hidroulico — iată door cîteva din
pentru răcirea tu rb i luna mai), iar în v o irile reduse m itru Vuîpescu — prezintă a
de folos pentru activitatea e elementele care transformă mina Lupeni într-o modernă
nelor. A u Început lu in unele lu n i (m artie, aprilie, num ite p a rticu la rită ţi. Cu toa
conom ică a u n ită ţii. Dacă în exploatare minieră.
crările de proiecţie şi sectoarele de bază această p ro la zero). In contrast cu aceas te acestea, nu se iau măsuri
Ceea ce se împlineşte acum la orizontul 440 constituie
în tă rire a m a lu rilo r v ii blemă capătă un curs favo ra tă situaţie, la secţia depozite, pentru îm bunătăţirea c o n d iţii un nou şi Important pas pe colea progresului tehnic. In
toarei albii a M ureşului bil de rezolvare în secţiile cc reparaţii siderurgice, cuptoare lo r de muncă. Trec lu n i de z i blocul ol IV-lea al stratului 3, cele trei mari frontale din
pe o lungim e de peste deservesc activitatea direct industriale etc., num ărul ore le şi pe la noi nu trece nici un care brigăzile conduse de Cailo Vasile, Petre Constantin
5 km. Nu este lip s it de productivă, folosirea fondului lo r absentate se m enţine la un tovarăş din conducerea direc- şi Butnaru Victor, extrag zilnic aproape Î.600 tone de
im portanţă să precizăm de tim p prezintă fisu ri serioa n ive l destul de rid ica t. In sec A. NAGY cărbune, au ajuns lo nivelul orizontului de transport —
că efectuarea acestei o- se. Aceasta este o consecinţă to ru l încărcări şi descărcări orizontul 480. Irr asemenea situaţii, pentru asigurarea con
peraţil necesită Inzîdirea a faptului că munca din aceste s-au înreg istrat în şase lu n i to i tinuităţii producţiei, se trece din timp Io pregătirea ori
a peste 38.000 m etri cubi secţii nu a stat în perm anentă atîtea ore absente, cît în alte Aspect din hala căilor cu role de la laminorul blum ing de zontului inferior. Ceea ce, de altfel, s-a şi făcut, dar în
piatră eruptivă ş» turna în cîm pul vizual al conducerii 15 secţii m ari laolaltă. Aceas (CoMlfluare in ! pag< d 1300 mm din Hunedoara. Foto : V. ONOIU tr-un mod cu totul nou foţă de vechile orizonturi : la ori
rea a 8.000 mc betoane. com binatului. Urm area ? In d i tă situaţie se cunoaşte si de zontul 440 transportul cărbunelui in roza sectorului V se
C onstructorii au ter cele de u tiliza re a fon dului de către organ izaţiile de pa rtid şi va efectua nu cu vagonete co pînă acum, cî cu ojutorul
m inat şi predat de ase tim p, pe ansamblu, în loc să de sindicat, dar nu se acţio conveierelor din benzi de cauciuc.
nează suficient de energic pe
menea m ontoritor şi in crească, cum era în mod firesc lin ia în tă ririi disciplinei, creă
sta la to rilo r staţia de 110 norm al, înregistrează saltu ri de IN INTERIO R U L ZIA R U LUI DE A Z I :
la o lună la alta. rii celor mai corespunzătoare
ş| au început lu cră rile co n d iţii de cazare şl hrană, Îm — — — ■ — —— « A l» ■». — '
ta Staţi a de 220 kV . Ca urm are, indicele dc u ti p o triva re d u ce rii flu ctu a ţie i.
obiective „fu rnizoa re" lizare a fondului de lim p scade Interesîndu-ne de problem a
care vo r servi la d is tri de la %,30 la sulă în trim estrul în tă ririi d isciplin ei la sectorul • DESPRE AUTORII MORALI AI UNUI ACCIDENT DE CIR
I. la 95,70 la sută în trim estru)
buirea energiei electrice tu rn ă to rii, aflăm că s-au luat CULAŢIE ŞI MASURILE LUATE ÎMPOTRIVA LOR este în
II. In această perioadă, au fost
produsă aici pe magis unele m ăsuri de creştere a răs
tralele sistem ului ener consemnate peste 15.000 ore pu nd erii personale pentru sar serat un articol în pagina a doua.
getic naţional. în v o iri şi concedii fără plată, cin ile ln cred intale, respectarea
22.000 ore absente nem otivate p re s c rip ţiilo r tehnologice tn ® In pagina a 3-a este publicat PROGRAMUL T U R U L U I
etc. Dacă Ia aceasta mai adău toate atelierele de producţie.
găm şi num ărul mare de ore CAMPIONATULUI DIVIZIEI C, seria a Vl-a. Galeria, pe core bonda de transport este acum *n
Creşte gradul de de în tre ru p e ri şi stagnări în Acest lucru s-a reflectat pozi curs de montare, impresionează nu numoi prin profilul
cadrul orelor de serviciu, avem tiv în n iv e lu l in d ica to rilo r p ro • Butoiul „Danaidelor'* în versiune modernă este UN ARTI terg, prin feeria luminilor, puternic reflectate de pereţii
mecanizare a imaginea unor rezerve im p or ducţiei. Se apreciază, că rezul COL PE MARGINEA UNOR LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII albi. ci mai ales printr-o deosebită grijă foto de colita-
tatele puteau fi m ult superi
tante care în prezent nu sini teo execuţiei. Perfecţiunea formelor geometrice, liniile so
oare dacă... se reduceau ab
lucrărilor miniere valorificate. Din aceste m otive senţele nem otivate, în v o irile , CE SE EXECUTA FĂRĂ SA EXISTE...PROIECTE ! (pag. 3) bre ale racordărilor, armonia dimensiunilor demonstreoză
durata medie efectivă a zilei că mineritul este şi o artă, îor minerii sectorului de In
vestiţii de la mina Lupeni sînt îndrăgostiţi de frumos. In
Organizarea ş tiin ţifică
acest an, cînd mineritul Văii Jiului îşi sărbătoreşte cente
a producţiei şi a ra-un- narul, colectivul sectorului de investiţii îmbogăţeşte mina
cii la m inele de fier nia de recoltare destul de tir- cu o lucrare minieră de prim rang.
Teliuc şi Chelar esle ziu. A stfe l că la ora actuală In bollo acestei golerii, lungă de aproape 700 m, se
înso ţit* de creşterea DACĂ PLOUA LĂSAM GRÎilL oliniază gurile a 7 rostogoluri, fiecare cu cile trei secţiuni,
continuă a gradului de mai arc de recoltat, g riu l de în core transportoarele cu roclete vor vărsa cărbunele
Dar
pe circa 40 de hectare.
mecanizare în subteran. evacuat din abataje. Gurile de rostogol, prevăzute cu do-
con siliul de conducere nu a
!n ultim a lună au luai zotoare din benzi metalice ocţionote electric, vor dever
lu at nici o măsură organiza
startul în adîncurl şase torică ca g riu l să se recolte sa cărbunele pe bonda de cauciuc formată din Jouă
maşini noi de încărcat ze şi-n aceste co n d iţii cînd tronsoane de cîte 340 m. O oltă bondâ de tronsport, lun
cu siloz. O dală cu pu SĂ PUTREZEASCĂ PE CÎMP? „fe restrele" de tim p perm it. gă de 150 m, amplasată într-o Jucrore minieră perpendi
nerea lor în funcţiune Tovarăşa M aria Vulcănescu. culară pe această golerie, va conduce cărbunele în două
s-au mecanizat com plet 10.00 F e stiva lu l m o n d ia l a? t i silozuri cu o capacitate de cîte 150 tone fiecare, o că
n e re lu lu i şi s tu d e n ţilo r lo c ţiito ru l secretarului organi
operaţiile de încărcare ror bază se află cu 40 m mai Jos, la orizontul 400. De
<le la Sofia ; zaţiei de bază P.C.R. pe
şi transport a m inereu 12.00 T cle c ro n tra econom ic* Vrem ea capricioasă a in flu Piatră aproape 20 de hectare ce suprafaţă s-a recoltat, cc C.A.P. ne relata că nu au aici. prin gurile buncărelor prevăzute cu încărcătoare de c-
lui în patru abataje de (reluare) ; enţat In mod negativ lu cră de orz (?!). Acesta a fost se mal este de recoltat şi ce trohidroulice, cărbunele va umple vagoonele ce-şi vor lua,
17.30 T v pe n tru elevi. C onsul de ce fi în g rijo ra ţi că şi aşa
la exploatarea C helar şi ta ţii In fiz ic * (bacalau rile de recoltare a păroaselor. cerat în con diţii bune însă m ăsuri s-au sta b ilit ca q rîu l g riu l nu se strică fiindcă ploa in intervole scurte, drumul spre ziuă.
două de Ia mina centra reat). tem a: G eneratoare Ploile care au căzut în can ti datorita lipsei de organizare să ajungă cît mai repede la ia l-a găsit în Ian (I). Din con Paralel cu bonda de tronsport de Io orizontul 440 a
lă Teliuc. avînd ca re şl m otoare electrice ; tă ţi mari au im obilizat în cîmp a m uncii — d e ficita r fiin d în a riile de tre ie r (?!). In discu statările noastre însă am ob fost instalată o linie ferată în care va fi încârcotâ tot mc-
zultat creşterea de peste 1R.00 T v pe ntru spe cia lişti ; o parte din recoltele de această p rivin ţă co n siliu l de ţia avută zilele trecute cu to servat că boabele de qrîu cad conizat piatra rezultată de la săparea lucrărilor de pre
18.30 Curs de lim b a ru s * /re
două ori a randam entu luarea le cţie i « 3-a) ; /|rîu care nu s-au strîns si conducere — orzul nu a fost varăşa M in e rva M unteanu, b ri la cea mai mică atingere din gătiri .
lui pe post. 19.00 S tu d io u l p io n ie rilo r. transportat la arie în perioada transportat la arie pentru a gadieră de cîmp )a C.A.P. Nă- întreg acest complex de transport va -fi comandat din-
..T im p re cord". spic. lucru ce Impune o re
La Exploatarea m inieră F in ala C am p iona telor re c it tim pul a fost frumos. A- fi treierat, cu toate că a fost dăştia Superioară, nu ne-a pu coltare grabnică a acestuia. tr-un singur punct, iar automatizarea va juco un rol de
C helar au sosit recent pu blicane de cop il la ceostă situaţie a făcut ca q rîu l lim p suficient pentru această tut da Telatii despre stadiul Deoarece şi în zilele ce u r prim ordin. Docâ într-un coz de avarie se opreşte una din
înot. T ran sm isiu n e de la lu c ră rilo r de recoltare. Acest cele trei benzi montate în serie, toate benzile din amonte
Houă instalaţii cnmplexe rămas sub cerul lib e r să fie lucrare. In aceeaşi situaţie se mează vrem ea se anunţă bo
ba zin ul ftin n n to : se opresc automat. In momentul opririi benzilor se închid
de săpare a su ito rilo r ur- lO.rw T e le ju rn a lu l de sear* : predispus com prom iterii, fie găseşte sî q rîu l de pe cele lucru cine trebuie să-l gată în p re cip ita ţii, este ne
mînd a fi m ontate şi 19,r»0 F u le iin u l m eteorologie, din cauză că se scutură, fie aproape 60 de hectare. cunoască dacă nu briga cesar ca m em brii con siliului gurile de buncăr şi astfel se evită blocorea galeriilor cu
ritm ic ita te ; dieru l ? Un aspect ase cărbune. Dozotoorele gurilor de buncăr se opresc tot au
puse în funcţiune în 20.00 F ilm serial : « V ik in g ii" : că va în c o lţi în snopi datorită Lipsa dc organizare a m uncii de conducere cu a ju to ru l ne tomat atunci cînd rostogolul respectiv se goleşte de căr
prima decadă a lu n ii au 20,76 în tre b ă ri la care s-a răs u m id ită ţii excesive. în campania de recoltare a mănător am fn tîln it la u n i m ijlo c it al o rg a n iza ţiilo r dc bune. O semnalizore de avarie permite oprirea întregii
gust. P o triv it rezultate puns... în tre b ă ri la care Dar. aspectul că m ulte un i păioaselor din acest an se tatea agricolă din Strei. Tova bază P.C.R. din cooperativele
nu s-a răspuns Ine* răşa Dorina Jic, secretarul o r instalaţii de transport din orice punct de pe traseu. Punc
lor obţinute experim en tă ţi agricole au rămas cu pă- poale observa şi prin aceea agricole dc producţie să în
, 21,00 F ilm a rtis tic : «Cum sc tul de comandă este prevăzut cu instofoţii telefonice
tal la alte u n ită ţi m in ie reuşeşte In dragoste" ; ioasele pe cîmp nu se dato- că chiar fa ctorii dc b a ză : b ri ganizaţiei de bază P.C.R. de treprindă măsuri concrete şi prin core se poate lua legătura cu obatajele în vederea
re din tară utilizarea a- 22.30 R ezum at film a t de la reşte numai p lo ilo r. Coopera gadierii, secretarii unor orga la cultu ra mare nu era în operative pentru ca întreaga dirijării producţiei.
r.estor Instalaţii asigură fe s tiv n lu l tin e re tu lu i de temă cu lu cră rile de recoltare. cantitate de qrîu să sc siringă — Nou) orizont este superior tuturor orizonturilor de
Ia Sofia ; to rii din B atir mai au încă pe nizaţii de bază P.C.R., vice Cooperativa agricolă din S trei-
o viteză de avansare de 22,50 Vacanţă pe p o rta tiv ; tronsport de pînă acum din minele Văii Jiului — ne-o de
peste trei ori mai mare 23,20 T e le ju rn a lu l de noapte. cîmp la brigada Sîntăm ăria de preşedinţii şi a lţii, nu cunosc sînqeorgiu a început campa fără pierderi. clarat tovarăşul ing. loan Câruntu, şeful sectorului de in
(aţă de realizările o b ţi vestiţii In locul vogonetelor apar benzile de cauciuc, care
nute pînă acum prin fo p a n ......ic a s a s a c s e asigură un transport în flux continuu, fără caramboole,
losirea ot-î Moacelor cla lără întreruperi. Totul este simplificat, ceea ce înseamnă
sice de săpare a su ito ri o siguranţă sporită în exploatare. Buncărele care acumu
lor. Studiile de organizare ştiin ţifică a producţiei lează cărbunele deversat de benzi creează o caDOCitate
I de înmagozinare tampon ce permite continuarea extroc-
ţieî în abataje în caz de avarie. Pe de altă parte, se asi
Colectarea şi gură creşterea substanţială o productivităţii muncii. Perso
nalul numeros ol unui orizont deservit de vagonete, vo li
valorificarea mai pregnant oglindite in activitatea economică redus Io două posturi pe schimb : un om Io tabloul de
comando şi un om de intervenţie pe traseu.
Orizontul 440 nu este decît un început. In onîî care
I fructelor urmeoză, acest nou sistem de transport va fi extins în sec-
toorele VII şi VIII, purtînd miile de tone de cărbune ex
de pădure întreprinderea m inieră Barza întreprinderea a dat peste tăţile şi resursele pentru su arătat că în vreme ce unele realizarea planului la m inereul trase din abataje spre înstolotii de extracţie puternke, cu
ocupă un loc im portant în ®- plan o producţie suplim entară plim entarea producţiei. Com i sectoare se m enţin cu regula cxlras, cu toate că în cadru) schip. Mina Lupeni, oomenii ei se pregătesc astfel so
Organele silvice din conomia ju de ţu lui nostru. A ic i în valoare dc 2,13 m ilioane lei. tetul de direcţie a im prim at ritate peste prevederi, altele sc acestor subunităţi sc pot a- adauge afluenţi puternici fluviului de cărbune cocsificobil
judeţul nostru se ocupă se scol la zi valoroase com ori B ilan ţu l econom ic s-a încheiat dezbaterilor un accentuat ca m enţin cronic în urmă. In adu pllca metode cu p ro d u ctivita otît de necesor industriei siderurgice.
cu g rijă de recoltarea şl ale adîncuriîor. Asemenea me cu dim inuarea substanţială a racter de lucru, iar p a rticip an nare a fost cita t în acest sens te ridicată, care să. perm ită in
valorificarea superioară ta lu lu i extras din m ăruntaiele ch e ltu ie lilo r de producţie, fapt ţii la adunare şi-au axat opinia raionul 250 m etri condus de co n d iţiile unor efective reduse t. BARBU
păm întului, străluceşte co ti care a c o n trib u it la reducerea asupra căilor şl m odalităţilo r Inginerul Petrica Cheorghe, depăşirea plan ulu i la minereu.
a tru d e lo r de pădure
dian munca rodnică, entuziasta dotatiei de stat cu 1.071.000 lei. De asemenea, deficienţele au
care constituie o im por
a m iilo r de m ineri. Sînt de asemenea de m enţio condus la răm înerea în urmă Expoziţie de arfă plastică
tantă bogăţie naturală.
Cu o statornicie demnă de in nat depăşirea pre ved erilor la faţă de plan cu can tităţi mari
Pînă acum au fost a vidiat, m in erii de la Barza sc a- planul de in v e s tiţii St pregătiri, de m inereu pc ansam blul în tre
chiziţionate peste 20 va llă mereu în rîndul colective precum şi acţiunea întreprinsă prin d e rii. Do altfel, arătau In localităţile miniere lucrări de gralicâ şi pic
goane de cireşe, fragi, lor dc frunte din industria hu- la sectoarele II şi III M usariu ADUNARI GENERALE m aistrul princip al N icolae Cră din Valea Jiului au loc in tură, compoziţii in acua
zmeură, mure şi aline nc'doreană. A clivita te a lor în şi Dealul Fetii, la uzina de pre ciun, ing. Cheorghe Bîntu si aceste zile numeroase ma relă şi tuş, inspirate din
negre, precum şi 58.000 registrează progrese continui, parare pentru sporirea can tită şeful dc echipă Constan nifestări cultural-artistice munca şi viaţa nouâ a
kg de ciuperci. Din In pas cu cerinţele generale ţilo r de metal peste plan. ALE SALARIAŢILOR tin Borşa, ne ritm icitatea sc consacrate îm plinirii a minerilor — redau aspec
cantităţile preluate s-au ale econom iei naţionale. Aceas In s p iritu l plenarei din iunie m enţine şi în prezent. 100 de ani de la începu te ale desfăşurării activi
prelucrat şl liv ra t p rin tă constatare s-a impus şi cu a C om itetului C entral al p a rti Spre exem plu, In prim a de tul exploatării industriale tăţii în subteran, portre
tre altele 23.000 kq p rile ju l recentei adunări a re dului, adunările sa la ria ţilo r tre cadă a acestei lu n i, cu ex a cărbunelui in cel mai te de mineri, peisaje in
zmeură proaspătă şl se- prezentanţilor sa la ria ţilo r de la buie să se desfăşoare sub sem cepţia unui singur raion, nici mare bazin minier al ţârii. dustriale şi urbanistice
m ironservală la export I.M. Barza. In inform area co nul m obilizării tu tu ro r rezer unul dintre raioane nu şi-au La clubul minier din etc.
şl alte 18200 kg zmeură m itetului de direcţie expu velor de care dispune în tre de va lo rifica re a rezervelor e undo s-a rămas sub plan cu realizai sarcinile do plan la Lupeni, s-a deschis o ex Colectivul Teatrului de I
si 5.000 kq afine negre să dc inginerul Ion f'ooa, d i prinderea pentru oblinerea )a xistente la brigăzi şi s e d ii pen <12 kg metal, iar p ro d u ctivita poziţie de artă plastică stat din Deva prezintă în j
ta Fabrica de conserye rectorul tehnic al întrep rind e linele anului a unor sporuri tru îndeplinirea şi depăşirea tea m uncii nu s-a înd eplinit L. VISKi intitulata „Centenarul mi centrele miniere din Va
din Haţeg. S-au expedi rii. sînt prezentate numeroase rlr producţie cît mal mari. Integrală a in d ica to rilo r de decît In proporţie dc 73,6 la neritului din Valea Jiului*'. lea Jiului, spectacole de
Adunarea
reprezentanţilor
at de asemenea nentru dovezi că şi în acest an m inerii m in erilor de la Barza a anali plan. Problema de bază care sută. V o rb ito rii au arătat do a Cele 70 de exponate — estradă închinate acestui
eveniment.
a fi exportate 3.300 kq de aici îşi înscriu e fo rtu rile în stă in atenţia co le ctivu lu i este semenea că s e d iile Valea M o
direcţia ob ţine rii unei înalte e- zat cu răspundere activitatea
ciuperci uscate. ritm icita te a în d e p lin irii sarci rii şl Brădişor nu s-au străduit
licienţe economice a produc din prima jum ătate a anului, e- ontinuore în pag a 2-a)
ţiei. In prima jum ătate de an, valutnd tn mod c ritic p o sib ili nilor de producţie stabilite. S-a tn suficientă măsură pentru