Page 11 - Drumul_socialismului_1968_08
P. 11
4 DRUMUL SOCIALISMULUI
'if f f f m f f . iN Fm .w m aw M iM
Cuvîntarea rostită Festivalul Mondial DOSARUL
al Tineretului AFACERII
de Al. Duhcek şi Studenţilor S.I.F.A.R.
PRAGA 2. — Corespondentul noi apărăm îm preună p rin c i
Aqerpres, Eugen lonescu. trans p iile socialiste si că prin con SOFIA 2. — Corespondentul mei „Colaborarea internaţională RĂMINE
m ite : V in e ri la amiază, A le- trib u ţia noastră dorim să con Agerpres, Gh. levo. transmite : — boza unităţii mişcării studen
xander Dubcek, prim -secretar solidăm mişcarea socialistă, Ziua de vineri Io Festivalul mon ţeşti".
al C C al P C. din Cehoslova îndatorirea noastră in tcrn atio - dial al tineretului şi studenţilor In diferite săli de spectacol
cia, a rostit o cuvîntare la pos nalistă este de a dovedi pe v ii de Io Sofio, o început in can sau pe scenele omenajate in DESCHIS
tu rile cehoslovace de radio. tor In practică că nu ne vom tonamentele delegaţiilor ou ofe pieţe şi parcuri ou continuat
A lexander Dubcek a subliniat abate niciodată de la calea so rirea de buchete de flori şi da concursurile artistice Mii de lo
ră delegaţia cehoslovacă a p le cialism ului. pe care 11 sprijin ă ruri porlicipontelor. Aceosto o cuitori ai oraşului Sofia şi par
cai la co n vo rb irile care au a m ajoritatea covârşitoare a po lost prima manifestare din ca ticipanţi la festival au urmărit G uvernul dem ocrat-creştin
vut loc in tre Prezidiul C C . al p o rului nostru, com unişti si drul numeroaselor acţiuni con pe stodionul „V. Levski" primo nu n p u lu l lua, n ici după a
P.CC si B iroul P olitic al C C. necom unisli, întreg ul Front Na sacrate ,, Zilei tinerei fele” . In zi o întrecerilor sportive de a treia dezbatere fn Parlament
al P.C.U.S., bucurîndu-se de de tional. diferite întreprinderi, instituţii şi tletism. o h o târirc fn legătură cu ce
plina încredere a cetăţenilor V o rb ito ru l a arătat că cele gospodării colective au avut loc Seoro, delegaţiile din Ceho rerea 'de put ol Hor ita lie n i de
cehoslovaci si conştientă de două părlî vor c o n lin m cola intilm ri între fetele din ţara gaz slovacia şi Grecia ou prezentat a se deschide o anchetă par
im portanta sarcinilor pe care borarea pe baza p rin c ip iilo r dă şi cele din alte ţări. Nume concerte de gală In centrul mi lam entară p riv in d abuzurile sa-
trebuia să le soluţioneze. V-am care trebuie să existe în rela roase formaţii feminine ou pre nier Pernik — situat in apropie v irş ite dc se rviciu l naţional dc
promis, a spus A l. Dubcek. a- ţiile dintre tarile socialiste fră zentat concerte. Manifestările rea capitalei — ansamblul artis co n lrn in in rm a lil — S.I.F A.R.
dreslndu-se ascultătorilor, Cri ţeşti si ale internaţionalism ul ui au luat sfirşit in cunosculo solă tic al delegaţiei romane o pre După părerea m a jo rită ţii
ne vom situa ferm pe po ziţiile autentic, care includ unitatea „U niversiada” cu balul fetelor zentat un spectacol core s-o parlam entare, numai o astfel de
p o litic ii începute după ianua colaborarea, precum si res şi concursul pentru „M is Fesu- bucurat de un deosebit succes. anchetă poate da răspuns în
rie, In cadrul căreia ne-am tra pectarea suveranităţii de stat voi". tre g u lu i com plex dc problem e
sat sarcina de a crea în tara Si a p rin cip iu lu i ră liecare Lo toate occsie manifestări care sint comentate pe larg
noastră o societate socialistă, partid comunist Hi îndeplineşte au lost prezente şi tinerele de dc)a dc un n/> dc zile M i
profund democratică, echitabi p o litica socialista în tara sa legate ale ţării noastre. Bii fo n g o (II) situaţia VIETNAMUL DE SUD n istru l apărării, Gui. a a-
lă din punct dc vedere social spre binele poporului, în fata In cadrul Tribunei libere, vi nunlal că guvern ul se va
si ancorată în actualitate, o so căruia poartă deplina răspun neri o început discutarea temei pronunţa u lte rio r dacă este
cietate în care să se îm bine dere. Cele două părli, a ară „Probleme ale tinerei persona se m enţine î n c o B * d a t ă sau nu in favoarea anchetei.
strîns va lo rile socialiste cu va tat A l. Dubcek, s-au declarat lităţi in so cietara contempora BRAZZAVILLE 2 (Aqerpres). — In Republica Congo (Rraz- Ciocniri violente între patrioţi Nou/ cabinet s-a aflat, ast
lo rile naţionale, in care toti gata să întreprindă noi paşi nă". In tot cursul zilei au conti 7.»ville|, situaţia se m enţine Încordată. Postul de radio ..Vo fel, de la p rim ul pas Intr-o
cetăţenii să hotărască suveran practici pentru consolidarea co nuat seminoriile pe probleme cea R e voluţiei'1 a difuzat un nou com unicat oficial arăllnd situaţie toarte iicplăcută mai
propria lor soartă, conform ex la b o ră rii reciproce în cadrul co : reforma agrară în economia ră „silu a lia este gra vă” si că „s p rijin ito ri ai im perialism u şi americano-saigonezi ales că, in legătură cu se rvi
perienţei si conştiinţei lor. aco rdu rilo r C.A.E.R. si T rata naţională şi rolul tineretului să lui urmăresc să şv folosească de neînţelegerile dintre t r i c iu l dc con tra in fo rm atii, s-au
V-am promis, totodată, în tu lu i de la Varşovia. Partidul tesc ; drepturile politice şi so buri, pentru a prelua pu '.rico " S AIG O N 2 (Agerpres). — In americană C iocnirile cele mal ridicat a tilca problem e in c it
spn itul îm p u te rn ic irilo r pe care Com unist din Cehoslovacia nu ciale ale fetelor şi problema e- G uvernul a luat măsuri speciale pentru asigurarea ultim ele 24 de ore, transm it dure s-au desfăşurat tn loca gu vern ul pre m ieru lu i ie o n r,
ni )e-ati dat, că vom răm ine a trădat niciodată aceste p rin inonciporii tor ; lupta tineretului securităţii cetăţenilor şi m en ţine rii ord in ci. In tot cursul nop agenţiile de presă, s-a în re litatea An Hoa, la aproxim ativ prin recunoaşteri parţiale,
ca sl plnă acum credincioşi cip ii si le consideră si pe v ii împotriva diferitelor forme de ţii de jo i spre vineri, circu laţia a fost interzisă In capitol.? gistrat o in tensificare a lu pte 30 de kilo m e tri de Da Nang. uneori co n tra d icto rii, a rid i
p rie te n ilo r noştri si că nu vom tor o parte componentă a p o li rasism etc. ţa rii lor în tre detaşamentele F.N.E, In provincia Quang Ngai, ia cat îm potriva sa întregul
trăda p rin c ip iile Internaţiona tic ii sale. „Contribuţia tinerilor ziarişti lo Pentru moment, silualia este confuză. Dacă numai cu o si trupele americano-saigone- 70 k ilo m e tri sud de Da Nang, parlament.
lism ulu i proletar, ale colabo S lnt convins, a declarai AI. victoria poporului din Vietnam” zi In urmă toate ştirile confirm au că presedlnlele Massam- ve în mai m ulte regiuni din precum 51 în Delta flu v iu lu i Dezbaterile din parlament
ră rii si luptei comune a fo rţe Dubcek, că pe bo/a rezultate a fost principala temă dezbătu ba Debat deline în întregim e co n tro lu l asupra situaţiei — V ietnam ul de sud A stfel, In M ekong, la 100 kilo m e tri sud- au durat două zile, pc baza
lor progresiste, în prim ul rînd lor c o n v o rb irilo r noastre avem tă lo intilnireo ziariştilor. Dis scrie corespondentul agenţiei France Presse — în preveni se provincia Quanq Nam, In apro vest de Saigon, tiru l m ortiere- ra p o rtu lu i prezentat de C o
a fo rţelo r socialism ului. nu numai deplina îndreptăţire, pare că a in te rve n it o sciziune în sinul armatei. In ace piere de Da Nang, au avut loc lor fo rţe lo r pa triotice a lo vit misia guvernam entală de an
Am lacul cu tovarăşii so dar si nbliqatia de a p riv i în cuţii interesante au fost purtate laşi timp, agenţia Reuler inform ează că în apropierea în ch i jo i după-amiază. tim p de pes in plin mai m ulle p o vilii de chetă. formată din generali
vie tici un schimb absolut des prim ul rînd înainte, de a ne şi io întîlnirile cadrelor dida cti sorii din Braz'/.aville au avui loc lupte violente. Cîteva de te trei ore. cio cn iri violente — lan/ ce a provocat din
chis de păreri in tr-u n cerc larg concentra lo rtele asupra sar ce, esperontiştilor, fila te licilo r şî taşamente ale arm alei s-au răsculat cerînd eliberarea unor între un ităţi ale d ivizie i I ae ţinu te de trupele snigouo/.c. In nou în d o ie li şi suspiciuni fn
cineaştilor.
dc probleme alo re la ţiilo r noas c in ilo r cuprinse în program ul d e lin u li po litici. Din moment în moment situaţia ar p u ira ropurtate a S.U.A. si p a trio ţii urma acestor bombardamente, rîndu l de putaţilor. In rapoi-
tre. In co n vo rb irile noastre de acţiune al P artidului Comu In codrul programului studen deveni explozivă, scrie corespondentul agenţiei France M id-vietnam ezi. In luptă au au fost înregistrate pierderi tu l com isiei sc afirm ă că
ne-am condus in prim ul rînd nist din Cehoslovacia şi pen ţesc s-o încheiat discutarea te Presse. in te rve n it aviaţia si a rtile ria grele de parlca saiqoncză. in prim ăvara şi vara anului
după p o litica noastră elaborata tru realizarea cărora s-au des lOh-i, in Ita lia nu a existai
de plenara din ianuarie si d u chis cu adevărat o rizon tu ri noi perico lul unei lo v itu ri de
pă fa p tu l.că ducem co n vo rb in in cadrul c o n v o rb irilo r dc la drept o recunoaştere ne oficia stat, cum afirm ă opoziţia, dar
cu un partid com unist frăţesc, Cierna nad Tisou. P o ziţia N ig e rie i şi B ia fre i lă de către Franţa o Biafrei. este recunoscut faptul că au
d inlr-o tară prietenă nouă, de Referindu-se la în lîln ire a ca „G uvern ul bialrez, se spune fn l'onferinţă peniru existat o seric dc a cţiu n i ile
rare ne unesc profunde legă re va aven loc sîmbâtă la Bra com unicat, speră că s p rijin u l gale care puteau lăsa im pre
turi internaţionaliste. tislava, A l. Dubcek a arătat că fa ţă de d e c la ra ţia F ra n ţe i adus de către poporul france?, sia unor p re g ă tiri pentru o
Vă spun sincer că puteţi fi atenţia va fi concentrată asu dre ptului la autodeterm inare al p rotejarea biosferei lo vitu ră de stat. Pentru a-
pe deplin satisfăcuţi. Ne-am pra intereselor comune ale Biafrei va obliga N igeria si a- cesfc acţiu ni ilegale com isia
înd eplinit prom isiu nile pe care LAGOS 2 (Aqerpres) — z.entantul pentru problem e ex lia lli săi să-şi revizuiască po NEW' YORK 2 (Agerpres). S-a h o tărit convocarea con a în vin u it pc com andantul
vi le-am făcut şi ne întoarcem partidelor com uniste $i că r l G uvernul federal nigerian a terne al g u vern ulu i niqcrian. z iţiile si să renunţe la fo lo si Savanţi din peste 50 de ţări ferinţei, deoarece progresul de atunci al S.t.F.AR .-ului,
cu aceeaşi convingere cu care înţelege aceasta Jnliln ire ca un cerut am basadorului său la P.i- O koi A rikp o, drept „re g re ta b i rea forţei ca m odalitate de re se vor în tru n i la Paris între om enirii si creşterea populaţiei De Lorcnzo. Lui i-a fost a tri
am plecat la co n vo rb iri Vom pas practic în interesul in te r ris să obţinu d e la lii suplim en lă si gravă” . Eslc aproape si glem entare a co n flic tu lu i''. Co 4 si 13 septem brie unde vor au dat naştere unor tendinţe buit planul p riv in d decre
merge consecvent pe caiea pe naţionalism ului s> m işcării co tare în legătură cu declaraţia gur. comentează observatorii m unicatul condamnă „p o litic a participa la „C onferinţa inter- destul de ne liniştitoare, p rin tarea stă rii excepţionale fn
care au păşit P artidul Com unist dc la 31 iu lie a gu vern ulu i p o litici, că, In cavul In care de genocid practicată de N i guvornainenlală p rivin d bazele tre care faptul că de la înce
din Cehoslovacia si întregul m uniste mondiale. france/., p rivin d „dre ptul fiecă Franţa va recunoaşte de geria", arălînd că scopurile re ş tiin ţific e în vederea fo lo sirii putul acestui secol omenirea tară pe baza căreia au avut
nostru popor în ianuarie anul La scurt tim p după în tîln ire a , rui popor din N igeria de a dis factn Biafra, guvernul dc la vo lu ţie i b iafre/e sînt „/d ro b i- raţionale si conservarea re a ars mai m ult com bustibil loc reuniuni m ilitare secre
acesta. A ltă alternativă pentru de la Bratislava, vor avea loc pune singur de soarta sa". De Lagos va rupe re la ţiile d ip lo surselor biosferei '. Scopul con decît în toată perioada .care te. au lost prcqătitc liste de
popoarele noastre $i pentru claraţia. interpretată în general matice cu Parisul, aşa cum a rea tiran ie i, coru pţie i $• e x ferinţei. este de a proteja ca a trecut de la descoperirea arestări, s-au luat m ăsuri
co n vo rb iri cu p rieten ii noştri
oamenii m uncii din tara noas rirep't r> recunoaştere neoficiala făcut dpja cu Tanzania, Gabon. p loa tă rii lin e i mari populaţii dru l natural în care se dez
din Iugoslavia $i România, a de către Franţa a Biafrcî, a focului ,* ţările industrializate
tră nu poate exista. V orbind Coasta de Fildeş si Zambia — de către o m in oritate ". voltă viala.
spus A l. Dubcek. (osl apreciată de către repre- ar putea cpui/.a rezervele de
despre aceste rezultate îm bu ţări care au recunoscui Biafra. oxigen m ult mai repede decît
curătoare pentru noi, trebuie poate fl înlo cuit de Soare si NOTA EXTERNA
sa spunem deschis $i s? rele A B A 2 (Aqerpres). — Postul plantele verzi iar poluarea
văm bunăvoinţa şi dorinţa de radio .V ocea B ia fre i" a d i biologică a solului osie masi
p rie te n ilo r sovietici de a înţe CHILE: Incidente intre fuzat un com unicat al guver Producţia mondiala de uirtie
lege problem ele noastre, de a nului biafrez. Teferilor la de vă chiar si în regiunile mal
ne respecta specificul, ca si claraţia g u ve rn u lu i francez. 1n NEW YORK 2 (Agerpres). — ju ng lnd Ia 45,994.000 tone. Pe pu ţin dczvoUate Ale globului. pentru transportarea d e ţin u
dreptul inalienabil al Pecărui muncitori agricoli şi politie problem a c o n flic tu lu i in te r In 1967. producţia m ondială locul doi s-a situat Canada, cu Conferinţa pregătită dc O r ţilo r \n laqărc de concentra
partid de a-şi soluţiona de sine nigerian Declaraţia a fost in re. Dar com isia alirm a cd
stătător problem ele sale. terpretată, după cum se ştie, de h trlie a atins 119 336.000 to o producţie de 11.457.000 tone, ganizaţia N a ţiu n ilo r Unite pen întregul plan. fn spatele că
Prietenii sovietici s-au con SA N TIA G O DE CHILE 2 (Agerpres). — In cursul a două ne. Această cifră se referă la urm ată de Japonia cit 9.949 000 tru educaţie, ştiinţă si cu ltu ruia se găseau de fapt nu
vins In cursul c o n v o rb irilo r că incidente violente care s-au produs m iercuri si jo i în Chile, toate cele 84 de ţă ri din lume tone. Producţia de h îrtie a Ja ră (UN .n.S.C.O .l, va avea ca mai Dc lo rcn zo şi o seric dc
o lînâră a fost ucisă, şapte persoane au fost rănite, iar peste care produc hîrtie. poniei a cunoscut cea mai ma
Producţia Statelor U nite a
100 areslale. Prim ul incident s-a p ro d u s, m iercuri la ferma CiUDAD DE MEXICO scăzut cu 1.2 m ilioane tone. a- re creştere în 1967, în compa te m e : sănătatea, alim entele, colaboratori al săi, era in
ultim a instanţă inofensiv.
„San M ig ue l", situată la 80 k ilo m e tri nord de capitala chi-
raţie cu celelalte ţări.
Polemice liană, unde 200 de m uncitori agricoli s-au baricadat în casa 45 000 de biosfera si corelaţia om -natură. p ă rilo r parlam entare, cu e x
Reprezentanţii tu tu ro r g ru
pro prie tarului. Poliţia a in te rven it, recurgînd la care b lin
dem ocrat-creştinilor,
cepţia
cutremure date $i gaze lacrim ogene. M u n c ito rii aqricoli au ripostai, dar demonstranţi Johnson împotriva companiilor |i o astfel dc interpretare. După
au fost în frîn ti după o ciocnire care a durat 30 de minute.
s-au declarat nesaţistăcutl de
In urma acestei acţiuni a po litie i, studenţii
In stitu tu lu i
in Flllplne... pedagogic din Santiago de Chile au organizai o m anifestaţie (Agerpres). — M arşul de care au sporit preţurile la oţel părerea lor, ea nu dă o v e r
M EXIC O 2
pe străzile capitalei in semn de solidaritate cu
m un citorii
C IU D AD DE
siune loqică, acceptabilă şi
aq ricoli de la ferma „San M ig u e l” . Intre m anifestanţi si po
liţie s-au produs incidente. Politia a operat arestări în ji n protest in iţia t de studenţii convingătoare, evenim entelor
prim ăvara şi
din
delicate
M A N IL A 2 (Agerpres). — dul studenţilor. m exicani pentru a protesta vara anuiut 1U6-1. De aceea,
Insula Luzon, cea mal mare * Îm potriva .v io lă rii autono W A S H IN G TO N 2 (A g e r nistru l de finanţe. H enry apreciat că sporirea generală problem ele cheie rdm in tn
Insulă din arhipelagul filip i- m iei un ive rsita re de către pres). Preşedintele Johnson Fowler. a p re ţu rilo r la oţel, ho lă rită continuare tară răspuns. Co
nez, si în special oraşul M a forţele arm ate", s-a desfă a aprobat Joi seara o ordo Trei între p rin d e ri au urmat dc com paniile siderurgice, re misia nu a convins pc depu-
nila. capitala ţării, au fost inunda}» catastrofale şurat jo i seara în tr-o atmos nanţă a m in istru lu i apărării, pînă în prezent exem plul com prezintă un pericol serios în |i fă li că întreaga afacere a fost
zguduite v in e ri dim ineaţa de feră de calm Cei peste C lark C lifford. care cerc tu tu panie: „B e th le h e m ": „Re lupta an tiin lla tio m stă si ame doar o aventură Inofensivă
trei cutrem ure de păm înt ex 45 000 de studenţi au parcurs ror s e rviciilo r fo rţe lo r armate public". „P ittsb u rg h " sl „In - ninţă direct balanţa de plăţi || a unui general am biţios, pes
trem de puternice, considerate în Pakisfand de est aproxim ativ ÎO kilo m e tri pe să transfere com enzile lor de land Steel". a Statelor Unite. El a arătat te care acum sc poale trece
ca cele mai m ari din u ltim ii străzile capitalei mexicane, oţel com paniilor care refuză Preşedintele Johnson a con că dacă această sporire se va cu uşurinţă Si aceasta cu
p u rtin d pancartp prin care
70 de ani. La M anila. în p ri RAW ALPJN D! 2 (Aqerpres). riale. Numeroase clă diri au erau enunţate ne m ulţu m irile să urmeze mişcarea generală vocat jo i seara lid e rii cplor generaliza ca va costa pc con a lit mai m ult cu cit există
mele ore ale d im ine ţii, re la Peste 6 m ilioane de oameni fost distruse, căile de com u de sporire a p re ţu rilo r cu 5 două partide din Congres pen- sum atorii am ericani peste un numeroase elem ente care de
tează corespondentul agenţiei au avut de suferit de pe u rn u nicaţii au fost avariate. Terenu lor. In fruntea dem onstranţi la sută, in iţia lă m iercuri de Iru a le expune situaţia. El m iliard de dolari. monstrează c o n tra riu l: dcc'a-
lo r se afla rectoru l U n ive r
France Presse. au fost scoase in u n d a ţiilo r p ro vo ra lc in re g iu rile arabile au fost inundate sită ţii din Ciurlad de M exico. „Bethlehem Steel C orporation" a trim is, do asemenea, o scri Preşedintele a sublinia! că ratia din 23 iu lie a lu i D r
de sub dărîm ători 75 de per nea orientală a Pakistanului de pe o suprafaţă de peste 2 m i M arşul, care a durat trei ore. Johnson si*a făcut cunoscu soare preşedintelui Camerei stabilitatea relativă a pre ţu l.arenzo că eslc In măsura
soane, iar lu cră rile de salvare fu rtu n ile ce s-au abătut asupra lioane acri. s-n încheia! In orăşelul u n i tă holârîrea sa prin p u rtă to reprezentanţilor si lid e ru lu i rilo r la oţel constituie unul să dovedească tn laţ o unei
continuă să se desfăşoare pe acestei ţări. P o lrivit u ilim rln versitar. ru l său de cuvint, după în- m A jo r ilă ţii din Senat pentru ;i rlinlre punctele esenţiale în com isii că el nu este singu
scară largă. A u to rită ţile au Ştiri transmise din Rawalpindi, A u to rită ţile au luat măsuri Un grup de 1.000 de slu- delunqi consultări la care au sublinia din nou opoziţia sa luplA îm potriva creşterii cos ru l vinovat ; sen /afitjna la
adăuqat pe lista victim e lo r aptoxinialiv' 201) de persoane urgente pentru ajutorarea denli, care au Încercat să participat m in istrul apărării. fată de sporirea p re tu rilo r la tului vie ţii. declarafic a senatorului M cr-
încă 125 de răniţi, dar se cre si-au pierdut viata. Inundaţiile populaţiei din regiunea sinis se alăture m arşului, au fost C lifford. preşedintele C onsiliu oţel po care a calificat-o Deocamdată nu se poate pre zagora. din 21 iulie, care a
de că peste 200 de persoane au provocal mari daune m ate trată. dispersaţi de forţele de o r lu i co n silie rilo r ' economici, m iercuri la conferinţa sa de vede in ce sens va acţiona cuză o scrie de m in iştri de-
se allă incă sub dărîm ăturile dine, A u fost operate ma! A rth u r O kun, cere conduce, presă drept „nere/.onabilă" si Congresul in urm A co n su ltă ri m ocrat-creştini • m isterioasa
unui bloc cu mai m ulte etaje m ulte arestări. de asemenea, comisia pentru contrară interesului naţional. lor dc joi seara dc la Casa moarte a unuia dintre cei
din centrul oraşului, care s-a stabilizarea p re ţu rilo r, sl m i In scrisoarea sa. Johnson a Albă. mai p u ternici oameni ai
prăbuşit O raşul apare complet S.I.F.A.R.-ului, colon elu l Roc-
distrus în urma cutrem urului. c a ; recentele schim bări de
Atm osfera este halucinantă. + La Tokio au început lu M arii Britanii la Piaţa comună. viat (a Alger, după cum se ştie, ploziei care s-a produs In uzina cadre fn com andam entul su
M al m ulte clădiri au luat foc crările sesiunii preliminare a ce Cei doi miniştri au arătat că la 23 iulie de către trei mem de m uniţii din Luanda, aparţi- prem al p o litic i.
datorită scurtcircu itelo r pro lei de-a XIV-a Conferinţe îm po cererea de aderare a M arii Bri bri ai unei organizaţii de rezis nind colonialiştilor portughezi, In afară dc aceasta, depu
vocate de cutrem ur. A u to rită triva bombelor A şi H organi tanii la C.E.E, va continua să tenţă palestiniene. După ce re au fost ucişi 7 muncitori, iar alţi tat ilo r n u le -a lost pus la
ţile filipineze au luat măsuri zata de Consiliul japonez îm po fie in atenţia celor două gu levă „im posibilitatea disocierii 23 au fost grav răniţi. Agenţia dispoziţie n ici un m aterial
urgente pentru ajutorarea v ic triva bombelor atomice şi cu h i verne. complete a aspectelor legale ale precizează că majoritatea victi do ved itor a! C om isiei g u ve r
tim elor. Insusi preşedintele drogen — Gensuikio. Constan acestei probleme de contextul melor sint negri. namentale de anchetă, cl doar
Ferdinand M arcos a sosit d i tin Vasiliu a adus participan + Greva deţinuţilor politici ei politic", comunicatul dat pu concluziile sale. D eputaţii nu
mineaţa la fata lo culu i pentru ţilor la Conferinţă un salut din de la închisorile venerueliene, blicităţii lo încheierea reuniunii + Poliţia milaneză a arestat au avut de asemenea posi
coordonarea lu cră rilo r de sal partea Comitetului Naţional declarată în semn de solidari anunţă că guvernul se va opri joi 12 persoane acuzate de tro bilitate a de a lua cun oştin
vare penlru Apărarea Păcii din Re tate eu deţinuţii de la inchisoa- asupra „unei soluţii, adecvate, fic cu cecuri turistice americane ţă cu im alt raport despre
Cutrem urul, care a durat 9 publica Socialistă România. rea de pe Insula Tacarigua, s-a de indatâ ce ancheta in c.urs va in valoare de 1,6 milioane do aceeaşi problemă, cel al ge
m inute, a atins gradul 7 pe încheiat cu victoria greviştilor. fi încheiată'’ . lari. Şeful bandei, care se a- neralulu i Manes. Acest ra
scara Richter, epicentrul său + Ministrul culturii şi infor Ei au obţinut promisiunea gu preciazâ că ar avea 100 de port conţine d e ta lii precise
situindu-se la aproxim ativ 290 m aţiilor al Cehoslovaciei, Miro- + In oraşul Kennedale (sta membri, este Marco Alache şi inacceptabile pentru g u
km nord-est de M anila slav Golusko, a plecat, in frun vernului de a desfiinţa acest la- tul Texas), au explodat o cis- Campos din Lima. Şapte din cei
tea unei delegaţii culturale, in arestaţi sint cetăţeni ai unor vern p riv in d pre g ă tirile tn
...şi nene tr-o vizită în Mexic. In timpul vi state din America Latină. n istru l apărării a respins, dc
vederea lo v itu rii de stat. M i
zitei va fi semnat un acord cul
asemenea, cererea d e p u ta ţilo r
tural intre guvernele Cehoslova
+ Populaţia Statelor Unite
ciei şi Mexicului. s-a cifrat la 200248.000 persoa dc a li se pune la dispoziţie
CIUD AD DE M E X IC O 2 (A - ne fa 1 ianuarie 1968, ceea ce rap ortul in te gra l p riv in d rezul
gerpres). Lin puternic cutrem ur + Autorităţile statului Minas reprezintă o creştere de 2.138.000 tatele anchetei făcute fn cadrut
de păm înt a fost resim ţit v i Gerais au anunţat că la Rio de persoane faţă de 1 ianuarie 1967 S .l.r A.R., tn legătură cu
neri dim ineaţa la ora 8,05 (ora Janeiro au fost ucise trei per gâr, unde se află întemniţate ternă de combustibil şi un re — a anunţat Biroul de statistică supravegherea v ie ţii p a rticu
locală) în capitala M exicului, soane şi alte 60 rănite in cursul persoane acuzate de „activitate zervor aparţinind unei staţii de ol S.U.A. In aceasta perioadă lare a unor personalităţi ale
provocînd panică în rîndu rile ciocnirilor care au avut lac în subversivă11, fără să fi fost ju benzinâ. Flăcările s-au ridicat s-au înregistrat 3.600,000 oaş- v ie ţii p o lii ice. economice,
populaţiei. C utrem urul, care a tre poliţie şi participanţii la o decate. Comitetul de organiza la zeci de metri înălţime, iar teri, 443.000 imigrări şi 1.900.000 culturale.
avut o durată Intre 3 si 5 m i demonstraţie. Demonstraţia a re a grevei a dat publicităţii incendiul a provocat rănirea a decese. Toaic acesfea au ridicat tn
nute a provocat întreruperea fost organizată in semn de pro o declaraţie în care subliniază cel puţin 28 de persoane, din cursul dezbaterilor parlam en
fu rn iză rii curentului electric in test împotriva brutalităţii p o li necesitatea luptei pentru o am tre care 6 se află în stare gra ♦ Şapte persoane şi-au pier tare m ari d itic u ltă ti gu ve r
ţiei. nistie generală a deţinuţilor po vă. Unul dintre răniţi este un dut viaţa ca urmare a unei alu
mai m ulte sectoare ale capita nului l.cone. Ancheta parla
lei. Numeroase clă diri din cen litici. ' redactor al televiziunii din Dai- necări de teren care s-a produs mentară este in prezent a-
tru l oraşului au suferit fisuri + In cursul vizitei sale de o las, Steve Pieringer, care filma in localitatea nepalezâ Chagan, m inată, tnsâ — p o triv it ob
in ziduri, si qeam urile m ultor zi la Bonn, ministrul italian ol + Cabinetul algerian s-a în incendiul şi care a suferit arsuri situată la 320 kilometri de Kat- serva to rilo r dc la Roma —
case s-au spart. O clădire cu AFRICA DE SUD. — Supravieţuitorul unei ope afacerilor externe, Giuseppe trunit joi sub preşedinţia lui foarte grave. /nandu. Alunecarea de teren a datorită com plexului dc pro
nouă etaje, construită in în raţii de tiansplant de cord, dr. Philip Bloiberg, celebrul Mediei, a avut convorbiri cu o Houari Boumediene, pentru a provocat, de asemenea, prăbu bleme ridicate va fi toarte
tregim e din sticlă si alum iniu, pacient de la Groote Shuur din Capetown, arâtînd cunoscutul mologul său vest-german, Willy + Agenţia portugheză de pre şirea a două poduri. In regiunea greu să fie evitată la relua
semn al victoriei, după cîteva zile de la reinternarea sa, la Brandt. Cu acest prilej a (ost lua în discuţie problema avio sinistrată, culturile a fost distru
a fost grav avariată, răm înînd rea lu cră rilo r, în toamnă.
ivirea unor complicaţii. abordată problema adeziunii nului israelian „Boeing 707", de- să „A n i" anunţă că in urma ex se pe o întinsă suprafaţă.
în picioare numai structura
din beton si alum iniu. V. CHIŞU
nefMCTiA $1 ADMINISTBAT1A ZIARULUI i etr. Or. Petra Qrota or. 33, telefon 1171, 16 49, 13,11. — fflPARULi Întreprindere* poligrafică Hunedoara—Deva.