Page 12 - Drumul_socialismului_1968_08

p r o l e t a r ; d in to a te t a r il e, u n it i-v a I
Biblioteca Municipiului Osvn
SALA DE LECTURA
Monument din
IN INTERIORUL epoca neolitică

ZIARULUI UE AZI:
fi M ţ Mozaic duminical Ia aproxim ativ doi kilo m e tri nord-vest dc ora­

şul Cernavodă, in tr-o ruptură a m alului D unării,
cauzată de alunecarea terenului, s-a descoperit un
monument neobişnuit. Este vorba despre un disc
Vă recomand: din calcar foram iniler, cu diam etrul dc doi m etri,
aşezat în poziţie orizontală. M a rg in ile sale sînt
^ S C i- ridicate ca o bordură, iar partea Interioară este
• „Zborul lui Au­ şlefuită. In apropierea discului, îngropat în pozi­
rel Vlaicu la Haţeg şi ţie verticală, la ciţiva centim etri, s-a găsit un
m enhlr din calcar cochijifer, neşlefuit, cu un ori-
| ORGAN AL COMITETULUI - JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC.R. §11 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU 1 Orăslie** lic lu circu la r în partea sa superioară. După m ă­
rimea discului şi poziţia m e n hlrtiiui (care la o a­
Ţinuturi dc legen­
num ită oră — puţin după 12 — lasă un cerc de
dă lum ină în umbra proiectată pe disc), specialiştii
ANUL XX NR. 4226 DUMINICA 4 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI înclină să creadă că sc află în fata unui m onu­
• Partea a doua a ment din epoca neolitică, un fel de calendar,
reportajelor „Din nou avind drept scop indicarea tim pu lu i cind trebuiau
La I.M. Hunedoara despre delfini'* şi să fîc efectuate unele lu cră ri în agricultură, pes­
cuit, vînâloarc ctc., sau un ceas care indica tim ­
Fenomene... „miste­
pul pentru sa crificii religioase, probabil legate de
rioase
cultu l m orţilor. In s p rijin u l u ltim e i păreri vla e sl
faptul că m onum entul sc află în apropierea unul
Colţul rebusistu- c im itir neolitic.
FONDURILE IMOBI lui. (Agerpres)

In fiecare cooperativă a g ri­
UZATE - TRIBUT colă s-a constatat că pe te­ ARATURILE
ren urile unde s-a în tîrzia t e li­
berarea terenului de paie sau
snopi si executarea arăturii,
m ult. C ontrar aşteptărilor însă DE VARĂ SE FAC
recolta a fost dim inuată cu
10— 20 procente sau chiar mai
PE SEAMA se acţionează destul de ane­ ^ —
ară tu rilo r.
m ic la executarea
Cîteva
edifica­
s»nt
aspecte
toare. IN TOAMNA?
La C.A.P. rtrănişca deşi s-a
eliberat întreaga suprafaţă de
păioase nu s-au făcut arături hui** să ducă sau... să aducă ha — rezultatei? respective
RENTABILITĂŢII nici pe 20 hectare. Inginera n i destulă in certitud ine pre­ sînt departe de a oglindi po­
nişte’ com bine" (?), ne relata
V io rica ■ Arricanu ne-a explicat
s ib ilită ţile de care dispun a­
doar
că la unitate a rămas
un singur tractor care cu greu şedintele. ceste unităţi, fiecare avînd c u l­
face fată volum u lui dc lucrări Cu totul ncsalisfăcător sc tivate cu păioase 250— 400
ce trebuie executate. Asem ă­ desfăşoară olccluarea a ră tu ri­ ■hectare. Dacă a fost o perioa­
nător stau lu cru rile $i la lor si la C.A.P. Gurasada unde dă cînd conducerile u n ită ţi­
C.A.P. Bretea M urrsanâ. 7 i- rea liză rile reprezintă norma lor justificau întîrzierea arătu­
lele trecute tovarăşul Ion Hui, unui troctor în mai puţin dc rilo r pe scama stării vrem ii,
preşedintele cooperativei, ne 8 zile. Aceeaşi situaţie sc acum acest argument nu mai
l.M . Hunedoara este una rare stă ncfolosit de nu an spunea că din cele . 214 hec­ întiln eşte la cooperativele a- poate li invocat Rămînerea
din în trep rind erile ju d e ţu ­ şi jum ătate» cu situaţia ce­ tare care au fost cu ltiva te cu gricolo din Bampotoc, Leşnic. în urmă se datoreşte doar
lu i nostru care, în a c tiv ita ­ lor două foreze „U ra te i" ne- păioase sînt eliberate 191, dar V elei, Bejan şi altele. slabei preocupări a c o n s ilii­
tea pe care n desfăşoară se folnsile do 14 luni, cu a a- arături s-au efectuat pe mai Deşi la prima vedere se lor de conducere ponlru m o­
mai bazează încă pe d o la lii gregatclor do perforare — puţin de 50 hectare. Două pare că la C.A.P. Soinuiş, Hă- bilizarea coo pe ratorilor la e-
din partea statului. Cauzele aduse din im port încă din tractoare din cele repartizate iă u şi Uia s-au arat supra­ liberorea terenului de paie sau
rare condiţionează această 1062-1964 — şi nefolosite de aici nu se aflau în unitate. -,,Tre- feţe mai mar: — cîte 40—30 snopi In plus trebuie arătat
situaţie sînt mai multe, dar, peste 4 ani şi cu situaţia că nici presele de balotat
în rîndu l lor, un loc im p or­ m ultor maşini, u tila je şi in ­ paie nu funcţionează la în trea­
tant il ocupă incom pleta stalaţii care stan nefolosîtc ga capacitate, uneori pierzîn-
folosire a m aşinilor, u tila je ­ de 5 pînă )a peste 50 dc II riu-se tim p preţios cu rem edie­
lo r şi in s ta la ţiilo r din do­ luni. Ne putem uşor da sea­ rea defecţiunilor.
tare, lucru dc care vom ma ce efect negativ au a­ C alculele dovedesc că daca
încerca să ne ocupăm în cestea asupra eficientei r - sc menţine ritm u l de pînă
cele ce urmează. conom ire a a c tiv ită ţii l.M. acum. a ră tu rile de vară nu
încă din anul 1965 în Hunedoara, dacă menţionăm vo r putea f: term inate nici
cadrul în tre p rin d e rii au fost că la 31 mai 1.963. pe în tre ­ peste două luni. Aşa stînd
aduse trei m otoare electrice prindere. au fost e vide nţia­ lu cru rile se pune în mod firesp
asincron — a căror valoare te peste 100 maşini, u tila je întreb area : com itetul de d i­
dc înlocuire trece dc 350.000 şi in sta la ţii care stau nefo- recţie al l.M .A , Dobra nu are
Petroşani. Vedere spre dealul D iljo, unde s-o deschis o nouă mină. lei, cu scopul in iţia l de a lositc. cu o valoare lotală nim ic de spus în legătură cu
Foto r V. ONOIU ■ * . t i i f f a i ' . 'Z i ,
acţiona., conform pro ie ctu lui .de . înlocuire de dpj.oape randam entul tractoarelor la
— cuptoarele de la Uzina 5.000,000 lei şî pentru care ară tu ri ? Aşteptăm ca răspun­
de preparare a m in e re u ri­ numai în perioada de nefo- sul să (ie concretizat în în­
lor. O dată aduse insă, spe­ losire s-au p lă tit drept am or­ cheierea grabnica a acestei
acţiuni de maro
însemnătate
cia liştii au constatat că tism ente 369.000 lei. De pentru soarta recoltei viitoare.
m enţionai este că în marca
acestea
nu dan rezultate,
CINE ŞI GJH Si OCU­ înrăutăţesc factorul de pu­ şi u tila je au un grad de u- |
lor m ajoritate, aceste maşini
tere, aşa că le-au în lo cuit
50 i
7ură cuprins între 15 şi
cu alte motoare electrice (n.a.
— cu acceptul proiectantu­ la şută.
lu i ? ! ?), prim ele fiin d pro­ In acelaşi timp, la l.M . VOM AJUNGE
puse ca disponibile pentru Hunedoara există maşini,
PA DE EDUCAŢIA vede. foarte sim plu de p ro ­ puse în funcţiune, eviden­ OARE
redistribuire. După cile se
u tila je şi in stu la tii noi. ne- i
pus... foarte sim plu de ac­
şi
ţiate în contul „u tila je
atunci
cînd
ceptat,
in v e s tiţii"
m ateriale pentru
vorba de hanii statului. este — cum ar fi maşini de fo r­
ţă si u tila je energetice,
de
Oare specialiştii în lucru aparate şi insta la ţii NEMURITORI
cauză (in cadrul în tre p rin ­
LUCRĂTORULUI derii — după cum ne in fo r­ de^ măsurare, control şî re­ : j închipui dispariţia totala a
N ici un om nu-şi
poate
glare, u tila je şi in sta la ţii de
in ^jn e r
mează
tovarăşul
transport şi rid ica t — în va­
şef adjunct M ihai Moara nu
există posibilitatea ca aceş­ loare totală dr peste j cului său. P rofllm d de stă-
S bîeiunea om ului, unii „spe-
tia să fie id e n tifica ţi pe con­ 2.600.000 lei. M ajoritatea se : c ia liş ti" din S.U.A, oferă cll-
cret) şi pro ie cta nţii nu pu­ găsesc în stoc. pentru''darea j entifor lor „via ţă veşnică",
prevedea această in ­
teau
în funcţiune sau în m ontaj,
DIN COMERŢ? capacitate a m otoarelor dc 1-4 anî, o parte din ele j oferă oricui, pentru suma
j Lconard H oit din statul O hio
înainte de a le achiziţiona?
j de 8.500 dolari, şansa de a
un
— 5 cîntarc de bandă,
Că doar fiecare din ele au
caracteristici tehnico-func- pod rulan t de 10 tone $.a. j i r i i 1.000 de ani. Cu a ju to ­
unor camere speciale
rul
tionale bine stabilite, care — fiin d trecute deja în dis­ | de dorm it el se străduieşte
La prima vedere s-or părea tToşani. referitoare la modul de lucru se dau indica ţii p ri­ pot fi in terpretate de o ponibilitate. ; să transform e moartea rea-
a munca cie eriucalie a lu cră­ cum este organizată munca de vind modul de deservire a gîn dire tehnică speciali­ In bună măsură aceste j lă în moarte fictivă . $» se
r il o r din comerţ ar fi o pro­ educaţie a lu cră to rilo r din sec­ populaţiei, se critică aspectele ■ găsesc destui naivi care
blemă. dacă mi minoră, in o ri­ torul pe care-l conduce. negative care mai au loc. Şe- zată?! Sau. la schimbarea im portante im o b iliză ri de ; să-l creadă. Există oare In
e caz pe un loc secundar, du­ — Lunar, în ziua dc 4. în ca­ lii de un ităţi transm it apoi ţoa­ soluţiei nu s-a întrebat n i­ fonduri au la bază — după i experienţele lui H o it măcar
pă aprovizionare, deservire ctc. drul tru stu lu i nostru arc loc le acestea lu cră to rilo r din sub- meni ce se va întîm pta cu cum recunoaşte şi tov. in ­ I un qrăunte de raţiune ?
‘vdîncind pulin lu crurile. ne ordinea lor. Am difuzat, de m otoarele rămase în dispo­
dăm seama că situaţia este cu asemenea, la toti qestionarii giner şef adjunct M ihai Moa­ : La aceasta întrebare, omul
latul nlta. De munca de eriu- Prin cltcva in stru cţiu n ile D irecţiei alim en­ n ib ilita te ? Se vede treaba ră — slaba organizare a i dc sliin lă sovietic V a sili
aţie, bineînţeles, judicios or- taţiei publice din M.C.I., refe­ că asemenea întrebare nu m uncii, lipsa dc prevedere | Kuprevicî. preşedintele Aca-
anizata, de roadele practice ritoare la o b lig a ţiile persona­ si-a pus-o nimeni, din mo­ tehnică, de apreciere a per­ j demiei de Ştiinţe a R.S.S.
ilo acesteia, depinde întreaga lu lu i p rivind deservirea con­ j Bieloruse, a răspuns în ca­
rliv ita te a unei un ităţi comer- ■nifăfl ale sum atorilor şi com portarea în ment ce m otoarele, cu un spectivei a c tiv ită ţii c it mai La secţia tîm plorie a ] drul unui in te rviu .
ialo. Procesul de educaţie da- tim pul serviciului, cu obligaţia grad de numai 30 la sută aproape de necesităţi reale, I.I.L. Brad se finisează o j — Nu cred in succesul
lerm ina felul de comport«imont de a fi studiate şi aplicate. uzură, stau nefolosite de exagerările m ult prea mari nouă garnitură de mobilă. \ unor asemenea experim ente
• 1 lu cratoru lui din comerţ lată I. \ . P. L trei ani şi jum ătate, tim p ! — a spus el. O m ul dc siiin -
rle cum părători, cu toate im ­ înarm aţi cu cele spuse de — fală de necesar — in ma­ Lustruitoarele Tecla Nâs- ! tă rus Por Uri Rahm cllev o
p lica ţiile si consecinţele lui. tovarăşul Ciolofan. din care în care întreprinderea a terie de achiziţionare a ma­ tase şi Liuba Grof (în fo­ D U M I N I C A i studiat starea de anabim â
Să vedem cum stau practic Petroşani rezultă cit este dc tem einic p lă tit pentru ele cca. 30.000 şinilor. u tila je lo r şi in sta la­ tografie), execută numai 8,30 O r* exactă. ■ — înlăturarea sem nelor vi-
'u rn irile în cîteva un ităţi a- organizată munca de educaţie lei am ortism ent. ţiilo r. Un exemplu : „Podul lucrări de bună calitate. Cum va fi vrem ea. ■ zib ilc ale v ie ţii — pe calea
pa rlin înd TA .P .L. Petroşani, G im n astica dc în v io ra re ;
a lu cră to rilo r din restaurante Am exem plificat ceva mai rulant dc 10 tone — spune 8,40 F ltm p e n tru cop ii : „P i- | ră c irii corpului. Experienţele
cctor in care se înregistrează n o cctiîo" ; li lu i nu au losl insă incunu-
• ele mai numeroase abateri si bufele, am trecut prin cîte­ pe larg acest caz. în tru c ît el 5. OLTEANU 10,10 T v p e n tru elevi. C onsul­ [ nate de succes şi nu am
• le lu cră to rilo r (ospătari, bar- şedinţa ge stionarilor din toate va unităţi. este aproape identic cu s i­ ta ţii ta m a tem a tici (ba­ I auzit n ici ca a lţi oam eni dc
nani etc.), deci şi cele mai m u l­ cele 72 dc u n ită ţi şi 12 anexe. tuaţia com presorului stabil calaureat). Tema : P ro ­ i ştiin ţă să fi nhtlnut rczulta-
cesul dc g tn d irc in p ro ­
te nem ulţum iri ale consumoto- In ultim a vrem e au participat GH. I. NEGREA do 45 m c/m inu t (valoare blem e dc geom etrie : | tc în acest sens. In prim ul
i ilor. ţi bucătarii şefi şi chiar unii (Continuare in pag. i ' 3-a) 10.30 O ra sa tu lu i ; ] rinei nu s-a dovedii fncă
Notăm pentru început cele lu crători din turele libere. Pe dc înlocuire — 522.000 lei) 12.00 T v p e n tru sp e cia liştii din i posibilitatea ca organism ul
a g ric u ltu ra ;
puse de tovarăşul Constantin lingă aspectele în d e p lin irii pla­ 12.43 De stra jă p a trie i ; j uman să treacă f/> stare dc
13,13 T e le ju rn a lu l dc p rin z ;
d o lo fa n , directoru l T A.P.L. Pe- nului, în cadrul acestor şedinţe 16.00 Zlg-zag — tctem agAzin d u ­ j anabiozu şi după aceea să-şi
m in ic a l : | poată relua fun cţiile norma-
18.00 T ra n s m is iu n i spo rtive de | le. Cred ca nu arc sens să
la F e stiva lu l tin e re tu lu i
de la Sofia : | se facă o afacere din via-
• A tle tis m (finalele.!.
ză la acelaşi şantier şi lot).
i to om ului. Aceasta nu fn-
de 38 dc m etri şi mai ales
Prieten şi duşman, tim pul
liccarc pas. E lo ial şi to t­ O A M E N I CARE C ornel Stnncălie şi sudorul cind acesta este compus din 13.43 T e le ju rn a lu l de scară : j seamnu. fireşte, că nu vrem
a r tis tic i ;
• G im n astică
nc măsoară fiecare
clipa,
Există
I să trăim mai m ult.
14 elemente deslul de qrele.
în­
electric N icolac Szaho
Speetarot de v a rie tă ţi ;
odată neîndurător, aspru, fruntă tim pul din pasiunea In tim p ce vizitam locul 20.00 ,.Cu bronz $i... f i r i b ro n z". I n m ulţim e de ipoteze cu
dur şi prietenos. -Aşa il meseriei. dc muncă al şantierului 21,4.’» F e stiva lu l m o ndial al t i ­ j p riv ire la m odul cum s-ar
n e re tu lu i si s tu d e n ţilo r d r
ştim de veacuri. O am enii N i s-a părut exagerată m ontaj L am văzul Ungă ta Sofia : j putea prelungi viata om ului.
plăsm uiţi din Irum intarca Î N F R U N T Ă T I M P U L cilra _• tim pul redus cu 40 vechea hală a to rje i nişte • C oncertul la u re a ţilo r | Din păcate, n teorie s liin ti-
lu i încearcă să-l in lru n lc . la sută. Si totuşi este ade­ stîlp i vop siţi in roşu ce sc co n cu rsu lu i de etnlcce | tic fundam entată in aceas-
dc cstrAdă.
II lungim sau il reducem vărat. O idee, doar imo ve­ ridicau la aproape 40 dc • R ezum atul film a t al to p rivin ţă nu există.
Sînt două alternative. M ai nită aşa spontan, după ce m etri de Io sol. „Peste a- p rin c ip a te lo r m a nifes­ La baza v ie ţii se afla mc-
tă ri ţ
există si o a treia. Aceea pas şi aproape in orice do­ p ilo n ii unei noi hale. Abia hain asamblată gata de la a stat cuibărită undeva fn ccastă veche hală — nc spu­ 2Z,r,t\ Parada ve d e te lo r : fabolism ul. Ficparc fiin ţă vie
dc a om ori tim pul. Dar dc m intea unui om. Cu c îlv a nea m aistrul Malancea — se 23,to T e le ju rn a lu l de noapie. i sc reînnoieşte continuu.
meniu dc activitate. că se vedeau printre cele sol. Da. dar pină s-a ajuns
aceasta nu ne vom ocupa tim p in urma in gin eru l T ro ­ va ridica hala nr. 2 de pre- i Tocm ai prin aceasta sc deo-
Am poposit intr-u na din două construcfii im punătoa­ aici au trecut m ulte zile, L U N I
acum. zile in m ijlo cu l constructo­ re ale o (eforiilor. Ceea s-au studiat m ulte idei, s-au ian Scchel a lăcut propu­ q ă tirc -o le lă rii. In ace­ 77.30 P e n tru noi, fem eile : j sebeşte tot ceea ce este v iu
II lungim alunei cinrl rilo r dc la şantierul mon­ ce loccm acum sfnt tăcut multe calcule. Aşa s-a nerea ca şi lu m ina torul (spa­ laşi tim p noi ridicăm hala, ix.fio A c tu a lita te in d u stria lă : i dc ceea ce nu are viată.
ne-o cere viafa şi II re­ ta j-in s la la lii I, lotu l I din m ărunţişuri — nc spunea tntlm plat cu hala dc pregă­ ţiu l de aerisire de deasu­ iar fo rjo rii lucrează. C ind va 18.30 Curs de lim b a fra nre ză — | Esenţa însăşi a v ie ţii con­
reluarea le cţie i a 4-a :
ducem tot din acelaşi mo­ cadrul I.C.S.H. O am enii a­ m aistrul Teodor Malanceo. tire a g a rn itu rilo r de tu r­ pra halei) să lic asamblai ii gata şi noua forjă care 13.0(1 Lyccu m — em isiune pen­ ' tine mişcarea perpetuă.
tiv. Cită bucurie sim ţim c est ia, de mai bine de 20 O am enii care lucrează la a- nare de la otelăria e le c tri­ la sol. A tît a trebuit : ideea. se construieşte lingă poar­ tru tin e re t î Oare o m ul moare pină Io
cind un om este.redat v ie ­ de ani construiesc lurnalc, ccstc m ărunţişuri — cum că. Prin asamblarea ferm e­ Si oam enii au pornit la trea­ ta zg u rii sc va term ina şi 13,3(1 T e le ju rn a lu l de seară : capăt ? Nu. El continuă să tră ­
13,50 R u te tin u t m eteorologie.
ţii după o boală grea. Cită o le lă rii şi lam inoare. Au r i­ le numea m aistrul Malan- lor la sol s-a redus tim pul bă. Echipa lu i M arin Co­ această hală. După calcule P u b lic ita te : iască prin co p iii săi sub
bucurie trăim alunei cind dicat toi ie lu l de aqrcqate cea — ai/ metodele lor de dc lucru cu 25 la sută. O a­ ma n de la m ontaj lum ina­ cîştigâm cel puf in $ase 20.00 T repte spre v iito r : forma pe care stiin fa a d e ­
In plină iarnă putem adun- indus! riale, unul mai pre­ muncă. Sini int r-adevur mai menii care au lucrat la a- toare, lăcătuşii Simion Rur- luni. 20.20 C c-aţî d o ri să revedetî ? num it-o ereditate. S-au stu­
qa glastrei o floare lin tenţios deci! altul. In lupta pu lin spec/acu/oase, dar ccaslă hală să nu credeţi că că. (on Bici, Stcian C iocoiu O am enii in lru n lă tim pul. 20.1S T e lc-n n lve rstta te a : diat răm ăsifelc o m u lu i dc la
21.20 V a r/c tă ti pe p rlîru lă :
lapt banal am puica spu­ incqală cu gerul, cu greu- interesante. Lupta paşnică au ceva personal cu tim pul. şl Ghcnrqhc C rcfu au m ate­ II in lru n lă din pasiune, din - t .45 F e stiva lu l m o n d ia l al t i ­ Crom agnon — unul din stră­
ne. dar tim pul a losl în ­ liilca măsurată in zeci rlc cu tim pul esle prezentă si Nu au nici un fir dc păr rializat ideeo in gin eru lui fn- dragoste fată de meserie $i n e re tu lu i şi s tu d e n ţilo r de m oşii p o sib ili al om ului. O r­
la Sofia.
şelai. lonc si cu înălţim ea, au în ­ nici. O luptă în care se ve ­ alb. Din contră, la u n ii abia tr-un tim p care constituie lată de tot ceea cc se r i­ C once rtul in te rn a ţio n a l al ganism ul Iu l este identic cu
un record. Să nu credeţi al nostru. Dc aict porneşte
Exemple rlc înfruntarea vins lot ei. de pasiune si voinfă. Ce le-a dat mustaţa. Lăcătu­ dică pentru om şi binele la u re a ţilo r co n c u rs u rilo r
tim pului ln lîln in \ in viata In ziua cînd ne-am aliat poale li mai sim plu. am şul C arnl M u rin (al. treilea că-i aşa de uşor să rid ici lui. in te rn a ţio n a le .
R ezum atul film a t al n rîn -
noastră cotidiană la fiecare printre con slru clori puneau zice noi, deciI să rid ic i o din (ra fii M u rin care lucrea­ un lum inator Ia o înălţim e N. PANAITESCU rin a le lo r m a n ife stă ri :
22.30 Telejurnabt» de noapte. Contiauore în po&- a 3-a)
l