Page 13 - Drumul_socialismului_1968_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

— ............................i
Duminică

4 august Zborul lu i A u re l Y laicu

ia Haţeg şi O răştie (I)
■ ■ ■ i — tv-...... ■

Azi se împlinesc 56 au făcut ca în ziua zborului tlrăşte zalele — pe tren — cl
de ani de cind Aurel Vlai- să sosească la Haţeg 14-15.000 pe sus...", V la icu a efectuat
cu a zburat peste ţinuturile de oameni ta m ajoritate ţă­ „un zbor trium fal p rin largul
văzduhului", cum îi cara cte ri­
Orăştiel, urmărit de ura- rani rom âni din toate com unele zează ziarul am intit, dc la Ha­
Ţ ă rii H ateqului. Zborul desfă­
lele şi strigătele de bucurie şurat pe un lim p frum os in en­ ţeg la Orăştie. cel d in ţii zbor
ale zecilor de mii de ad­ tuziasm ul şi aplauzele m u lţim ii de la un oraş la a ltu l In A r­
miratori. a durat 50 m inute. Şl aici V la i­ deal. Acest zbor este descris
Secolul al X X -lea a început cu a uim it pe cei prezenţi cu chiar de V laicu : „A m plecat
stih semnul unui vertiginos n- v ira je le sale şi cu aterizarea dlm lnca|a înainte de orele
salt al cu ce ririi văzduhului dc cu m otorul aeroplanului opri'.. cinci, din Haţeg. T re i autom o­
către om. Z borul cu a ju lo ru l In dum inica urm ătoare, 4 bile au plecat şi ele cu mine o
dală, ca s i m i însoţească că
S Y S . f i f i f i f i C i c $ l unui aparat mai greu decit a­ atiqusl 1912, era programat de ml s-ar strica maşina să-nil
erul era marca
zborul la O răştie. Acesl im por­
problemă cc
vie în a jutor. A v în d un
tim p
tant evenim ent din viata ora­
preocupa întreaga om enire. La
im portantele realizări în acest şului — zborul lui V la icu — foarte plăcut, maşina a mers
domeniu pc plan internaţional, fusese pregătit în mod deose­ de minune. Am go nit fn lin ie
o co n trib u ţie deosebită a adus bit. Z iarul „L ib e rta te a " şi a ii- dreaptă spre O răştie. de m i se
em inentul tiu a1 poporului ro ­ şele duseseră pînă în cele mai părea că în douăzeci de ralm i-
Ş t i a ţ i c ă . . . mân, născut pe m eleaguri hn- îndepărtate c o ltu ri vestea zbo­ Ic-s la ea. mal ales că şl Inim a
nedorene. A u re l V laicu.
ru lu i ce urm a să-l facă V laicu mă atrăgea mal tare ca orlcind .
După îndelungate cercetări „în v in g ă to ru l de pe ci mp II k* C ind am fost pe la Călan, am
® PO TR IVIT anuarului Si căutări. A u re l V la icu . avînd dc la A sp e rn " acolo unde „in - văzut că autom obilele au ră ­
statistic al O.N.U. publicat s p rijin u l unor personalităţi pro­ tila oara f $1 cercase a rip ile ma­ mas ta re -n a p o l; ca să le aştept
la New Y ork, (ara cu ceî gresiste ca Spiro H arct, 1. L şin ii sale de zburător Irasă pe m-am in v ir llt de cîteva o ri in
mai mare ven it anual pe cap Caraqiale, reuşeşte să constru­ atunci de puterea bra ţe lo r flă ­ ju ru l coşu rilo r de la fabrica de
de lo cuito r csle K uw eitul iască la Bucureşti aeroplanul căilor din salul său B in tin ţi" fler, pină au sosii şl ele, apoi
{3,257 dotări). Pe ultim ele „V la ic u I", maşină cu reale ca­ C o m itelui creat pentru organi­ am !ual-o Iar în zbor înainte
lo curi se înscriu H aiti (80 lită ţi. cu care a efectuat prim ul zarea zborului tipărise 1000 de pe deasupra lor. Cind am fost
zbor, la 17 iunie 1910, pc cîm -
Deschid iarăşi cartea do larii şi India (79 dolari). broşuri în lim bile română si la Sim erla şi am văzut Orăş-
neamului la vrem ile de © PO PULAŢIA lu m ii era pia de la C otroceni. P rim ului maghiară care făceau cunoscut tla şi-m i părea că-m i văd st
datină străbună... Che­ Ia m ijlocu l anului 1966 de model de aeroplan îi aduce în aeroplanele construite de V la i­ salut meu dincolo dc ea, m-a
scurt tim p radicale transfo r­
m ările istoriei răsună 3.535.600.000 $i continuă să mări. construind p ro to tip u l cu şi succesele doblndlle in apucai un dor de ducă. In c it
din adîncuri ca nişte crească din >963 n i 1,9 la „V la ic u II", aparat de mar.» concursurile interne şi interna­ am dat irîn că lu ţu lu i meu şl
orgi slefipite din oasele ţionale. La fe stivită ţi au losl m-am dat de vreo două o ri roa­
sulă anual. perform anta tă în ju ru l lu rn iilu l bisericii
străm oşilor, oare s p riji­ La scurt tim p după încheie­ in vita te corul din Dobra şi fan-
nă acest pâm int spre £) ASIA deţine mai m ult rea concursului de la Asoern, lara m ilitară. rom âneşti, apoi o tură peste
soare şi lum ină. V eşni­ de jumătate din populaţia care i-a asigurat un loc de Respectînd o prom isiune mal oraş şl pc urm ă rotlndu-m ă
cia se pare că stăpînas- globului — 1.867.000.000 lo­ (runle in rin d u l celor mai buni veche care cuprindea dorinţa peste „D ealul M ic ", ml-am o ­
te viata şi ob ice iurile cuito ri. Europa esle co n ti­ aviatori din lume. A urel Vlaicu chit locul unde să mă cobor."
noastre, ţin u tu rile aces­ nentul cu cel mai marc nu­ întreprinde un lung turneu de de a sosi la O răştie, nu „pe
tea pline de poveşti şi măr dc lo cuito ri pe krap — zboruri dem onstrative prin şarpele greoi de lie r ce abia-şi IOAN ANDRIŢOIU
de legende „Fată de 91, Ufir-ată de Asia O rien ta­ Transilvania, răspunzind astfel
Roma. a cărll eternita­ lă — 74. Oceania are numai num eroaselor in v ita ţii venite
te a p ie rit In pulbere — Cabana Lunca Florii. Foto : V. ONOIU 2 lo cu ito ri pe Ump. din parlea rom ânilor ardeleni.
spunea N lcolae lorga — După zb o rurile efectuate la
ciobanul dac s-a rid i­ Arad si Luqoj, desfăşurate, tn
cat din U rin ă , şi-a du­ vierm i dc mătase din Fukushi- prezenta a m ii de oameni
rat Iarăşi bordelul de Apa provoacă ma. Ancheta a sta b ilit că ro ­ ve n iţi de la m ari depăitări să
lemn. s-a aşezat in el cu Popasuri g o jin ile de paie ne care se vadă pe „zb u ră to ru l din Bln-
da tinile sale neatinse şl incendiu... aflau gogoşi do mătase s-au tin ti si pasărea sa m ăiastră",
stăpincşle pină astăzi, Deşi pare neverosim il, nu csle aprins sub acţiunea razelor so­ Aure) V laicu soseşte tn oraşul
in umbra uriaşă a Re­ Cabssia Samca Florii totuşi exclus ca apa să pro ­ lare care treceau prin acope­ Haţeg Z iarul „lib e rta te a " care
tezatului". A u trecut voace un incendiu Cel puţin rişul din m aterial sintetic apărea la O răşlle anunţa acesl
anii, au trecut vea curi­ aşa s-a in tîm p la t în Japonia transparent şi pa care picătu­ im portant evenim ent ce urma
Este una dintre cabanele mult solicitate de amatorii să aibă loc dum inica, în 28 Iu ­
le... P ăm înturile rom â­ de drumeţii. Fiind situată in mosivul Sebeş, in Vaiea Jiu­ Un m isterios incendiu a dis­ rile de apa au jucat rolul len­ lie 1912 In v ltin d călduros tocu-
1 neşti aroeninlale mereu lui transilvănean, într-o frumoasă poionâ. cabana oferă trus recent o crescătorie de tile lo r. i lor11 din „tin u iu l Petroşanilor.
lăcomia
stră in ilo r
de
s-au înco nju rat cu ce­ privelişti ineîntătoare. Aici, am atorilor de drumeţii te stau H aţegului si P ulului să p a rtic i­
la dispoziţie comere cu 2. 3. A, 6 şi 10 poturi, o solo de
pe in număr c it mal mare pen­
! tăţi, din steja rul nea­ gat sortiment de mîncăruri reci Cabana dispune de mo­ CAP...’* — Acesta nu este titlu l unui (ilm de sezatii, ci tru a vedea rara şi frumoasa
„U N O M POATE TR A I ŞI CU C IN C I G LO AN ŢE IN
mese încăpătoare. Simbâto şi duminica se oferă un bo­
alţi
m ului s-au rid icat
vo in ici falnici ca brazii bilier nou. elegant. b u le tin u l medical a! unui cetăţean american în vîrslă arătare". In vederea organizării
acestui zbor, la Haţeg se fo r­
m u n ţilo r rare. cu bărbă- La cabană se ajunge cu uşurinţa. Duminica circulă 2 de 57 de ani. o rig in a r din Alaska In tim pul unei vizite mează un „co m ite t a ra n ja to r"
lle si neînfricare au fă­ autobuze din oră în oră. Plecarea se face din Piaţa Vic­ la San Francisco, ol a fost atacat cu armele de cîteva per­ condus de V icto r Bontescii
cut steagurile co tro p i­ toriei (Petroşani) începînd cu ora 6.00 Ultima maşină soane şi aruncat la pâm înt. Nu şi-a dat seama de nim ic do- A p e lu rile lansale de către n-
to rilo r să se închine ţa­ pleacă de Io cobonâ spre Petroşoni Io ora 21,00 Cei care cît în m om entul în care „s-a tre z ii" si a chemai un taxi rest com itet precum şi dc ziare
rin ii. pe care o umbreau vizitează acest agreabil loc de odihnă în cursul soptăminu, .să-l ducă la hotel La insistentele dire cto ru lu i hotelului,
cu p o rn irile lor de um ­ pot ojunge pină la Lonea cu autobuzele locole la/ de s-a prezentat la un medic. In urma unui examen ra­
bre si spaimă. acolo, pe jos, pină la cabană. Drumul se parcurge Intr-o diologie. s-a constatat că un glonte esle im plantat tn
oro. lobul drept a! creierului, a ltu l la baza cran iu lui, un al
Pe o muche stîncoasâ,
din preajm a satului Mă- De la cabana Lunca Florii se pot efectua excursii de treilea în m axilar, al patrulea în palat, iar al cincilea, De ce boli suferă Autorul Odiseei
l㻺ti. in alte tim puri, o rară frumuseţe Io cabana Şurionul şî la cabana Obîrşla care a pătruns pc sub ochiul sting, se alia între vena
Lotrului. jugulară si artera carotidă.
bărbaţii neînfricaţi, cne­ medicii
jii din Sălaş au ridicat a fost o femeie?
zid u rile semeţe ale cetă­ Uniunea sindicalelor lu ­
ţii de refugiu. Ei apărau cra to rilo r din dom eniul ocro­
aceste păm înturi din Recent a apărui în Ita lia o cărticică caro se bucură de
tirii săi'ă tă lii din Solia a fă­
p o rţile Ţ ă rii H aţegului cut o anchelă în rid u rile me­ o mare popularitate — „Descoperirea O diseei” . A u to ru l ci os­
pe la 1360. O am enii p u ­ c n o n t e i c ..........m i s t e r i o a s e ” d icilo r si personalului sani­ lo V illo rio Barrabani. om de ştiin ţă din Trapani.
99
ternici rid icaţi din ma­ tar S-a constatat că fiecare Acesta aiirm ă că „O diseea" nu este creaţia lu i Hom cr ;
rco fam ilie a C îndresli- Spuneam în prim a parte a lează" undele emise de co­ scrie rile fa n la slico -şliin lifice a) cincilea medic suferă. în după părerea lui, ea a losl scrisă cu un secol după „Ilia d a "
•lor, au făcut să răsune a rtico lu lu i că ştlin ta a pă­ pil. se prevede revenirea la a­ prim ul rind. de afecţiuni ale de un poel sicilian
cim p n /ile de bătălie, de truns şi pe aceste terenuri Acum cl|iva an; s a în re ­ ceastă lorm ă de com unica­ căilor respiratorii superioa­ Ipoteza că ..Odiseea" uu-t aparţine lu i H om cr csle ve­
tropotul cailor lor şi de „m isterioase". S in i studiate gistrat un caz dc sen sib ili­ re prim ară (cel puţin in co­ re, în al doilea rind do ma­ che. ea datează incă din secolul Irecul. In 1897 a apărut vo ­
c h iu itu l vo in icilo r cobo- stări psihice ca : hipnoză, su­ tate specială la Sverdlovsk : m unicările interplanetare) Şi la rii- qasf ro-intesliuale. U r­ lum ul lui BtiHler — „O femeie — autorul O diseei". P otri­
r ili din păduri în ro tito ­ gestie, telepatie, m anifestări o tlnără de 2I de ani putea ipoteza nici nu pare nevero­ mează apoi bo lile ficatu lui v i! acestei ipoteze, ,,Odisee,t" ar li îosl scrisă de o poclă din
rul v ilo r al v ite jie i şi de yoqa, extaz, inspiraţie. indica — legată la o.'hi — sim ilă. avindu-sc In vedere şi vez.icii biliare. in litn ite Sicilia. Iar ipoteza eă autorul „O dise ei” ar li din Sicilia a îosl
abătlndu-se cu mare Savanţii le-au explicat ge­ culoarea obiectelor, cu pre­ că un cod universal al sem­ mai frecvent la femei (7,8%|. emisă incă inam ica lui B ullle r de un om de ştiinţă neozeelan­
groază în şiru rile oşti­ neza şi oriqinoa cizie, prîn simpla lo r pi- nalelor obişnuite nu există. dez care pretinde că cunoaşte şi numele autorului — Drepa-
P rln lre altele, s-a stabilit In s p rijin u l de scifrării şi So constată, de asemenea, nodor.
rilo r turceşti. Documen­ că unele dintre acestea sini păire. Epiderma degetelor ci stud ierii fenom enelor am in­ un procent mare (0% ) de
tele vrem ii vorbesc cu sesizate numai de persoane suferise m odificări, devenind tite vin, In zilele noastre, hiperlonie si ateroscleroza Ca şi B ulller. Barrabani afirm ă că autorul „O diseei" esle
mare cinste despre fru n ­ un fotoanalizator o poolă. Această afirm aţie se bazează pe fapt ni că o scrie de
cu o sensibilitate deosebită, S liintele de epocă : ciberno- vaselor coronare
taşii lin u tu rilo r bălega­ Si numai In co n d iţii psiholo­ C ercetările efectuate asu­ N evroze $i psihoze sc în- descrieri din opera respectivă sint legale de trebu rile gos­
re* am intind pe „foan. pra acestor fenomene au lica şi bionica. Prin mode­ podăreşti ale fem eilor — amenajarea locuinţei, obiecle de uz
gice speciale (somn. Hipno­ larea unor procese osihice. tîlnesc m ult ma! rar, In
fiu l tui Sărăcln, Ştefan, arătat că unele dintre ele casnic, viata de fam ilie ele. El csle de părere că întregul
ză, transă). Aşa de exem­ cibernetica a pătruns cu ex­ schimb sînt foarte frecvente
fiu l Iul Cindres, N lco- (le lo p a lic de exem plu), au poem este prezentat din nunei de vedere fem inin, un ullim
plu, „m aq icia nu l" care „c i­ p lica ţiile in ceea ce m ulte
lac. Danciti, Petru sl teşte qîn d u l" spectatorului loc în alara nrqanel, r de m ilenii a con stitu it un mis­ alerqiile. in special la fo- arqti'Ttenl fiin d descrierile scenelor de dragoste,
Dinnlsie, fiii Iul Jarul şl de circ atunci cînd, luln- simt obişnuite, că au, deci, ter (blak-hox) : creierul o­ m eile-m edici st surorile me­ Barrabani identifică presupusa autoare cu una din cele
alţi cnezl din Sălaş, du-l de mină, se opreşte tn organe ale lor. necunoscute m ului. Deocamdată ! Va veni dicale. M ulte cadre sanitare mal m inunate şl c>m-r>|ionan!e eroine ale poem ului — Nau-
afirm ă în carteo sa. dreptul rtndu tni unde aces­ tncă De asemenea, nu se pro­ desigur si rin d u l descifrării sicaa, liica reqelui feo rien ilo r. fn ce priveşte oriqinoa sicilia ­
„V ech i monumente hu- ta a ascuns un obiect, este pagă prin undele electrom ag­ fenom enelor parapsihien, ^ctt suferă de reumatism na a autoarei Barrabani prezinlă ca argument principal „qeo-
nedorene" Vasile D ră­ înzestrai cu o sensibilitate netice emise de creier, ci a ju to ru l acestor moderne gra fia" operei.
guţ. deosebită, care-l ajută să se­ prin unde speciale, delec­ „chei universale"
Ca o m ărturie vie a sizeze Im pulsurile nervoase tate numai de cei cu o sen­ înfiinţarea. în cîteva ţări.
unei îndepărtate epoci (actele ideom otorii), care se sib ilita te specială a unor laboratoare, crearea
de zbucium şi nesiquran- m anilestă în m ina spectato­ Una din ipotezele care în ­ unor catedre universitare de Vivat revista!
tă. cetatea M ălăeşti stă­ ru lu i (pe care o tine într-a cearcă să explice originea fenomene parapsihice sînt
ruie pină astăzi. $i noi sa). în m om entul cînd a telepatiei, csle aceea care premise im portante In aceas­
ajuns In dreptul persoanei o consideră ca prim a formă tă acţiune de explorare 9
o păstrăm în suflet ca O R IZ O N T A L
P i o imagine a altor Sirali Mislimov, in vîrstâ de în cauză. Mama care prin (arhaică) de com unicare In ­ unor terenuri bogate în re­ 1) P in filn l te a tru lu i devean — in spcclul ! — G enul spectacolelor :>i m ateriale, a lic d e n u m iri (în a­
tim puri de glorie şi de 165 de ani, cel mai bâtrin lo­ somn ştie ce s-a petrecut cu tre in d ivizi, form ă care a surse de energie spirituală, „T ră ia scă " revista i ; 2) Vorbe cu date dc te a tru l devean; -l) lig i! — fara tem ei), deci Im p o sib il de dez­
m ai m u lte în ţe le su ri t — Poteca ! :
neatîrnare naţională. De cuitor al Uniunii Sovietice. co p ilu l său esle tn fond în ­ premers com unicării cu a- nevalorificată încă suficient, 3) In pas a le rg ă to r ! (ftg.) — Unn Itela e răvAşiiA ! ; 5) început dc legat.
ndcvAr t — Şt Devii poate fj. iu
VA rccom andAm sâ m i vA mal
cîte ort nu s-au auzii zestrată cu o sensibilitate ju to m l semnalelor recepţio­ din cauza necunoaşteri;. din fo rm e le <lc prezentare a unui fond ! ; fi) Locul de naştere ai p rip iţi, deonrecr dum neavoastră
f a d chem ările lui lancu de specială, p rin care „reccp- nate dc organele de simţ In Lector, univ. ION DRAGAN te xt. sau a u n u l scenariu ; 4) B;V spectacolului „V IV A T R E V IS T A - ! nc-aţi »r;mis into td e m in a lu c ră ri
tu t la cnp f — Expresie dc s u r­ — T a le r la m ijlo c • — In s 'ltu ţlc bune cc au fosi publicate.
O Hunedoara pină sub a­ priza ; S> V asile MlhAHc-scu I — cen trală care organizează specta­ D?cl aşteptăm ?
ceste ziduri care în flo ­ în lă n ţu ite fac secole l — L:nn lin ­ colele şl turnee le urustice I ; 7) M i hal li A n AP.ESCU - Brad :
reau de arcaşi şi lănci- e i alto ! — Ştefan R fiduţ î fi) Po­ A părarea locală nn tlaeria nă ! — Toi N'e im curAm c(\ n rm A i'lll eu pa­
eri ? P âm înlurilc încărca­ leita ! — Sfera dc In flu e n ta ! 7) cc ne-nconjoară in general ! : fi) siune şl ..co lţul rch u s!siu )u l“ care
cheile î — P aietele
.lum A iate de
toam nă g ri ! — In s titu ţie cure or-
te de roade, de nesfîrsi- Există v/eo f>f> dc tp c c ii supt (Mac firide şi ttebb) In q in cru l francez. I.ucien Se prevede că cel mai d iii- ve ve riţe i ! — F lu v iu In P®ipi ! m cnnlzen^A e xcu rsii Iu ţa r A sl slră - (InpA părerea m u lto r c itito ri, este
Inst ro cile .
f a d tele livezi cu pomi, cim - rlc d e llin i Cel rlc caic ne Ţoale acestea au losl lilm a- G crardin. care studiază lim ­ e il va li începutul După q- C la r şl sig u r — O ..roglm V .$l-n Inătate ! — A uren ; n> ..n in s c tu l'* Nu ne putem o.lula re cip roc
Io coleo
n e im illu m lU ilu i! — A porni
piile unduilonre de qrî- ocupă tv a ici este d e lfin u l le şi pot li comparate mai bajul d e lfin ilo r, subliniază c.eca, nu csle im posibil ea p ie rd u t capul ! ; 9) A rie netorm i- ferată ; — Putu M n.vim illnn ! ; lft| cu n im ic dcncm m lalfj.
nata ! — Ca M m lia ’ ; )0) Compo-
VA d o rim şi pe m al
ne, intinse pină sub gea­ cu nas marc (lum inos tnm - fie qrabă cu ceea ce se tn- o altă pa rticu la rita te a aces­ d e lfin ii înşişi, in tcle q in d ce Micro*; in dezlegări de d e p a rif
e u vjn ic
na cerului, se ccrîau c a lu i, smi lurslops tnrsin). lim p lă la oameni decit la tu i lim b a j : sonorele noastre anume aşteptăm de la el, ? 3 a 5 6 7 6 9 90 1112 1) Incrucişnie.
apărate. Si au bubuit lu ­ In reqiuniie noastre, cl tră ­ animale, mai ales că to ii ac­ Industriale recepf/onenzd o su ne ajute să proqresăm in Ion Z A V O IA N U — H unedoara ;
u
fiB nurile m ultă vreme la ieşte in apropierea lito ra lu ­ to rii m icii drame continuu undă relleclată, identică cu stud iul pe care tl în tre p rin ­ n I Nu reuşim kA facem re tu şu rile
pronume la careul ..DE T,A N U N ­
po rţile de fier ale T ran­ lu i m ărilnt roci sau tem pe­ Ini tim p u l su pălăvrqqească, dem. 7 Ki T A ". aşa c.Ş n ici de ns|A dat A vl
silvaniei pentru liniştea rate. Pe coastele trancev.e. fiin d stalu ri şi încurajări, ne undo incidenţă, receptorul D elfinu l este inteliqent, în aceastA fornw l nii-1 putem p u ­
caselor şi ţin u tu rilo r ro ­ poale II văzul pre lu lin den i, care nu Ic fnteleqem. de lfin ulu i prinde dilorentele foarte in te liq en t. O am enii 3 fiii blica.
1
mâneşti. M u lţi ani la dar mai ales in q o llu l Gas- dc ştiinţă care II studiază 4 m 1 I 7 * 5 ; Cind n\-cţi tim p şl dacă d o riţi,
p u fe ti licee pe la redacţie s,ş vă
S S rind, cnejii din cetatea coniei, în q ru pu ri de cile încep să se întrebe dacă nu exp lică m cenv.elc.
M ălăeşti au bătut ord iile 5-?0 in d ivizi. dar un enti dc este lot a til de inte liq en l ca % l l Bl il î i - ) N clu OPRIŞ — |,onca : In op­
năvălite spre tară, sub c ilc v a sute. O bice iu rile d e l­ NOU DESPRE om ul sau chiar mai in le li- A 11 rin d „M E T A L U R G IE " vn vedea lu ­
steagul trium făto r pe fin ilo r au Inst studiate am ă­ (jent. Este insă vorba de o I m ina tip a ru lu i.
are strălucea corbul lui nunţit de am ericanii Mac intellqcnţâ al cărei obiect 7 I In cinslca a n iv e rs ă rii „C E N ­
T E N A R U L U I C Ă R B U N E L U I", p n y
lancu de Hunedoara şi firide şi Hcbb. ne scapă. De fiecare dată (aşul Rebo <1A m nl Jns g rila şl Ie­
m ulţi oşteni ve n iţi din Unele momente din via/n cind o putem ve rifica rum i- 8 j rna u rn ii careu dc IT I3. denum ii
zările levantine au lăsat sălbatică a rlcH inului sint DELFINI (II) nem u lm ifi de puterea şi de 9 „ 1 i i i u .C E N T E N A R U L C Ă R B U N E LU I"
RucAm toţi
păm întului nostru trista tot a til dc em oţionante cn rapiditatea ei extraordinară. com pleta g rila $1 c o ln b o ro to rll a
se m n liica ţitte .
am intire a în frjn q e rii si ra p orturile sale cu om ul Nu $tim însă la ce anume o 10 I i irn m ţtn d eurcuţ com plet, u rm in d
lor. De exem plu, naşterea Ca şi foloseşte delfinul. Nu se u \V ca ..cel mal b u n " sA fie publicat
S-au întors v ite jii din la om. naşterea durează Căci. după cum am văzut, de unde. A va n la fu l este c- ştie la ce se qîndeşle el. IXii
tab»ri, la casele lor de destul de m ulf — pcslc 20 d e lfin u l vorbeşte Lim bajul \ ident, căci aceste dife ren­ Marea d ilic u llb te la desci­ 17 j • i 1 «p n g î l
sub umbra pădurilor, au de minute, ta naştere, mama lu i nu va li descilral decit te se datorează n a tu rii o- frarea lim b a ju lu i său este n ^ A W
dezvelii gropile în care este ajutată de butrine cu după o lo rtu ri indelunaale $i h ie clu lu i care a rclle clo l un­ tocm ai la p lu l că nu ştim de 1 ) i j i1
era ascuns g riu l, au experienţa, cum se tnlim plă eu m ultă răbdare, cuci m ii- da emisă : analizindu-le, d c l­ loc In ceea ce se referă a-
n u l lib re tu lu i „V iv a t re vista" ;
prins din nou coarnele la noi, la Iară De înfiată Inaccle lu i de exprim ore nu lin u l altă cu cc le i de o- cesl lim b a j N u sini cm si- II) rtin c ra r parcurs in tr-u n tu r­ In ve rsă ri ! — 1
plugului pentru a răs­ re fătul este expulzat, se nu n ici o Icqătutu cu ale biecl are de-a lace. Num ai q u ri n ici măcar că qindirea neu — ...S iravinsch) I : 12) Ade­ cc dau naşierc la necunoscute !
— Avea c ă in ţa ! v u ln e ra b il ! ; il)
turna păm inlul spre noi­ pune, ca şi la om. problema noastre D iierenla p rin cip a ­ că nu şl iu cum s ar puica d e lfin u lu i se dezvoltă In vărat ! — Depăşire Infer/lsA pc Robinei de m arc cap aelinle • —
d ru m u rile
publice l 13) Cal din
le roade. In inserări, respiraţiei Su nu uităm eă lă. pe care numai aparate­ im ita in mod a rlillc ia l pro­ concepte. In loja savanţilor M angalin î __ V ine ou a sig u ră ri l C unos sft afle ceva I : 12) V aloa­
poveştile de v ite jie spu­ tlc llin u l este ca Şi nnl un le de inrcqisfrare ne permit cedeul de II in u lu i care pre­ se pune deci sarcina să des­ — Gaz !. rea un ui spectacol ! — La cea fi­
xată. bate gongul ! ; 13) A p a rţin ă
se cu glas scăzu! In ju ­ m aioiler şi arc nevoie de. su o depăşim, este vitcz.a. supune utilizarea unui cre­ cifreze o lim bă necunoscută, V E R T IC A L tonre fca u u H il f — M ijlo c de loco­
rul fo cu rilo r de taină aer. Mnmn sc qrăbcşle (teci. Pare siqur că d e lfin u l işl ier si a unei q în d iri care pentru care nu dispunem încă 1) In to iu l v e rii ! — 7.gîrcliA m oţie !
primesc noi frum useţi. niutalâ de „m oaşe" să laie exprim ă q in d u rile prin mn- reacţionează cu aceeaşi v ite ­ de clem entele necesare des­ foc \ ; 2) Trec peste cc nu -m i pla­ D icţio n a r : I.IE — ATC A - EIU.A
ce ! — A cţiunea dc a m ula ? — Şl
Cu săbiile sub cap şi cordonul om bilical, tn tim p flu la tiilc ap aratului său so­ ză la receplionarra semna­ cifră rii. Dar d ilic u llu lile nu la P aris '. ; 3) Em oţie actoricească. L IV M l COVACI
DEVA
zalele alături dorm v o i­ ce pu iu l indrum al dc alte nor. Num ai că o lace prin lului. Va Irebui onre penlrn sc lim itează la aceasta: e-
nicii. gata oricînd pen­ mame cu experienţă, se (iru- semnale a căror durată este a comunica cu d e lfin u l su xislu, de asemenea, o incer­
tru a sc ridica cu băr­ t*este su scoată in aer liber de ordinul m um ii de secun­ vorbim prin interm ediul unul titudine totală asupra natu­ Fostasul Reho Dezlegarea jocului publicat
băţie în apărarea pămîn- p rim ul său striqul, adică dă. In acest tim p Infim, in ­ ordinator ? rii q in d iril exprim ate de in ziarul nostru nr. 4220
tu lu i. la chemarea cn e ji­ su-şi umple penlrn prima sesizabil a /il pentru urechea Deocamdată, G erardin. ca lim b a ju l d e lfin ilo r In acest
lor din fam ilia Cîndreş. dală p la n iin ii cu aer curat. cit şi pentru creierul nostru. şi cn lcq ii sui am ericani si sens, problema are im p lica­ loan A L i\l,\Ş A N — Deva ; Nu ne : A m p rim it coperln lite ra ră .şl PUNCTE DE VEDERE
Poate si astăzi dorm. la In acesl moment e tilic , ruşi. sc m ărqincşlc să încer­ ţii lilo zo llcc de natură să aţt fost destul de e x p lle li In scri­ a rlu n o g rifu ). d;tr cu părere <lc rău O R IZ O N T A L : I) C atfr — Ma- •
soarea dum neavoastră re fe rttn r la
f^l, acolo. în nriînctirîle mama şi lem elele adulte ca­ el qăseşlc m odalitatea ţfi ce să descifreze lim b a ju l pună pe q in d u ri oam enii de „n u irA -n g u ră ". Dacă este po le m i­ vă com unicăm că nu Ic putem raton ţ 2) O norat — V olan ; 3) Moţ |
publica, din urm ăto arele m o tive :
istoriei. Faptele lor de re înconjoară puiul, il ajută transm ită un fnlreq cod dc usa cum poate li studiat ne ştiinfă, ei ncdispnnînd dc ca, atu n ci o o p rim aici. P rin poşt/i A) N um ele n u to ru lu l cn p rr- — Şevalet : 4) U nic — Ser —
N ori ; 5) NI — A cu l - Tenis ; fi) Inu
vite jie stăruie în noi — şi il indrumează in o lin d ală­ v a ria ţii de Irecve/ifc intre in rc q is tră ii: înainte de a nici un precedent penlrn o va vom expedia careul, ce d o riţi ta lite ra ră este ..fo rţa t" (M ATESI — Oţele — Ada ; 7) Capăt — Ră­ 1
am intiri ale unor tim puri tu ri de el La o oră şi un 3.000-2-1.000 de d e lii pe o elucida n-l p'istro la c o le c ţir B LA G A ) ; foarte n it — T : fl) A tom — Canon — Ta :
O cto viiin KUCUR - Veţel : ..E-
B) A tllm o g rlfu l este
de glorie de neuitat slerl după venirea sa pe lu ­ comunica cu ei sc încearcă AIME M1CHFI Icclrotc.hnlca" a su fe rit m iei m o d i­ greoi, pentru fa p tu l că aţi <lnt l i ­ !)) T T ila n — Rază ; mt Secol
AUGUSTIN JULA me. pulul primeşte prim ul secundă. să se fnfclcaqă cc spun ei. (Din „M onde el N/ic") fic ă ri la s e m n ific a ţii şl în c ru c i­ — M ira - S ; II) M ic — Nadă -
şări. dnr sc va publica. nele d e n u m iri nle a p c rn h u n llo r Iv it ; 12) A la ra — Ara — Ora ; 131
Izid o r G lL C O I - V llc c lc lc B u ­ (din tem ă), d e n u m iri dc m a te rii Rata — Itin e ra r
■tîr:—••o-trnintnnvrrwtîT..............