Page 2 - Drumul_socialismului_1968_08

2
DRUMUL SOCIALISMULUI

psihologului E. Flsclibeln, este
Studiile de orga- „CUM PREVENIM UITAREA" un au xilia r şi ghid în organi­
zarea m uncii de învăţare
de
către educatori, p ă rin li, elevi.
C aracterul sugestibil al im a­
g in ilo r din text — realizate de
Că psihologia constituie o portantă psihologică şi didac­ pentru consolidarea, fixarea şi Eugen Taru, Jaureat al Prem iu­
mizare ştiinţifica lu i de învă|ăm înt e un adevăr tică ; se impun c itito ru lu i care să prevenim uitarea", autorul lui de Stat — sporesc valoa­
bază pentru organizarea $i des­
perfecţionarea cunoştinţelor ele.
făşurarea ş tiin iilic â a procesu­
le citeşte şi le retine cu mai
Deşi titlu l că rţii este
„Cum
rea acestei lu cră ri sub raportul
m ultă uşurinţă
care nu mai necesită a fl de­ Din lectura acestei broşuri nu se restrlnge numai la aceas­ acce sib ilită ţii ei.
In tru c lt nu există o dlsoipli-
m onstrat şi argum entat. Cu toa­ c itito ru l află care slnt condi­ tă problemă, cl face incursiuni
nâ în planul de învătăm înt şl
ţiile care
te acestea, lucrarea cu titlu l cind elevul citeşte pentru a în între g u l proces de învăţare, In ora rul şcolii care să aibă ca
trebuie
respectate
su b lin iin d u -i reso rtu rile psiho­
a producţiei cest sens. Ea este un m ic „tra ­ logice. obiect îndrum area stu d iu lu i in ­
de m ai sus ar putea fi consi­
derată o probă concretă în a­
care
dividu al al elevu lui —
Una din cauzele răm îne rli în
ta t" de teoria în vă ţă rii, caro urmă la învăţătură si a in su c­ „să-l înveţe cum să „în v e ţe "
— nu ar fi lipsită de raţiune şi
poate fi c itit cu folos de către NOTE DE LECTURĂ cesului şcolar este şi necunoaş­ u tilita te didactică discutarea
p ă rin ji şi educatori, dar şi de terea de către elevi a tehnicii co n ţin u tu lu i acestei c ă rţu lii în
către elevi.
nanciar, Întreprinderea noas­ în vă ţă rii. Şi, poate, chiar p rin ­ cîteva ore de d irig e n ţie (cu
(Urmare din pag. 1) tră lucrează cu do taţii de îndrum ările pe care au torul cipala cauză N efiind în d ru ­ exe m plificări din viata $i m un­
stat peste c h e ltu ie lile ne­ le dă asupra m odului îu care studia (învăţa), care trebuie să maţi cum să fnvete, ei pro ce­ ca clasei) sau la adunările te­
cesare re a liză rii planului de trebuie să înveţe co p ilu l sini fie „te h n ica " studiului, care dează em piric. Şi em pirism ul, m atice pioniereşti. A r fi cel mal
producţie. O bligaţia noastră prezentate cu ingeniozitalc, sînt contra in dica te le etc. ca in orice dom eniu, nu poate adecvat mod de a se asLmila
producţia de m inereu şi metal, este aceea de a reduce înco n­ în lr-u n mod accesibil $i p lă ­ Se subliniază im portanta duce la rezultate pozitive. Cei tem einic de către elevi co n ţin u ­
fapt ce a in flue nţat negativ tinuu p ierd erile plan ificate pe n­ c u t; pe firu l epic al unor ore p a rticip ă rii active (s p iritu a li­ care reuşesc să depăşească fa­ tu l ei A ltfe l, prin sim pla el
bunul mers al p ro du cţiei în lecturare. s-or păcătui chiar
tot cursul lu n ii. „A s a ltu l* la tru o rentabiliza d e fin itiv acti­ de d iriqe ntie ele apar ca nişte ceşte) la actul le ctu rii, a legării zele sînt, de obicei, cel mai în­ fată de recom andările si în d ru ­
sflrşit de lună conduce la ne- vitatea economică a în tre p rin ­ concluzii ale d irig in te lu i sau teoriei de practică, a Ideii de zestraţi. Dar restul e le vilo r ? m ările a u torului. Şl nu e cazul
respectarea c ic lu lu i de produc­ derii. In anul trecut sl în a­ ca nişte „d e sco p e riri" ale ele­ imagine, a s ta b ilirii unei ord in i Fac e fo rtu ri care, de obicei, se
cest an, la noi s-a întrep rins să începem cu stîngul.
ţie, la defecţiuni în transport, o serie de stud ii şi acţiu ni a v ilo r înşişi. Redarea lor cu alte (structuri logice) în cun oştin­ soldează cu eşecuri. Iată de ce
la aprovizionarea defectuoasă căror eficientă trebu ie să con­ caractere are o deosebită im ­
a fro n tu rilo r de lucru. N ici cor­ ducă în ultim ă instanţă la re­ ţe, a re p etării cu consecventă lucrarea, modestă ca aspect, a ION DRAGAN
pul de m aiştri şi Ing ine ri nu ducerea dotatiel cu 12,3 m ilio a ­
acordă suficient s p rijin echipe­
lor din subordine pentru eşa­ ne lei pe an fală de prevede­
lonarea lu c ră rilo r din front şl rile p la n u lu i cincinal. C om ite­ vegheze cu afen//e glştele. Cine tarele poate o II trecut la
lu i de direcţie a extins acţiu­ Care din ele este mal avan- dv. In gestiune şi cin d o
nu asigură In fiecare zl con­
nea de organizare ş tiin ţific ă a A lo la joasă ? veni c o n tro lu l, flu ie ra ţi a
d iţii optim e pentru desfăşura­ m uncii. In acest sens s-au fă­ Muncitorul Severin Dicu de la Fabrica chimică Orâştie exe­
rea norm ală a a ctivită ţii. O b­ cut şi numeroase studii care l-a pierdui? pagubă. cută cu multă m igală o nouă m atriţă pentru eticele ventilatoru­
servaţii c ritic e s-au făcut şl la au dat rezultate b u n e ; dova­ Autocamion lui de la autoturismul Fiat-850. Foto : V. ONO IU
adresa conducerii în trep rind e­ dă este reducerea p ie rd e rilo r Cel mai econo­
rii, care nu a reuşit să coor­ NAN D R U (de la P. N ico-
planificate în p rim u l semestru Lupta abandonat
doneze corespunzător întocm i­ lae). De aproape doi ani stă micos acoperiş
cu 1.071.000 lei. M ăsurile sta­ la N andru un concasor fără
rea program elor de lucru lu ­
nare şl să controleze aplicarea b ilite nu se re lle clă însă total cu gîşleie prematur să se ştie al cui o li. O v re ­
Paltin).
lor întocm ai, în aşa fel încît în activitatea economică. A p li­ me a stat tn şura locuiloruz BRAD (de la N. mai eco­ Evitarea incendiilor
să se asigure o corelaţie co­ carea lo r se face uneori greoi B Ă Ţ Â LA R (de Ia T. An- lu i Glreorghe Bera. L-a ţin u t U nut dintre cele
respunzătoare între efectivele şi cu întîrziere . A lte măsuri AUREL VLA1CU (de la N. ghel}, C ooperatorii din V it- om ul cit l-a ţinu t şi dacă nomicoase acoperişuri con­
productive, planul de metal şl şl stud ii sint superficiale, iar V ilceanu). Z iln ic tovarăşul cele au lâcut in v e s tiţii ce a văzut că nu mal vine n i­ struite pină acum este cel
de m inereu. concluziile rezultate sln t insu­ A uqustln T rllu , responsabilul se ridică la zeci de m ii de meni după e l l-a scos atară ce adăposteşte m otorul de
ficie nt fundam entate tehnic şi de pădure
M u lţi pa rticip a n ţi la discuţii economic. De asemenea, se a rie i de Ire le riş, este ob lig ai le i pentru procurarea unui din curte. Acum concasoruf tăiat lemne de la coopera­ 0
au arătat că extinderea m eto­ mai acceptă şi acum unele ino­ sâ presteze sl o „activH ale autocam ion. Inten ţia toi a se atlă In lata adăpostului tiva agricolă de producţie
delor de exploatare cu produc­ v a ţii şi raţio na liză ri care se suplim entara". losl lăudabilă, asigurlnd Im- de anim ale al cooperativei din Brad. D atorită s p iritu lu i
tivita te ridicată nu se face în- Deşi nu in tră In a trib u i iile bunâlă/lrca tra n sp o rtu rilo r In agricole de producţie de la „ econom ic" de care dă do­
vadă co n siliu l de conducere
tr-un ritm susţinut, astfel încît plătesc a u to rilo r şi nu se a p li­ sale de serviciu, lupta cu cadrul u n ită ţii. Dar, m ateria­ brigada Nandru. li dau lir - al cooperativei, acest m otor îndatorire patriotica
să se compenseze prin aceas­ că practic în procesul de p ro ­ giştele II răpeşte o bună lizarea Intenţiei a eşuat. De coole vacile, dar nu le e de
ducţie.
ta lipsa de efective. Metoda parte din tim p. Im ediat ce ce ? trebuinţă. Dacă ar Ii lost un stă In ploaie, protejat doar
de exploatare cu puşcaie . ih- In sfera preocupărilor com i­ s-a început transp ortul g riu ­ In p lin sezon de transpor­ concasor care să macine fu­ de o singură cărăm idă ce JPBt v ■
te tu lu i de direcţie au stat în
etaj şi cu fnm agazinare şl sor­ lu i pe arte, glştele sătenilor turi, mai ales in campania raje l-ar li folosit, dar cind a lost pusă probabil pentru
tare întfm pină rezistentă ne­ această perioadă problem e ma­ de treieriş, cu autocam ionul au văzut că macină pietre n feri de ploaie num ai in- a fiecărui cetăţean
ju stifica tă din partea unor spe­ jo re ale în tre p rin d e rii. Rămîne au si prins rie veste, venind jectorul. N u contestăm o ri­
pentru v iito r să-şi orienteze In c trd u rl spre tocul de de­ nu s-a putut transporta n ici nu l-au mai dat nici o aten­
cia lişti, se aplică cu în c e tin i­ g in a lu l sp irit economic, dar
activitatea spre d ire c ţii p rin c i­ pozitare. Deocamdată prezen­ măcar un bob de g rlu . El a
torul şi fără convingere. Pre­ ţie. slnt puţine speranţe că mo­ In ju d e ţu l Hunedoara pădu­
pale capabile să aducă în acti­ ţa lo r este modestă, rtd icin - stat Im obilizat, pe butuci, locuri d e c it- cele special ame­
vederile de plan tehnic al aces­ din cauza ,.tratam entelor" as­ la vedeţi, tovarăşi care vă to ru l va mai putea fun cţio­ rile ocupă 325.517 hectare, re- najate şl aruncă lie ch ib ritu l
tor in dicatori, deşi slnt depă­ vitatea în tre p rin d e rii reale îm ­ du-se la 100— 150 de capete ocupaţi cu dru m urile fores­ na cu o asemenea în g rijire . prezcntînd peste 44 |a sută din aprins, fie resturi (m ucuri) de
şite, arată că mai este mult bunătăţiri. pe zl. Se pare Insă că nu­ , pre la care a lost supus. tiere, nu cum va c al dumnea­ Aşteptăm rezu ltatul după suprafaţa totală a ju de ţu lui. ţigă ri aprinse, sau îşi tac tocuri
de făcut pentru prom ovarea Lutnd c u v in tu l in încheierea m ărul glşte lo r existente In Pagubele aduse cooperativei ce se vo r term ina ploile. Din suprafaţa totală, 301.717 deschise pentru i-s i prepara
m etodelor avansate de lucru, adunării, tovarăşul in gin er sint evidente. voastră ? V e rtlic a ţl-v ă Inven­
în vederea creşterii p ro d u ctivi­ Ştefan Alm ăşan, secretar al Co­ sal este m ult mal mare. A - Credem Insă că ele nu vor hectare pădure sînt ad m inistra­ tirana fără să se asigure îm ­
tă ţii m uncii în subteran. m ite tu lu i judeţean de partid, tunct slnt două a lte rn a tiv e : li suportate de către u n ita ­ te de M in iste ru l Economiei Fo­ potriva e xtin d e rii focului prin
N ici capacitatea de produc­ s-a re fe rit pe larg la sarcinile o rt să se mal angajeze oameni te, ci de cei cărora II s-a în ­ r e d a c r i a restiere p rin u n ită ţile sole. m obilizarea solului în ju ru l ve­
ţie din abataje nu este folo si­ de bază ce revin co le c tiv u lu i In plus pentru pază, ort fle ­ credinţat sarcina su asigure iar 23.799 hectare sint date trei de foc.
tă în întregim e După ultim ele de muncă de la Barza pină buna luncţionare a autoca­ in folosinţa com unelor fiin d ad­ In asemenea cazuri. locul se
calcule rezultă că m aşinile de ia linele anului. V o rb ito ru l a care cooperator să-şi supra­ m ionului. m inistrate de consiliul popular râspindeste u im ito r de repede
încărcai au indice de utilizare subliniat necesitatea în d e p lin i­ şi com itetele de gospodărire — depăşind posibilitatea de
de 23 la sulă, m aşinile de ex­ rii exem plare şi ritm ice a sar­ silvică de pe lingă ac?ste con­ a-l mai sttnqe un sinqur om
tracţie de 62 ia sută. com pre- c in ilo r de producţie de către s ilii. — uneori produeînd chiar ac­
fiecare echipă, raion, sector si
soarele de 34 la sută, locom o­ secţie, ridicarea p ro d u c tiv ită ţii Autorii morali răspunzători pentru faptele lor Dacă gospodărirea raţională cidente de arsuri celor ce eu
tivele do 46 la sulă, iar restul a fon dului forestier, ca de e­ fost înco nju raţi de loc.
de u tila je şi Instalaţii Intre în subteran la n iv e lu l p o s ib ili­ xem plu : recoltarea sem inţelor, Se mai cunosc şi alte cau­
40— 70 la sută. Concluzia care tă ţilo r reale de care dispune producerea p u ie tilo r necesari ze, de aceea este necesar ca
rezultă din prezentarea acestor Întreprinderea. îm păd uririlo r, xeîm pâdurirea cu oricare trecător prin pădure
procente este aceea că spe­ De asemenea, se im pune l i ­ specii repede crescătoare şi de sau prin apropierea ei să ia
cia liştii din cadrul în tre p rin ­ chidarea an om a liilor în fo lo ­ Măsuri luate de Direcţia generală valoare economică ridicată, in - m ăsurile necesare de pre ven i­
derii trebuie să depună efo rtu ri sirea forţei de muncă şi a tim ­ q rijire a p la n ta ţiilo r şi arbore- re a in cen diilor.
mai susţinute pentru folosirea pu lu i de lucru, precum şi ac­ telor pină la vîrsta de 80-100 Pentru aceasta, trebuie res­
completă a d o tă rilo r tehnice ale ţiu n i moi energice pentru îm ­ pectate anum ite reguli ele­
în trep rind erii. bunătăţirea m in ereu lu i extras. ati cu munci de răspundere s-a dentului şi cauzele care l-au de ani cînd devin exploatabile m entare: — sâ nu se arunce
M en ţiun i speciale s-au făcut C om itetul de direcţie al în ­ emis prd in ul nr. 490 al d ire c­ favorizat ou con stitu it obiectul şi se pun în valoare pr?din-
si la adresa personalului tehnic partid şl com itetul sindicatu­ T.C.M.M. Bucureşti to ru lu i generol al T.C.M.M. d is c u ţiilo r purtate In şedinţa du-se în tre p rin d e rilo r forestie­ c h ib ritu ri sau ţig ă ri aprinse.
de
tre p rin d e rii,
organizaţia
ESte indicat însă să se turne­
din cadrul secţiilor şi raioane­ prin care : de anatlztf a a c tiv ită ţii cţp p ro ­ re sag populaţiei pentru tăie­
lor. Inginerut şef V oicu Co- lu i trebuie să înscrie pe agen­ + şeful secţiei de u tila je si iecţie a m uncii pe irim e stru l re, ocrotirea şi voloriîicarea vî- z i în lo curi special amenajate
rinda a specificat în adunare II la care ait p a rticip a i adjunc­ notulul şi peştelui din apele de — înlăturîndu-se stratul de
da pre ocu părilo r m ajore de fie ­ T cliuc. statia de u tila je şl trans­ transport T eliuc — Cuzrain I- iarbă sau frunze pină la solul
că m aiştrii, In g in e rii şi norma- Z iaru l nostru a publicat în oan — a fosl d e s tilu il din func­ tul m in istru lu i m inelor, inq, munte, valorificarea produselor
to rii acordă o prea mică im ­ care zi rezolvarea tu tu ro r num ărul său din 5 iulie, un port Teliuc şi lo tu l Brad al ţie şi m utat ca m aistru ta Traian Bfrsan, delegaţi al M i­ accesorii de pădure cum sînt m ineral. Să nu se aprindă fo­
portanta m odulul de organiza­ problem elor ridicate de repre­ a rtico l care evidenţiază cauze­ T.C.M .M . T cliuc, unele persoa­ S.U.T M ahm udla ; n iste rului M un cii, al U n iun ii fructele de pădure şi ciu p e rci­ cul — in d ife re n t de scop, decit
re a producţiei, exercită un con­ zentanţii salaria ţilo r. In acest le ce au fa cilita t com iterea ne cu m unci de răspundere au ^ şeful punctului de meca­ S indicatelor din în tre p rin d e rile le com estibile, răşină, Hori dc pe tim p lin iş tit, pe c it posibil
tro l insuficient asupra a c tiv i­ fel, la finele anului, bilan ţul accidentului de c ircu la ţie din favorizat producerea accidentu­ nizare Brad — B rici Petre — a in du striei m iniere şi energiei tei st alte produs-?, constituie o ia distante moi mari d> 200
tă ţii ce se desfăşoară la fro n ­ 29 iunie soldat, după cum se lu i prin abuzurile şi ile g a lită ­ lost schimbat din funcţie şi m u­ electrice, conducerea şi perso­ sarcină exclusivă a u n ită ţilo r m etri de m arqinea pădurii-
tu rile de lucru. „După cum se economic al în tre p rin d e rii m i­ ştie, cu şapte victim e omeneşti. ţile pe care le-au comis în ac­ la t ca m ecanic de întreţin ere nalul cu m unci de răspundere care ou în adm inistrare pădu­ Să nu se părăsească focul
cunoaşte, arăta tovarăşul Ion niere Barza va putea fi mai bo­ Se sublinia, p rin tre altele, fap­ tivitate a lor. In răspunsul trim is Ia ate lie ru l Bircea M ică ; din centrala tru stu lu i, şefi de rea. sarcina de a preveni şi ptnă nu se stinge com plet cu
redacţiei de către conducerea
Reţea, şeful se rviciu lu i fi­ gat în realizări. tu l că la şantierul T.C.M .M . T ru stu lu i de con stru cţii m onta­ «$> şeful de coloană l.csnicu şantiere si ai centralei S.U.T. combate dăunătorii pădurii re­ apă sau cu păm înt. Locom oti­
je m iniere Bucureşti, semnat Toan a fosl retrogradat din Bucureşti, precum şi ai se cţii­ vine tu tu ro r cetăţenilor tă rii. vele care circula pe căile fora­
de d ire cto ru l general, Inq Şte­ funcţie şl trecut ca m un cilo r lor din tară. Cu acest p rile j Cel mai periculos dăunător te In apropierea pădu rilo r sâ
fan Nicolae, se arată că aces­ ca lifica t categoria a V l-a ; Sin- a fost întocm it un plan de mă­ al pădurii este focul, fiindcă el fie prevăzute cu site parasein-
obiective
suri care cuprinde
tei. In perioadele secetoase, zo­
poale m istui în cîteva ore zeci
Profanai eSor loată atenţia de către comisia m arloni Ştefan a fost re tro ­ m enite să preîntîm pine cauzele de hectare de pădure cu plan­ cani şi Bou U ri, Baru M are —
te cauze au fost studiate
cu
^ m aistrul p rincip al
nelor C.F.F. sl C.F.R. situate în
care au dus la producerea acci­
pantă (cazul C F.R., Intre Zei-
form ală din dire cto ru l T.C.M.M.
taţii tinere, pricinu in d pierderi
gradat pe tim p
de 3 lu ni în
dentului de circu la ţie din 29
G heorqhiu Ştefan,
d irectoru l
însemnate econom iei .naţionale,
funcţia de m aistru ;
Petroşani şi C.F.F., Baru M are
S.U.T. Bucureşti ing.
Piţurcă
în urm a so Tămînînd solul de-
^ m aistrul Petreanu N ico ­
M ăsu rile luate de conduce­
C onstantin, şeful se rviciu lu i lae a lost trecut în producţie, iunie. qradot. expus spătării de către — Strei şi G rădişte — Costeşli)
protecţia m uncii din trust ing. urm înd a fi salarizat conform rea T.C.M .M . Bucureşti îm po­ apele p lo ilo r torenţiale pină la după trecerea fiecărui tren
Roşculet V irg il si şeful şantie­ H.C.M. 240/1967 ; triva celor care au încălcat o r­ roca de bază. încît sint necesa­ trebuie să li se facă un control
nemotivate C ornellu (aflat la Bucureşti în a fost trecut în producţie, ur- abuzuri si ile g a lită ţi constituie îm pădurire. ie - riguros pentru a se .localiza e­
comis
dinele de serviciu, au
Robon
ru lu i T.C .M .M . T e liu c
re ch e ltu ie li mari pentru
tehnicianul I V asile loan
Cărucioa­
ventualele incendii.
a u torii
dovada fa p tu lu i că şi
com isie
interes de serviciu),
rele fu n icu la re lo r sâ aibă o v i­
In perioadele secetoase, mai
m înd a II salarizat
care s-a deplasat im ediat la fa­
H.C.M. nr, 240/1967 ; conform m orali trebuie să răspundă ales prim ăvara după topirea teză de rulare corespunzătoa­
pentru faptele lor, din orice
ta locului. zăpezii, cînd Iarba din anul re pe cablul purtător. In acest
Această com isie a participat + in g in e ru l şef al şan tieru­ in stitu ţie ar fi şi fn orice fu n c­ sens este necesar să se revizu­
la efectuarea anchetei, a luat lu i T .C M M . Teliuc — T îrn o- ţie s-ar alia Spunem aceasta, trecut si frunzele căzute la sol
tă despre muncă A parent ne­ deoarece în coloanele zia ru lu i din zona precedentă (litie ră ) iască şi rolele de qhidare a ca­
din poq.' U însemnate pentru fiecare in d i­ legătura cu organele locale si veschl A u re l — a fost re tro ­ sînt uscate si foarte Inflam abi­ b lu lu i trăgător spre 3 se în lă ­
a cercetat cauzele care au dus gradat din funcţie pe tim p de au mal fost semnalate cazuri
v id în parte, pagubele pro­ le. precum şi în lulie-octom - tura frecarea de piloni, qenera-
la producerea acestui tragic 3 lu n i şi trecut în funcţia de de abuzuri, din fe ricire desco­
vocate in procesul de produc­ perite la vrem e de organele b ri1?, orice scînteîe şi chiar toar-j de seîntei. C elor care lu ­
ţie nu pot fi reduse numai la accident de circu laţie . De ase­ şef de lot la Brad. crează în păduri, culeg ătorilor
lie l m ecano-energetice Nu pre­ o pierdere aferentă tim pu lu i menea, a asigurat plata im e­ + Pentru ordonarea în scris de con tro l şl fără urm ă ri gra­ efeclul razelor solare concen­ de fructe şi ciuperci, m uncito­
tindem să vină cineva să ne nclucrat. In realitate, are loc diată a ajutoa relo r de înm or- a tra n sp o rtu lu i de m uncitori, ve, dar la aceste semnale c ri­ trate în „focare le " unor cio ­
rezolve problem ele curente ale dezorganizarea procesului de m întare, a sa la riilo r cuvenite reperat la lo cul accidentului la tice, conducerile u n ită ţilo r v i­ bu ri dc sticlă aruncate la in - rilo r forestieri, m in erilor, con­
d isciplin ei de producţie, dar producţie al unor gru pu ri în ­ pe luna iunie ac. 3 ore după producerea lu i, şe­ zate (p rin tre care I.P.I.P. Deva, tîm p laie în plantaţii, produc stru cto rilo r şi alto r cateqorii
sînt anum ite chestiuni de fond In răspunsul sosit la redac­ fu l lo tu lu i Crăcluneasa — Ro- autobazele D R.T.A. Brad, H u­ incendii păgubitoare. In p ri­ de m uncitori ce v in în contact
tregi de oameni care muncesc nedoara. Deva, I.G.O, Deva şl
care cu m ijloacele p ro p rii nu concom itent sau posterior în ţie se precizează : „In baza cer­ gezea Constantin — a fost măvara acestui an în cadrul cu pădurea, tu riş tilo r şi caba­
le putem rezolva şi din care cadrul flu x u lu i tehnologic. Da­ ce tă rilo r efectuate şi a con clu­ sanc(ionat cu trecerea în post altele), n-au b in e vo it să ne răs­ ju de ţu lui nostru s-au produs 11 n ie rilo r O.N.T.. p ă zitorilor dc
cauză un ii m uncitori preferă că la turn ă to rie o piesă urgen­ z iilo r care au reieşit, co­ de m aistru, iar pundă. incendii pe o suprafaţă totală vite şi personalului dc la stîni.
să se transfere la alte locuri tă este în tirzia lă , se produc misia care a reprezentat con­ & m aistrul M irşu M ih a i a O pera tivitatea si răspunde­ de 67,74 hectare cu pagube tn trebuie să ti se facă în preala­
de mupcă, unde au condiţii go lu ri la mecanică, iar o le la rîi ducerea tru s tu lu i a luat urm ă­ lost trecut în producţie, u r­ rea cu care un organ central valoare dc 24 153 Iei. bil, o In stru ire tem einică asupra
a analizat faptele relatate în
optim e de a ctivita te". sau lam ina torii stau la rîndul toarele măsuri la fata lo cu lu i ; m înd a fi salarizat conform coloanele z ia ru lu i ar putea, Din analizele făcute se con­ norm elor P.C I.
Gospodărirea şi utilizarea ra­ lor pentru că nu au p rim it la s-au prelucrat cauzele care au H.C.M. 240/1967 ; princip al credem, constitui un bun e- stată că cele mai m ulte din in ­ Dacă totuşi incendiul s-a pro­
m erceologul
+
favorizat accidentul cu perso­
ţională a fondului de tim p pre­ tim p piesa de schimb respec­ nalul tehnic-a dm in istrativ al Cozma Ilie a fost de stitu it din xemptu şi pentru conducerile cendii se produc datorită ne g li­ dus. fiecare cetăţean are dato­
zintă şi alte aspecte. Cu ţoale tivă. Sinteţi de altă părere, to ­ şantieru lui si al secţiei de u ti­ funcţie şl trecut ca achizitor în tre p rin d e rilo r din jude ţu l jentei oam enilor. ria să ta măsuri de toealizareşi
că unele la tu ri ale disciplinei varăşilor Ilarie Soman, loan laje şi tra n s p o rt; s-a dispus pentru abuzul în serviciu co­ nostru în măsură să răspundă N ?qlijenta m u n cito rilo r fo ­ stinqere, ia r în caz de im posi­
au fost analizate in adunările Preda. M ircca Florea şl Ionel şan tieru lui T.C.M .M . Teliuc să mis în 30 iunie, cînd a plecat într-un tim p scurt şi în d e p li­ restieri, a culeg ătorilor dc b ilita te a stingerii, să anunţe i ­
de partid şi în grupele sin di­ C uplejan de la tu rn ă to rie ? în interes personal cu autove­ nă cunoştinţă de cauză a rtico ­ fructe de pădure, culegă-torilor m diat cel mai a p ro p ia t, com i­
electueze plata sa la riilo r m un­
cale, eficienta m ăsurilor st ibi- C o lectivu l de sid eru rg işti a — Important este că per c ito rilo r num ai la lo cu rile de h icu lu l 2I-B-5375. în loc să-l le lo r critice apărute în presă de plante m edicinale, tu riş tilo r tet executiv de consiliu popu­
lite este scăzută deoarece a­ hotărtt să co n tribu ie pe măsu­ global, planul se realiteazâ... munca". In urma analizei aba- dirije ze la locul accidentului. şt alto r oameni care trecînd lar comunal, sau : post de m ili­
deseori se desfăşoară o a c tiv i­ ra p o sib ilită ţilo r la în d e p lin i­ Desen de V, MIHÂILESCU le rilo r sâvtrsite de un ii salarl- M o d u l de producere a accl- DRAGOŞ CALIN prin pădure fumează în alte ţie, form aţie de pom pieri, ocol
tate mai m ult constatatlvâ. A ­ rea sa rcin ilo r trasate de p le ­ silvic, pădurar, briqadier sau
cest lucru reiese şi din rapoar­ nara p a rtid u lu i din iunie a.c., orice altă in stitu ţie , folosind
tele prezentate, precum şi din angajindu-se să producă su-; m ijlo cu l cel mai rapid : tele­
d iscuţiile purtate cu un ii „a ­ plim en la r ca n tilă ti Însemnate fon, maşină, cal, bicicletă
bonaţi" la absentele nem oti­ de fontă, otel şi laminate, să C destul de m ultă v vreme natura dispoziţiei si inspira­ line de T.A.P.L. 7 A parţine. Iar încă nu ou d o bindiţ deprinde­ cumpere, că doar de aceea stnt Stingerea se va face sub co­
vate. La întrebarea „ce te-a devanseze term enele de liv ra ­ ^ de cînd d lo cu ito din ţie i.. cu tin tă precisă: pe a­ T A.P L. nu se ocupă cu vin rea de a vedea şi noaptea, deo­ cum părători. Adică ce ? Şi, mai manda organelor tn d re p t:
de cîn
lo cu ito rii rii
determ inat să faci nem otiva­ re pentru be ne ficiarii in te rn i şi ceasta că merge Io nuntă, n- zarea spirtoaselor? Se ocupă! camdată b îjb îie la lum ina c ile ales, adică cum ? V or cu tot pom pierii m ilita ri, personalul
tă ?", răspunsul, mal ales din externi. Această acţiune trece Balşa. aşteaptă nerăbdători ca cum pe aceasta că merge la A tunci înseamnă eă pol vinde unui ch ib rit. Cu tim pul, se vor dinadinsul ca H riraiuc Con­ silvic, m em brii com ite tu lu i exe­
partea unor tin e ri, este dc-a dincolo de lim ite le obligaţiei tovarăşii de la D.R.T.A. Devo tirg, servim pe acesta că... şi eu 1 obişnui desigur, dacă bine în ţe­ stantin. gestionar la m agazinul cu tiv al con siliului popular,
dreptul su p ă ră to r: „lu crez In profesionale, ea constituind un să-şi îndeplinească lăgăduialo. sa.m .d pînâ la . bacşiş. Şl, cît ai bate din palme, les, cel în drept, nu vor efec- alim entar dc la gura de mină conducătorii de între p rin d e ri şi
acord şl dacă lipsesc, eu ciş- aci de pa triolism la care apor­ Dar, se vede că aceştia din C e ila lţi să mai aştepte, ori m ult dorita cofetărie s-a pre ­ tii5 vreo „o p e ra ţie " care să fa­ Valea A rsu lu i, comuna Criş- in s titu ţii oare sin t prezenţi ta
tig mai pu ţin*. In aceste ca­ urmă nu pnea se omoară cu că totuşi lumină. cior, să răm înă cu şunca ne-
tul fiecărui membru at colecti­ să mai vină. schimbat in tr-o ve rita b ilă c ir­ locul Incendiului. Refuzul de
zuri nu mai este vorba pur şi firea. Că doar nu ei sin t puşi ciumă. în care cei ce s-or m ăr­ r n m ulte vitrin e , de la vînriulă ?
vu lu i poale $i trebuie ^ă lie e­ Si. aşa se face că oam enii a se pp?zenta ta Incendiu este
sim plu de o absentă în sine, in situaţia să parcurgă zilnic care nu au vreun m otiv, ceva gini să cumpere doar o p ră ji­ f: 1 rodite restaurante, poate „Ei bine, dacă dum nealor cer
ci despie o concepţie deform a­ fectiv. cîlc 2 km pe jos. aşa cum să „cadă sim patic" celui în cau­ tură sau răcoritoare nu mai au fi în tiln it un anunţ, pe c it de aşa ceva, H rim iu c nu vrea. Fapt pedepsit de leqile în viqoare.
sint n e voiţi să o facă cetăţenii ză. vor bate de m ulte ori la Este Im portant de re ­
din Balşa. Pentru că dacă ei ţin u i ca. atunci cînd o r­
uşa frizeriei, fără a li se rvili.
ar fi în tr-o astfel de situaţie, ganele locale ale puterii
De există cumva vreo îndo­
de cînd ar fi în fiin ţa i deja la ială. să (ie întrebaţi Dobra Va- de stat şi silvice anunţă vreun
Culesul strugurilor de masă „R o din i". staţia de autobuz sile, Toroa Vasile, Pop V ictor. TRECETI PE RECEPŢIE Incendiu, oricare cetăţean tre ­
buie să participe la stinqere —
şi
facultativă, m ult solicitată
lot a tît de m ult promisă. Chelaru Gheorqhe Si a lţii, ca­ ducînd ou dînsul uneltele de
re sînt pălit» care d isp u n e : sapă de munte
In podgorii a începui culesul stru g u rilo r dc masă. Să sperăm ,că Sn urma celor Num ai Berky nu păleşte n i­
Se recoltează stru g u rii din soiurile Cardinal, Regina scrise aici vor deveni cevo mic, deşi cei din conducerea (săpoi), topor, qâlealâ, qreblâ
v iilo r Şl altele, tot altt de valoroase, care în u ltim » ani mai interesaţi. De nu, b ine în­ cooperativei am intite cunosc de fier, lopată, şl dacă focul
au fost m ult exllnse în podgoriile noastre ţeles, vom scrie, din nou. Da­ prea bine aspectul. Nim eni loc de cheflii, cîntec, joc şi bizar, pe a tit de lipsit de ju s ti­ pentru care i-a st obligat ca este la distantă mal mare, Ia
In acest an. culesul se face cu peslc două săptă- că nu se poate cu frumosul.. nu-j zice nici măcar un cu- voie bună! Şi mai ales cu u­ ficare; „In acest local, sînt ser­ pe lingă făina de porum b so li­ munte, alim ente pentru e zi.
m ln l mal devrem e datorită tim pu lu i călduros care a C ine nu-1 cunoaşte pc Ber vin lel. N im eni nu l-a lăcut să şile închise. Probabil pentru a v iţi şi stră in ii*. citată, să cumpere şi cîte o ju ­ In p?rîoada de secetă, speci­
grăbit coacerea stru g u rilo r. Stim ulat! de îm bunătăţirea k y Alexandru, poate alia „sim tă'’ consecinţele unei ast­ nu se vedea din stradă lipsa Dar dacă totuşi sc întîm plă mătate de kilogram de şuncă fică anului 1968, respectarea
sistem ului de conlraclare a stru g u rilo r, producătorii au că acesta se găseşte la Ghelai, fel de com portări. de curăţenie. să nimerească, în unul fără a­ nesolicitată ! m ăsurilor de prevenire a Incen­
în g rijit mai bine vJIie. clectuind lu cră rile la vreme ş» unde lucrează in calitate de f r i­ ot la Ghelar (parcă s-au Dar, dacă nu se vede, se au­ semenea anunţuri ? Sint daţi a d iilo r de pădure esîe o îndato­
corespunzător c o n d iţiilo r clim atice din acest an. u r­ zer principal la secţia de Irize- T Înţeles), s-a deschis tn- de : La T.A.P.L. Hunedoara, se (ară ? lată o problemă, pusă Intr-adevăr m e to d ă ! Tovară­ rire a tutu ro r cetăţenilor si în ­
mare, producţia este bună, depăşind pe cele din u ltim ii rie a com plexului „D rum nou". sfîrsil. o cofetărie T.A.P.L, probabil de D irecţia com ercială şii din conducerea U.J.C.C. e deosebi a u n ită ţilo r economice
ani. attt datorită m ă ririi recoltelor la hectar, c il şl iap Si. mai poate afla despre dum Hunedoara a dat ptnă la urmă aude ?( a autogara din O răştic se judeţeană. Cui? Şi mai ales, Qul necesar să se intereseze nea­ şt In s titu ţiilo r care-şl desfă­
tu lu l că In vara aceasta Intră pe rod peste 9.000 ha nealui că lucrează după o m e­ curs de rezolvare unei vechi L studiază probabil, trans­ prodest ?! părat dincotro I-a p o rnit in sp i­ şoară activitatea în In te rio ru l
plan ta ţii noi. todă cu totul personală .- la a­ cereri a cetăţenilor de aici. Si. sta d a ! Asta zic şi eu l- raţia t E creaţie originală, ori, pădurii, pentru a evita pagu­
V iile pentru strugu ri de masă depăşesc în prezcnl cest om care şi-a do bînd il de-a- au trim is qestionară pe A lir plantarea och ilo r de pisică )a A i-a fost recom andată? A tun ci bele p ricinu ite prin Incendii.
33000 ha. Recolta bună im pune măsuri cfle icn le p -n tru cum o faimă. (proaslă). tunsul om (e )a modă) A ltfe l cura n ilia tivă . In d e fin itiv, orî se schimbă socoteala. Aseme­
buna desfăşurare a culesului, tra n sp o rlu lu i şi desface­ şi bă rb ie ritu l nu se face ca dc Lucia. s-ar putea explica faptul că lacem comerţ, ori nu. Iar cum ­ nea indicat» m erită „putină a- ing. EMIL MAIORESCU
rii stru g u rilo r în vederea bunei ap rovizionări a pie­ obicei, după ordinea dc intrare Dar. ce s-a q în d il aceasta aici, în tieeore seară, doraneşL» pă rătorii ăştia să nu ne tot în ­ ten lie ". Ce ziceţi ? director al Inspectoratului
ţelor. ........... a clie n ţilo r. C rile riu l e sta b ilit dc In d e fin itiv, colelărla nu apar- un întuneric deplin ? Cei care curce mereu. Să facă bine si să VASILE DAN silvic Hunedoara