Page 29 - Drumul_socialismului_1968_08

2 URUMUL SOCIALISMiiLUI

CE SCUNDE In SPATE- DIN PREOCUPĂRILE ACTUa LE Flecare hec­

tar de pa.
IZÂRILOR GLOBALE? A L E ORGANIZAŢIILOR DE ■ lal-falasil

9
In prim ul semestru, Ia In ­ toare. spre exemplu, există nul în tre b ă rii îndeplinirea p la ­
dustria cărnii din Deva s-au cazuri de neutillzare inteqrală nului anual. cu maximum
depăşit prevederile planului a capacităţilor de producţie si In cadrul dezbaterii 8-a sub­
la producţia globală Industria­ de folosire incom pletă a fon­ lin ia t ca un aspect neqativ şl PARTID
lă $1 mar/â, precum si la dului de timp. Pe total în tre ­ lipsa de preocupare pentru re­ de (Miiznlufd
productivitatea m uncii, Iar la prindere în treru perile stag­ vizuirea norm elor de muncâ.
n ive lu l ch e ltu ie lilo r de circu­ nările, în v o irile sl ab­ N ecorelatia ce există Intre *
laţie pe tona de anim ale v il sentele nem otivate însu­ gradul de îndeplinire a n o r­ oraşul Simerla a crescut sim ­ din cooperativele agricole de august ? I), din care Bretea 120
s-a ob tlnu t o economie de mează mai m ult de 10.000 ore, m elor de către m un citorii care începe noul an: ţito r num ărul de propuneri şl producţie, analizează ce s-a fă­ ha, V îlce le 220 ha, Gîritaga 35
45.8 lei, ch e ltu ie lile la ceea ce reprezintă 1.8 la sută lucrează în acord şl Indicele sesizări menite să contribuie cut plnă în prezent pentru re­ ha, Bretea S trelu lu l 70 ha şi (U i mare clin poo i
1000 lei producţie marfă din fondul de tim p maxim dis­ de îndeplinire a plan ulu i de şcolile au fost la îm bunătăţirea a c tiv ită ţii în coltarea şi depozitarea fu ra ­ Ruşi 140 ha".
s-au redus cu 2,6 lei. ponibil. lată de ce va trebui producţie, spunea tovarăşul d ife rite dom enii. In prim ul se­ je lo r şi ce măsuri trebuie lua­ La Bretea Română este ne­ tul necesar, lucru combătut la
In spatele cifre lo r globale se ca In v iito r să se acorde mol L lvlu Jurcoane, face necesară mestru al acestui an, organelor te în continuare penlru a se cesar nu numai să se im pulsio­
ascund Insă si unele d e fici­ m ultă atenţie rid ic ă rii c a lifi­ desfăşurarea unei a c tiv ită ţi pregătite ? de partid şl de stat, organiza­ va lo rifică din p lin toate posi­ neze strîngerea fin u lu i, cl să solicitarea avizelor. însă dove­
ente care au fost reliefate In cării lu cră to rilo r sl în tă ririi mal Intense din partea com ­ ţiilo r de masă şi obşteşti II b ilită ţile existente. se facă ordine In înţelesul mal dit ulte rio r. De exemplu, Crtm-
larg, în tru c ît sînt cazuri frec­
cadrul adunării qenerale a re­ disciplinei în muncă, pentru a partim en tu lui de organizare a s-au adresat prin scrisori «l Plenara com itetului comunal vente cînd anim alele unor ţă­ binatul s id e rjrq ic Hunedoara
prezentanţilor salaria ţilo r. In ­ m uncii al în trep rind erii. Recent, b iro u l com itetului audiente peste 1.400 de cetă­ de partid Brânişca, care a avut a expropriat 36 ha care în pre­
ll!llj!!tf!!(,!;!!l!!!!l;?i(i(iîlllllifllllil!;lllt!!l;ii?l com unal de partid O răştioaro, loc zilele trecute, â scos în e- rani cooperatori sînt lăsate să zent nu-l mai sînt necbsare.
tre altele, trebuie consemnat Pentru îm bunătăţirea in lre q ll ţeni. Este po zitiv faptul că din vîdentă necesitatea lu ă rii unor
ca neqativ faptul că la planul a c tiv ită ţi economice a În tre ­ a ascultat raportul prezentat partea organelor de partid şl măsuri mă! ferme pentru Im pul­ păşuneze la înttm plare, In spe­ Din acest teren cca. 19 ha slnt
cial în tim pu l nopţii, abuzuri
anual de încheieri contracte e- Adunări p rind erii. tovarăşul Ing. Du­ de tovarăşul Ion Cosmescu, de stat. a conducerilor organi­ sionarea strîn ge rli, transportă­ îm potriva cărora trebuie să se degradate, deci nefolostbile
xlstă o serie de răm lnerl In m itru Stâtescu arăta că fiecare preşedintele co m ite tu lu i execu­ za ţiilo r de masă si obşteşti se ri! şl depozitării fu ra je lo r. S-a i i cele m ai severe măsuri. penlru ag ricultură. Iar pe restul
tiv al con siliului popular co­
urmă, In special la specia p o r­ seclor trebuie să-şi înd epli­ munal p rivin d p re gă tirile pen­ manifestă mai m ultă so licitu d i­ luat atitudine critică fată de Analize, urm ate de elabora­ suprafeţei au apărut construc­
populaţiei, unde $1 aprovizio­ generale ale cinile ce-i revin. Este un lu ­ tru noul an şcolar în Invăţo- men, 1n mod p rin cip ia l şl plnă m odul In care co n siliu l de rea unor măsuri, au fost fă­ verşi cetăţeni fără nici o apro­
cine de la qospodârllle nească în mod exem plar sar­ ne faţă de rezolvarea In ter­ ţii im provizate, făcute dc d i­
narea s-a realizat doar în cru anorm al ca e fo rtu rile si m in tu l de stat. Ia capăt a problem elor ce le conducere ăl cooperativelor a- cute în aceste zile şl de către bare.
qricole de producţie se preo­
com itetele de partid Călan, Sl-
O analiză temeinică, Intere­
proporţie de 41,6 la sută. Se­ beneficiile altor sectoare să santă. Din raportul prezentai ridică cetăţeni) in scrisori şi cupă de strlnqerea palelor şi meria, Gurasada, Peştlşu M ic Întreprinderea căreia 1 s-au
rioase qolMrl în aprovizionare salariaţilor fie dim inuate de abatoare, care şi d iscuţiile purtate s-au des­ cu ocazia audientelor. S-a a­ chiar a fin u lu i. Faptul că din şi din alte lo calită ţi. creat co n d iţii de expropriere
au fost cauzate $i de către pe prim ul semestru au înre­ prins m ulle lu cru ri bune: Ia preciat că, In această direcţie, cele 410 tone furaje necesare Acesta este un lucru bun. pentru mari suprafeţe de te­
cooperativele aqrlcole din ju ­ gistrat o nerealizare la bene­ O râştioara de Sus ş-ă zugrăvit s-au o b ţin u i rezultate mal bune la C A P . Boz s-ău asigurat pl- A sigurarea bazei furajere con­ ren agricol a fost centrala
deţul nostru, care nu au liv ra t l!l!IIH!!Hllil!l!!i!!'<!!ll!l!HII!llll!il>.lll!!ll!!li'l fic ii de peste 1.800.000 lei. In şcoala şi s-au făcut pre gă tirile Ia consiliul popular orăşenesc, n â ln prezent doar 210, trebuie, stituie o problem ă de prim or­ term oelectrică Deva, respectiv
Ia nici o specie ca n tită ţile de asigura obţinerea unul randa­ acest sens s-a făcut propunerea necesare Ia in te rn a t; la Bu­ uzină R.M.R., statla Slm eriă- aşa cum s-a arătat în plenară, din şi ca atare nu trebuie scă­ 280 de hectare. Cu ţoale a-
cârne contractată, existlnd o ment m axim pe flecare utilat. de a se studia posibilitatea cium şi O colişu M ic s-a in ­ trla j. să dea foarte serios de qîndit pată din vedere. D im potrivă. ccstea, pe parcursul lu c ră rilo r
restantă de 221 de tone, ceea Aceasta se cere cu atît mal curm ării ch e ltu ie lilo r la 1.000 trodus în sălile de clasă lu m i­ B iroul com ite tu lu i orăşenesc organizaţiei de partid, co n siliu ­ O rganizaţiile de partid din fle ­ de cOnstructil, centrala term o­
ce echivalează cu peste 16 m ult, arătau tovarăşii .Ion lei producţie marfă si la n i­ na electrică ; la şcoala din lu - de partid a atras atenţia con­ lu i de conducere din această care comună, sat, cooperativă electrică a ocupat sl alte su­
procente din plan. Pe llnqă M aier si A rcadle M olnar, dacă ve lu l sectoarelor de produc­ deşti s-a executat în in te rio r şl du ce rilo r În tre p rin d e rilo r „M a r­ unitate. Cu numai 50 la sută agricolă dc producţie să spri­ prafeţe cultivate fără forme le­
nerespectarea o b llq a titlo r con­ avem în vedere că în trim es­ ţie. e xte rior zug răvitu l etc. m ura", I.C.M., depoului C.F.R. din ca n titâ jile de furaje ne­ jin e co n siliile de conducere gale fapt ce a făcut ca an do
tractuale de către u n ităţile tru l IV al anulai, cu aceeaşi S ubliniind ca pozitive re a li­ Cu p rile ju l analizei au fost şi statici Sim eria-câlă'tori să cesare, nu se poate asigura din fiecare unitate pentru a an unitatea să fie obligată a
cooperatiste care a afectat dotare trebuie realizată o pro­ zările de ansamblu obţinute la scoase în re lie f şi unele lip ­ acorde mai m ulta g rijă rezol­ m enţinerea e fe ctivu lu i de orii- stabil! m ăsuri concrete, să le plăti despăqublrl la C.A.P. V o ­
îndeplinirea planului de p ro ­ ducţie cu aproape 60 la sută Industria cărnii din Deva, to­ suri. S-a subliniat necesitatea v ă rii ce re rilo r şl pro pu nerilo r mole ! ajute fn înfăptuirea lor, sâ ac­ tci, sume ce au ajuns la peste
ducţie industrială pe sortim en­ mai mare. varăşul Ştefan Alm âşan, se­ de a se Urgenta lu crările de re­ .o a m e nilor m uncii S-a s u b li­ Cîteva cifre prezentate în ţioneze cu hotărlre. com bati­ 90.000 lei, reprezentînd con­
te, în fata D irecţiei aqrlcole H o tă rîto r pentru în d e p lin i­ cretar al C om itetului judeţean paraţie şi curăţenie la şcolile niat, de asemenea, că pe v ii­ şedinţa b iro u lu i com ite tu lu i co­ vitate şl perseverentă pentru travaloarea recoltelor distruse.
si a U n iu n ii judeţene a G.A.P. rea prevederii respective este Hunedoara al P.C.R.. a sub li­ din Costeşti şi Grădiştea de tor organele si organizaţiile de m unal de partid din Bretea Ro­ asigurarea bazei furajere nece­ Un alt aspect este şl acela
se rid ică un serios semn de însă realizarea în cel mat niat că există încă Însemnate Munte. partid din în tre p rin d e rile şl in ­ mană slnt edificatoare In ceea sare anim alelor pe tim p de Iar­ că m ulte terenuri se scot
întrebare în leqătură cu ritm i­ scurt tim p a In v e s tiţiilo r pla­ rezerve nefolosite în p rivin ţa s titu ţiile existente In cadrul ce priveşte stadiul p re g ă tirii nă Ceea ce se poate face as­ tem porar din c irc u itu l agricol
citatea liv ră rii, calitatea slabă nificate. Cele 22 procente rea­ în d e p lin irii sarcinilor reieşite oraşului vor trebui să desfă­ baze! fu ra je re : „C ooperativele tăzi In p riv in ţa asigurării ba­ Iar după o perioadă trebuie
a anim alelor $1 qreutătile scă- ' lizate In şapte luni sînt depar­ din lu cră rile plenarei C C . al Solicitudine si de producţie de pe rază com u­ zei furajere; nu trebuie lăsat redale a q ric u ltu rii. Conduce­
zute la care se face predarea. te de a oglindi o activita te P.C.R. din iunie a.c. Pentru a şoare d muncă educativă mal în nici un caz pe mîlne. rile unor u n ltă tl fac construcţii
elicientă pentru a dezvolta răs­
obţine o însem nată# producţie
Fără a considera În6ă că satisfăcătoare. Este adevărat suplim entară necesară satisfa­ operativitate punderea fiecărui salariat fată nei mai au de recoltat 585 ha cu fun daţii pe aceste terenuri,
doar fu rn izo rii slnt de vină că principala vină o poartă de rezolvarea In cele mai bune fine ţe (acum, la începutul Iul GH. DRAGAŞENEANU sl în loc să le predea la form a
pentru neîndepHnirea planului de T rustul de construcţii Deva cerii ne vo ilo r Interne şl ex­ co n d iliu n i a sesizărilor $i scri­ Iniţială, lasă aceste fundaţii
aprovizionare la toate speciile, care nu a luat măsuri pentru p o rtu lu i se cere ca org an izaţii­ în rezolvarea so rilo r prim ite, de a da dova­ pe teren. Ca atare suprafaţa
s-a arătat că nici conducerea a asiqura m un citorii necesari le de partid, sindicat şl U.T.C., dă de mai m ultă înţelegere, so­ respectivă râm îne părăsită.
În tre p rin d e rii sl lu cră to rii de şl respectarea g ra ficu lu i de e­ îm preună cu com itetul de d i­ licitu d in e şi operativitate In Aşa este cazul la Băcia, unde
să scrisorilor
la centrele de preluare nu au xecuţie a tunelelor de conqe- recţie al în tre p rin d e rii, soluţionarea problem elor r id i­ Mai multă preocupa- D irecţia drum uri şi poduri T i­
desfăşurat o muncă susţinută lnre de la abatorul Haţeq, dar depună e fo rtu ri mal stărui­ cate de cetăţeni. mişoara a lăsat postamentele
si plină de responsabilitate cu nici conducerea în tre p rin d e rii toare in p riv in ţa acoperirii La Simerla a fost co n stituit de beton ale unor motoare
ach izito rii În scopul de a-i beneficiare nu a insistat în­ integrale, în cel mal scurt un colectiv care tim p de ci le ­ re pentru eliminarea stabile pe un ter^n situat Un­
determina să se achite In mod deajuns in vederea Im pulsionări! t'm p, a planului de contrac­ va zile a controlat m odul în. Asigurarea fura» gă gară. De asemenea. Între­
exem plar de sarcinile ce le lu cră rilo r, m ultum !ndu-se doar tări, aprovizionării ritm ice cu care conducerile u n ită ţilo r e- prinderea „M a rm u re " Simerio
sint încredinţate. In luna Iu ­ să constate că există restan­ anim ale $1 recuperării restan­ cnnom lce şi in s titu ţiilo r, orga­ şl şantierul 503 Cri.Uur au
lie cînd s-a făcut acest lucru, te. Tovarăşul lo slf Finta, Inql- telor la Inve stiţii. Desfăs'Jrînd n iz a ţiilo r de masă şi obşteşti jelor-sarcină de dotaţiilor de la buget construit pe terenurile în ch i­
spunea tovarăşul Toma Ro­ ncrul şef al întrep rind erii, a­ o a clivlta te colectivă în ca­ examinează şi rezolvă scriso­ riate tem porar clă d iri cu fu n ­
man, s-au recuperat o mare precia că urgentarea In v e s tiţiilo r drul noii forme de organizare rile, sesizările şi cererile oa­ prim ordin daţii, care cu greu vo r fl li­
parte din restantele anterioa­ este o problem ă de maximă a m uncii şl a producţiei, co­ m enilor m un cii C oncluziile o rezolvare corespunzătoare. chidate pentru a putea fi re­
re. im portanţă, a cărei rezolva­ m itetul de direcţie trebuie să desprinse din acest control au Rentabilizarea între p rin d e ­ date în c irc u itu l aqricol.
Rezerve Im portante de îm ­ re solicită o preocupare deo­ m obilizeze întreg ul colectiv al fost analizate recent în tr-o şe­ La ordinea zilei In C A.P. i IJIILiilIJ'lllhh rilo r de construcţii este o Cele cîteva cazuri exem pli­
bunătăţire a a c tiv ită ţii econo- sebită din partea com itetului în tre p rin d e rii la îndeplinirea e­ dinţă a b iro u lu i com ite tu lu i o- asigurarea hranei pentru ani­ octlune cu caracter de con­ ficate şi altele de acest fel
m ico-financlare au rămas ne- de direcţie. A scăpa din vede­ xem plară a sarcinilor ce-l re­ male Pornlndu-se de la acest tinu itate Iar rezultatele eco- produc pierderi însemnate e-
foloslte chiar $! în cadrul În ­ re acest lucru înseamnă a vin. râşenesc de partid. considerent, organele şl orga­ nentă pentru şantier astfel ♦ nom ice-financiarc pozitive conom lel naţionale şi pro prie­
ca plnă la
s flrş itu l anului
tre prind erii. La sectorul aba­ pune de pe acum sub sem­ N. TIRCOB A naliza a evidenţiat că în n izaţiile de partid de la sate, constituie sarcina de căpătil ta rilo r de teren. De aceea în ­
să fie recuperate o mal mare treprind erile care am admis să
parte din aceste depăşiri, o şantierului de construcţii. se facă astfel de încălcări sl
y Acţiunea tem atică între- Nu se mal poate concepe azi
| prinsă Ia întreprinderea de ca stabilirea unor măsuri abuzuri sînt pasibile de sanc­
H con stru cţii siderurgice Hune- care să ducă la înlâturareo ţiu n i pe baza noi! leql. in
|| doara nu s-a rid icat la nive- p ierd erilor să formeze obiec­ această p rivin ţă este necesar
| Iul aşteptărilor. Econom iile tul unor preocupări dlnafa- să se ia o serie de măsuri
‘ stabilite prin reducerea chel­ ra s a n tie rjju i. A cţiunea . de urqente, care să sc soldeze cu
ii tu ie lilo r m ateriale de produc­ rentabilizare urmată de ■ o r­ remedierea deficientelor sem­
nalate şl ocuparea mimai n a­
ţie totalizează, 1.350.000 lei. ganizarea ş tiin ţific ă a pro­
Sînt necesare însă noi măsuri ducţiei a pus la îndem îna celor terenuri pentru rare e-
xNtă aprobări legale.
mal eficienie pentru că a- colectivelor de conducere o
ccastă întrep rind ere dispune serioasă bază teoretică şi Desigur că pe linia folo sirii
încă de mari rezerve. Este practică sl au sta b ilit că raţionale a pam întului s-on
suficient să am intim că pe se­ principalele căi care gene­ semnalat cazuri sl în unele
m estrul I a.c. I.C S H . a re a li­ rează încă deficiente Se gă­ cooperative agricole de pro ­
zat econom ii peste plan !a sesc în in suficicn lo verificare ducţie. Nu întotdeauna consi­
(Urmare din pag. t) pre ţu l de cost de peste 7 m i­ a devizelor, în neexaminorea liile de conducere au folosit
lioane Iei, dar fată d« com ­ cauzelor care conduc la du­ în mod judicios terenurile a­
petenta şi experienţa înde- gricole. Si acum sînt Im por­
rate lungi dc construcţii care
.„M ulte decenii n-a fost uşor. Mine rudimentar înzes­ | lungatâ a cadrelor tehnlce-C- determ ină Im obilizări de ma­ tante suprafeţe — în special
trate. colonii Insalubre, oameni trudiţi şl obidiţi. In anii I conom lce nu sînt valorifica te teriale si u tila je . în noexa- cele din apropierea adăpostu­
crizelor economice, Valea Jiului a ajuns sâ expo>te forţa I In totalitate rezervele m oteri- minarea m odulul cum se rea­ rilo r de animale — care nu
de muncâ. | ale de care dispune în tre p rin ­ lizează normele de consum sînt folosite.
Exploatării — muncitorii mineri l-au râspuns prin or­ derea. $i cauzele depăşirii acesloro, Si în sectorul Ind ivid ual sînt
ganizare, iar jafului capitalist prin ridlcârl Io luptă. De semnalat că T.C. De­ qospodărirca m aterialelor sl cazuri cînd un ii pro prie tari
...23 August 1944. In Vale au fost arborate steaguri va are încă o dotatie de raţionalizarea tra n sp orturilor lasă în părăsire neju slifica t
purpurii, steagurile sub care muncitorii mineri sârbâtoreau aproape 7 m ilioane pe se­ ctc. suprafeţe apreciabile dc teren
înainte ziua de 1 Mai. Patronilor a început sâ le fugâ m estrul I a.c. şi crj a tit mal fertil, bun pentru producţia
pomîhtul de sub picioare. Oamenii, pînâ otunci obidiţi şl m ult se impunea o g rijă pen­ Sînt p o sib ilită ţi p e n trj a agricolă.
exploataţi la sînge, au început pentru prima data sa sim­ tru cunoaşterea rezervelor înlătura practica periculoasă D irecţia agricolă şl Uniunea
tă câ trăiesc şl muncesc pentru construcţia unul nou ev, m ateriale care fără îndoială pe care o mal au unele şan- judeţeană a C A P . vor urm ări
tinere, de a considera că re ­
...Anii noştri. Cadenţe noi. că ar fi putut dim inuo sub­ în permanentă traducerea în
zultatele financiare slnt o
S-au durat oraşe (minerul ore şi el baie în caso), stanţial a loca ţiile buqetare. preocupare a co n ta b ililo r si viată n pre ved erilor noii legi.
s-ou redeschis minele, s-au construit altele noî, s-au înăl­ O analiză incom pleta, făcu­ că tehnicienii au în g rijă rea­ In v iilo r considerăm că tre ­
ţat şcoli. Petroşaniul, care o perioadă de timp n-o avut tă la grupul 2 din Valeo lizarea lu crării. buie să existe o preocupare
nici mâoor un liceu şi unde cea mai ,,înaltă" şcoală era Jiu lui, a du% la unele m ă­ susţinută şl din partea o rg an i­
şcoala de maiştri (ce nu avea nici măcar sediu), a de­ suri core vor economisi De la proiect pînă la ter­ za ţiilo r de proiectare, a be­
venit centrul învăţâmîntuluî superior minier. Zeci de şcoli 224.000 lei. $i aici se poote minarea d e finitivă a lu crării n e ficia rilo r lu c ră rilo r de irtvns-
acţiona cu mai m ultâ e fi­ trebuie să existe răspunde­ liliî si a o rg an izaţiilor con­
generale, 6 licee, două grupuri şcolare profesionale şi
cienta pentru stabilirea unor rea pentru întregul colectiv structoare pentru a realiza o
tehnice, institutul de mine — iotă bazo materială ce stă de muncă în scopul re a li­
măsuri de reducere a cheltu­ colaborare strînsâ cu organul
la dispoziţia fiilor şl fiicelor de mineri. ie lilo r de aprovizionare si zării dc econom ii. In fe lu l a­ agricol în vederea rea liză rii
Au crescut oamenii, li s-au îm plinit năzuinţele, gene­ transport datorită specificu­ cesta nu vor mai N nece­ unor amplasamente, care
sare acţiuni tematice. Iar
raţia actuală de muncitori mineri scrutează cu neţărmurită lu i în tre p rin d e rii care lu ­ corespundă cerinţelor actuate.
Faima mobilei care se confecţionează la II.I. Brad a trecut de mult graniţele ţârii. La crează pe şantiere disper­ rezultatele bune vor aduce Iar terenurile nqricnte, în
Încredere cel de-al doilea secol al mineritului.
menţinerea acestui bun renume o contribuţie o aduc şi lustrui toarele de m obilă Silvina Achim sate şl pentru folosirea ste­ recompense pentru m unci­ mod deosebit cele cu un grad
şi M elania Petruş. Fotoreporterul nostru, V. Onoiu, le-a surprins in tim p ce lustruiau piesele rilu lu i de mină la tencuieli, tori si econom ii core vor rid icat de fe rtilita te , să lîe
componente ale unei noi garnituri de cameră tip „C rişul", problem ă care se discută de Influenta n ive lu l de viată al m enţinute în producţia agrico­
m ult tim p fără să-şi găsească tuturor. lă.
B f l Ol
aqrlcolă sl altele, sînt în a- — Poate o fl ven it secretara scaunul îşi studiază m îinile. In hîrtie, apoi se dă la vorbă cu
ceeaşl clădire. Nu chiar to ii pe cealaltă scară — l-ara zis. maşina de scris a v îrît însă o secretara.
cei care întră sl Ies din b iro ­ — M ergeţi şi vedeţi, dar nu foaie de hlrtle. Ora 10.20. C o­ Ora 10,45 Pauză de masă.
uri circulă cu treburi. U nii sta­ cred bor din nou la „plan ificare ". Mă retrag într-un colt şi aş­
ţionează. Peste co rido ru l d i­ Şi am mers. In birou am a­ Cele trei tovarăşe sînt în a­ tept, Trec greu şi roperlr m i­
recţiei pentru problem e de flat din bonierul de delegaţii ceiaşi poziţie, numai conversa­ nutele. Ora 11,00. S fîrşit Ho
muncă urm ăresc de 10 m inute că in gin eru l Tripa Em ilian plea­ ţia s-a schimbat. Urc si cobor. pauză. La planificare au dis­
o suietă în doi. A po i se mal că la Ceoaglu-Băl în interes de Ln ora 10,35, dactiloqrafa de părui două din cele trei func­
ataşează încă doi şi cele 10 serviciu (delegaţia nr. 2223), că la secretariat. Dorica C hirilS a ţionare. A rămas M aria Stoicul.
rele 11-11,20. Revenim la se­ convinq dacă spun sau nu a- mos o afară! m inute se fac douăzeci. Nu în reg istru l de in tră ri la nu­
d iu l I.G.O. la ora 11.30. De devănjl. N ici n-am cum. Ora 11,15, muncâ „fe b rilă ". sînt străini. Sim tindu-se ob­ m ărul 5267 era scris... Dar vă început (în sfîrsit), să bată ce­ Cele două colege, Vaterte Hre-
teanu si S ilvia Vasut, au pără­
va la maşină. Dar, după citeva
data această nu mai mănin- Râmln în compania om ului Funcţionari: trec dintr-un b i­ servaţi se risipesc în cele 3-4 rog scuzaţi indiscreţia, tova­
că nimeni. In schimb se bea de pază cîteva minute. Se rou în altul, discută... h trtiile birouri. Sl nu bat la uşă. O răşă M ih ăilă Anuta. Deform a­ (raze se opreşte. Analizează o sit biroul. Nu se sile unde.
cafeaua şl se spun poveşti. E apropie ora de pauză. Pe poar­ flutură în m îin ile lor pe cu­ re profesionala. Ce vină am eu
totuşi, neorînduiala te Izbeşte şi asta o metodă de a „rezol- ta în tre p rin d e rii dau năvală loare. Sus. jos, Iarăşi sus. T o­ deschid cu siguranţa celui ce c-am fost singur în birou şi După ce săptămina trecută „Brigada fulger'* n
tocmai unde nu te aştepţi- Ca­ za operativ" lu crările de b i­ M aria Bordeanu, Stela Cos- varăşa Dănilâ pe culoar v o r­ se simte la el acasă. La 10.05 oti lăsat toate h îrtiile pe ma­
ietul de pontaj pe care stă rou. tea. L ivia V ia tro nvch i. Elena beşte cu o prietenă : în biroul tehnic-produclie din să ? urmărit modul cum funcţionarul „omoară" tim­
scris : „S e rviciu l contabiî-finan- A lbu, Sidonia Popa, G hertru- — Unde m erqi ? direcţia de industrie locală — M i-a tl spus, cînd v-atl întors, pul cetăţeanului, ieri s-a dumerit — pe cît se
ciar", nu este com pletat la zi nim eni. La 10,45, Iar nim eni. că aţî fost „a lă tu ri Intr-un b i­ poate intr-un raid — de leversul problemei:
de W agner şi altele cu saco­ — La s p ita l
de către to ii salariaţii. A le xa n ­ La poartă o vînzoleală greu rou". Dar, încăpăţînat, porta­ cum îşi „omoară" unii funcţionari timpul lor de
sele gata de aprovizionare. — V in si eu
dra Filim on a „u ita t- să sem­ Unele sosesc In tim pul re ­ — Ce rău e că nu mal sînt de Im aginat. „A i casei" Intră rul a susţinut sus si tare cînd lucru. Pentru ca conducătorii de instituţii şi de
neze condica. Paulîna Cadar pe gulam entar al pauzei, altele dum inici cu soare, să mergem şi îcs fără sâ se mai uite la am coborît : „C ăutati-o în bi­ servicii administrative să nu... obosească citind
ziua dc 7 a fost învoită. Din HU NEDO ARA (transm ite A. undeva. portar. $i-s m ulţi. In special rou, acum a urcat. A fost aici, întreaga relatare, o redăm sub formă de pastile:
evidentă nu rezultă dacă s‘> la 15 m inute după term inarea femei. P ortarul mă vede că In vecini, la magazin".
M oldovan). Prima în tîln ire la ei. Care cum „p o t". Pe condu­ — Da, nu mal sint... Au tre ­
pe ziua de 8 august învoirea urmăresc cu Interes pe ce! ce O Pauza de masă reglementară nu se respec­
I.G.O. Hunedoara o am cu por­ cerea în tre p rin d e rii nu o de­ cut zilele frumoase.
continuă. E secret. Şi acestea in tră şi Ies. „A cum a n-ati ve­ tă în marea majoritate a instituţiilor şi servicii­
tocmai la acel serviciu, undo tarul întrep rind erii, care îm i ranjează de loc acest proce­ V in a lţii. n it bine. Acu e linişte. Să ve­ lor administrative.
salaria ţii — supranum iţi şi în ­ prezintă un registru cu Ieşiri­ deu. — Am fost la I.G.O, n iţi m iercurea". Cum o fi & In multe instituţii şi întreprinderi, chiar şi
geri păzitori — sînt puşi sâ le şî in tră rile din tim pul ser­ După pauză am in tra t prin A l|ii pleacă : miercurea, dacă jo ia e atî- la sediul administrativ al unei întreprinderi dc
vegheze asupra necesităţii, o- viciu lu i. Am un mic dialog cu b irou ri. La ora 11,50, M aria — M ă duc la... ta plim bare pe-afară ? A, talia I.C.S.H., nu s-au înfiinţat puncte alimenta­
p o rtu n ltă tii şl le g a lită ţii chel­ d în s u l: Bordeanu încă îşi mai spăla Poate să ştie cineva un­ m iercuri e zl de... tlrg.
tu ie lilo r. Dar asupra lor cine — Pe ce bază operaţi în re­ ceaşca de cafea (pauza pînă de? Sl uite aşa: Ce mal HU N ED O AR A (transm ite N. re şi, din această cauză, salariaţii părăsesc uni­
veghează ? gistru ? la 11.30). faci ? Am fost la... Plec la... Ponailescu). Ora 10 In birou l tăţile în timpul pauzei de masă.
— Jml spune fiecare unde H îrtiile flutură, tim pul zboa­ secretariat de la T.A.P.L. H u­ 6 Şuiete în birouri, şuiete pe coridoare şi pe
pleacă şi eu îi încondelez. ră Bilete de voie... Ioc Por­ 8. nedoara sînt adunaţi cîtiva oa­ scări (T.A.P.L., O.C L. industrial, I G.O. Hunedoa­
4. voastră că salariatul are voie tarul îşi scotoceşte buzunare­ meni. Secretara II lăm ureşte si ra, direcţiile judeţene etc.).
— De unde
ştiţi dum nea­
nu, pentru câ şefii... sînt pe
9 Portarii au ce âu doar cu străinii, pe cel
Scoate cîteva foi înqălbe-.
le
teren. T ra d iţio n a lu l ve n iţi m ii -
să plece în tim pul program u­
lu i dacă nu are bilet de vo­ ni te. .. D E V A (transm ite C. Diagos) ne e în floare. După cinci mi de-ai casei nu-i mai întreabă de bilet de voie şl
— O biecte de muzeu, tova­
de sănătate...
ie ? răşe. Vă rog, tovarăşi 6* la nule îşi face apariţia pc scări
ORASTIE (transm ite A. Da- HU NEDO ARA (transm ite D.S.A.P.C., sâ nu vă supăraţi o tovarăşă care mă face să C Controlul folosirii integrale a timpului de
vid). Ora 10,55. In b iro u rile — Aşa se lucrează la noi Aug. Jula). Ora 11,10. In b i­ că m-am plim bat prin toată cred că . e venită si dumneaei lucru este oare valabil numai în ce i priveşte pe
co n ta b ilită ţii şi al caseriei de fără bilet dc voie, numni pe clădirea fără să vă cer voie aici pentru ceva treburi. Dar muncitori ?
la I.G.O. O răştie masa a fost spusele dom nilor. roul serviciului de plan ifica­ (n-am avut cui), şi că am losl mă înşel. Poposeşte pe sca-u- Reamintim pc această cale conducătorilor ele
întinsă deja. N u contează că — Dacâ-ti spune cineva că re şi salarizare de la Con­ indiscret. P ortarul Gabor loan nul din fata m aşinii de scris.
merqe la un şpriţ îi da: voie ? instituţii şi de servicii administrative că există
pauză începe numai la ora s iliu l popular al m un ici­ (care-şi întinsese masa la oro O las si plec. Cobor la „p la ­
11,00. Im portant este ca oa­ — Nu. dor dom niile lor nu piulu i Hunedoara, cele 10.05). mi-a spus că secretara nificare". întreb de cineva... o holărire a partidului si guvernului orivind fo­
meni: sâ-sl potolească foamea. spun aşa ceva, zic câ merq cu trei funcţionare discută... DEVA (transm ite 1 C iodei). tovarăşului director c „dusă Trei funcţionare stau la suietă; losirea programului de lucru şi întărirea disci­
După Inform aţiile prim ite, treburi de serviciu. D irecţiile judeţene de indus­ pînă la un m agizin să-şi cum ­ Una îşi aranjează păru). Cea­ plinei în muncă- Trebuie restudntă şi anlîc^tă
pauza fl trebu it sâ dureze 20 — Cum vă convinqeţi ? „dc-ate cosei’'. Tovarăşa Dă- trie locală. Hc qospodSrie pere ceva'*, că „tovarăşul d i­ sul arată ura 10,10. Urc din ad-|un.ani# Pentru că e unică pentru (oti sala­
de minute, respectiv între o­ — E>i nici nu caut să mă n ilă 'co n te m p lă strada. Ce iru - pentru probleme de muncă, rector e plecat pe teren". nou la secretariat. Tovarăşa cu riaţii !