Page 32 - Drumul_socialismului_1968_08

p r o l e t a r ; d in TOATE TARILE, U N ljl-V A I
Delegaţia de activişti ai P.C.R.,

condusă de tovarăşul DE ZIUft

loachim Moga, şi-a încheiat
MINERULUI
vizita în R.P. Polonă

La 9 august s-a încheiat v i­ din bazinul carbonifer silezian
zita dc schimb dc experienţă Katowice.
pc care o delegaţie de acti­ Cu p rile ju l încheierii vu- Metodă modernă
vişti ai P.C.R., condusă dc zîtei, ambasadorul României
Iov. loachim Moga, pr.m-se- la Varşovia, T ib criu Pe-
cretar al C om itetului judeţean trcscu. a ofe rit in saloa­ de susţinere
Hunedoara al P.C.R.. a fă- nele ambasadei vin coc­
• cut-o în R P. Polonă, la in vi- teil la care au participat re­
tatia C.C. al P.M.U.P. Dele- prezentanţi ai C C . al P.M Ij.P.,
qaţia a purtat con vorb iri la a ctivişti dc partid, reprezen­ a galeriilor
C.C. al P.M.U.P. asupra a cti- tanţi ai M in iste ru lu i Industriei
v ită tii organelor şi o rq an izalii- C arbonifere şi Energetice, zia­
lor dc partid din sectorul in ­ rişti. Au fost rle fată membri La exploatarea minîe-
ANUL XX NR. 4531 SÎMBATA 10 AUGUST 1968 4 P A G IN I 30 B A N I dustriei carbonifere poloneze ai ambasadei române. nă M uneelu M ie s-a ex­
Si a vizita t o scrie de oraşe şi V in e ri după-amiază, delega perim entat şt extins o
l obiective industriale poloneze tla s-a înapoiat în Capitală. metodă modernă de sus­
ţinere a g a le riilo r în lo ­
La I.A.S. „flvico!a“ Mintia cuind complet susţinerea
cu lemn, arm atură meta­
lică sau prefabricate din
beton. M etoda denum i­
asigură
tă „lo rc re ta rc ”
DE CE S-A INVERSAT ® ă . urna o viteze rapide de execuţie,
înaltă productivitate,
cheltuieli reduse şi si­
guranţă in exploatare.
« w • 8 O peraţia se execută cu
RAPORTUL INTRE n i r a i i dispozitive de concepţie
şi construcţie
proprie.
maşinii
P roductivitatea
Nivelele m unicipiului petă pe planuri multiple. este de 2-3 «n-efrî cubi
pe oră. Costul unul me-
Pe fundaturi cu totul diferite, istoria se repetă. Se re­
Iru lin ia r de galerie tor-
ju ­
VENITURI Şl Oricît s-or asemăna cu alte Valea Jiului întruneşte. Io mărturie grăitoore a grijii sta­ eaşi natură ospră, colţuroasă. în care încă nu s-au stins crelată reprezintă lemn
Moi întii, pe aceleaşi locuri. Arena încleştării este ace­
mătate din costul qale-
riilo r armate cu
oraşe şi aşezări româneşti mo­ toţi indicatorii ce definesc ci­ tului sociolist foţă de nivelul ecourile bărbătescului ,,Hei rup" de acum 20 de ani. Ace­ şi aproape o cincim e
laşi Jiu sur şi învolburat, scăpat din lobirintul preporo-
derne, municipiul Petroşani vilizaţia, cote înalte. Populaţia de trai al oamenilor muncii. In tîilor, cu o grea încărcătură de cărbune în spinare, asistă din costul g a le riilo r sus­
prezent, lungimea totală a re­
ore cotele sale proprii, lată sa depăşeşte ozi 130.000 da ţelelor de apă se întinde pe Io repetarea istoriei. ţinute cu prefabricate
din beton.
doar cîtevo din dimensiunile
locuitori, densitoteo medie ri-
CHELTUIELI ? cotelor sale. dicindu-se Io 117,4 locuitori pe mai bine de 240 de km, ior caţia lor particulară. Şî aşa este. nu puteam lăsa lucrul tajele tehnice şi econo­
Realizăm o geometrie in core paralelele au semnifi­
A vîn d in vedere avan­
km pătrat ; 81 la sută din în­
C. JIANU
dm
Aici se dâ 45 la sulâ
peste văi. prin minunata sălbăticie a defileului, am făcut
totalul producţiei de cărbune treaga populaţie locuieşte în Io jumătate. Cu douăzeci de oni în urmă, prin stinci şi mice ale no.i metode, co­
a ţorii. In acest an se vor ex- oraşe. Aici lucrează un sfert cale de fier trenurilor. Gorjul şî tot sudul tării au dot mîno le ctivu l E.M. M uneelu
troge peste 7 milioane de to ­ din totalul salariaţilor judeţu­ (Continuare vin- pog ta - 2>a) cu Transilvania şi pe-aici. Acum facem o cale nouă de be­ M ic şl-a propus să exe­
ne, iar în 1975 se va ajunge lui. ton şi asfalt. Este parolele noostrâ mindro. cute in acest an prin
P rofilată pe creşterea pă­ iifieJe sem estrului nareali- la o producţie pe bazin de 11,5 Totul este dominat în muni­ Repetăm sub acelaşi imperiu de acum 20 de ani, re­ noul procedeu 1.000 me­
sărilor, activitate prin exce­ zarea planului totalizind milioone tone. Datele statistice cipiul Petroşani (fc o singură petăm stăpîniţi de aceeaşi puternică dorinţă ce ne este tri de galerie, din care
lentă rentabilă, în tre p rin d e ­ 1.422.000 bucăţi. La ferma aratâ câ in anul începerii ex­ tendinţă — aceea de creştere, atît de organică — de o construi. Şî acesto mi se pore a ş[ realizat 410 m etri.
rea agricolă de stat „A v ic o ­ am intită nu s-a în d e p lin it tracţiei industriale s-au extras de împlinire şi îmbogăţire. Pe Vizite la „Muzeul elementul cel mai trainic ol repetării. Brigăzile de muncă M etoda torere tării a fost
la" M in tia a fost $i este pla­ nici planul de livra re Ia întreaga suprofaţă o lui s-ou patriotică. Ne reproducem pe noi înşine Reproducem ces­ preluată şi de I.M . Bar­
nificată ca an dc an să rea­ carne dc pasăre. Pe de o 8 529 chintale de cârbune. In construit in anii noştri, numai turi care păreau so opună. înţelepciunea inso le valori­ za care a şl susţinut «n
lizeze însemnate beneficii. parte nerealizarca planului anul 1900 s-a ojuns Io o pro­ din fondurile statului, moi bine mineritului*4 fică, le reconsideră pentru că sînt bune, ne propulsează, acest an 2.410 m etri de
Dar. răsturnînd orice pre­ de ouă a fost influenţată ducţie de 8.804.964 chintale îor de 17 000 de aporfamente Dar pentru co sînt utile construcţiei noastre socialiste N-o fa ­ galerie.
viziune optim islă. în anul negativ de producţia medie în 1925 — la 16 837.045 chin­ Z ilnic, „M uzeul m in e ritu ­ cem de dragul reconsiderării şî nici pentru câ sintem ne­
trecut în loc să dea bene­ mai scăzută cu J9,l ouă pe apartamentele nu sînt singu­ lu i" din Petroşani este v iz i­ voiţi ca acum 20 de oni, ci pentru că avem aceeaşi a ti­
ficii, unitatea a trebu it să cap de găină, iar pc de alta, tale. rele verticale ce stou azi ca tat de Un oumăr tot mai tudine, ba încă infim i mai consolidată, despre avîntul nos­
primească do taţii de la stat. de m inusul a peste 2.200 mare de oameni ai m uncii tru socialist, pentru că ne îndeamnă aceeaşi fierbinte do­ Utilaje de mare
După m odul cum s-a pre­ găini fată de efe ctivul pre­ din ţară şi tu riş ti de peste rinţă de a edifica, de a ne ridica potria pe toate planu­
zentat îndeplinirea p rin c i­ văzut. Ferma nr. 3 a liv ra t hotare. El trec prin tata e x­ rile. acolo unde îî este locul în civilizaţia mondială con­
p a lilo r in dica tori Ia încheie­ peste prevederi 166000 bu­ ponatelor care reflectă pu­ temporană şi viitoare.
rea p rim u lu i semestru al a­ căţi ouă, dar a rămas sub ternica dezvoltare a aces­ Repetarea aceasta mai ore un element esenţial — are randament
nului 1968, situaţia încadră­ prevederi cu 7 tone carne. tu i bazin ca rb o n ife r D intre loc după numai 20 de oni, perioadă care înseamnă între
rii in rezultatele financiare N ici ferma nr. 2 nu v iz ita to rii care au trecut pe altele, o extraordinară condensare a timpului. Ceeo ce
planificate a fost pusă sub s-a încadrat în sarcinile sta­ aici se numără tu riş ti din lega calea ferată acum două decenii nu moi seamănă în subteran
semnul întrebării. Despre bilite, avînd un minus de Ungaria, Polonia. R.D. G er­ nici pe departe cu ceeo ce va uni în curînd
ce este vorba ? 267.000 bucali ouă. mană. R.F. a G erm aniei. Is­ şoseaua Sumbeşti— Livezenî. Două căî unesc lo un inter-
Intre ve n itu rile şi cheltu­ rael etc. Ei au consemnat voi atît de scurt două lumi diferite Unul ero Gorjul otunci,
Din discu ţiile avute cu
ie lile planificate si cele rea­ tovarăşii ing. Gheorghe Dia- In cartea de im presii apre­ oltul este astăzi, una era Valea plîngerii, alto nste Valea In ad incurile minei
lizate efectiv s-au înreg is­ conescu, d ire cto ru l în tre ­ cie ri la dezvoltarea m in e ri­ Jiului ozi. noi G helar-cst a fost
tra t mari diferente, care au prin d e rii, si ing. Emil Băilă, tu lu i şl teh nicii m iniere în C. ARMEANU m ontată şl pusă In stare
in flu e n ţa i negativ situaţia şeful fermei nr. 1, am re ţi­ Valea Jiu lu i, au fost puler- de funcţiune o In sta b ­
econom ico-financiară a în ­ nut că restantele. departe nic Im presionaţi de m ateria­ ile specială de săpat
tre p rin d e rii. Astfel, la cap i­ de a fi doar urm area unor lele. docum entele re ferito a­ suitori. Aceasta serveş­
to lu l ven ituri, prevederile re Ia lupta revoluţionară a te pentru începui la să­
cauze obiective (apariţia li­ (Continuare în .pag. a Z-o)
sînt dim inuate cu peste m in erilor din V alea Jiu lu i. parea suito rului central
nei ep izotii masive), se da-
1.100.000 Ici. In acelaşi timp, toresc şi unor deficiente de de rambleu. asiqurind
fată de platui! actualizai v o ­ ordin lebnjc ; i organizato­ o viteză de avansare do
lum ul ch e ltu ie lilo r s-a de­ ric care âu existat în acti­ trei ori mal maro d o rit
păşit cu mai m ult dc 650.000 vitatea ferm elor. De aceea, se realiza pină acum cu
lei, deşi prin plan s-a stabi­ procentul destul de ridicat INTRE PARiNG SI RETEZAT m ijloace clasice de lu ­
lit ca ve n itu rile să fie mai de m o rtalităţi, care repre­ cru.
mari decît che ltuielile cu
zintă peste 10 la sută din c- La exploatările ap arţi­
peste un m ilion dc lei. Se
fectivu l rulat si sacrificarea nătoare între p rin d e rii
pune fireşte întrebarea : că­ Tor ta ta a unui număr de „M i-e inima-n munţi, în largile tregită cu cea a munţilor VîJ- se de milenii in încleştoreo m iniere Hunedoara. au
ro r cauze se datoreste in ­ 14.351 păsări, nu se pot pu­ zori, con. îmbrăţişează protectoare straturilor de rocă şi granit. luat anul acesta startul
versarea rap ortului între ve­ ne în exclusivita te pe sca­ In munţi, dupâ cerbi, oe înalte bogăţia adîncurilor celui moi Privindu-I dinspre valea Ha­ producţiei in subteran 6
n itu ri si che ltuieli ? Restan­ ma b o lilo r care au apărut cărări imens bazin carbonifer a! ţării. ţegului, cea dulce şi sfîrlecotă maşini de încărcat cu
tele dc 1.622.000 bucăţi ouă în ferme. N ici depăşirea Dupâ cerbi, dupâ ciutei pe Frumuseţile de neasemuit ale de şipotul nărăvaş al pîroielor Siloz propriu care asi­
şi 14.100 kg carne de pasă­ consum ului de furaje cu vîrfuri de steî Văii Jiului, pitorescul lor unic ce coboară de pe coamele gură totodată si trans­
re fată de planul de liv ra ­ Mi-e inima-n inima munţilor
149 tone nu apare ju s tifi­ şi îneîntător, capătă noi vo- sale, Retezatul nî se orală în portul m inereului din
re aferent p rim ulu i semes­ cat^. dacă avem in vedere mei". lenţe din partea uriaşilor cu toată splendoarea frumuseţii
tru se oqlîndesc nefavorabil că planul la ouă şi carne Dm oricore porle te-aî în­ frunţi ninse, dezvăluie prive­ întrecut la stat de cele două abataj, 200 perforatoare
în dim inuarea v e n itu rilo r prezintă serioase răm încri drepta spre minunata ..cetote lişti de neuitat Panorama lor, gemene. Peleago şi Păpuşo. de mare productivitate
între p rin d e rii, care numai în urmă. In cadrul fermei a naturii" şi „diam antului ne­ de o splendidă măreţie notu- numele său o rămos cel moi şt alte u tila je moderne.
la produsul ouă reprezintă nr. 1, dc pildă, fată de c o n ­ rală, învăluie ormonios iscu- îndrăgit. Poate şi dotoriîă uria­ Concom itent cu creş­
o nerealizare valorică de sumul planificat pc 1000 bu­ gru", îţi apar în fa|o ochilor sinţo măiastră a naturii. cu şului din legendă care ,,î-o terea qradului de me-
peste 1.500.000 lei. căţi ouă, s-au folosit în cei doi falnici şi uriaşi străjeri ceea ce omul o creat lo poa­ ciuntit vîrful semeţ cu un fier canizaro s-au extins si
Din analiza c h e ltu ie lilo r plus 12 kg furaje com bina­ de veacuri — Poringul şi Re- de plug". metodele avansate de
se desprinde că cea mai ma­ te. Reducerea sau măcar în ­ tezotul. Din vremi imemorabi­ lele lor. acolo unde se deschid Poetul îl vede : înalt, masiv lucru şi s-au îm bunătă­
re depăşire, respectiv de cadrarea în consum ul nor­ intrările spre comorile ascun- de stîncă, Retezatul/ Zimbeşte ţit con diţiile de muncă
675.000 Ici, so localizează la mat n-a constituit o preocu­ le, centura lor de slinco. în­ parcâ-n jurul lui trufaş/, Des­ ale m inerilor. Ţoale a-
clem entul m ateriale (în spe­ pare susţinută nîcî pentru pică nori, de-a lungul şî de-o ceslea au condus la
cial In furaje si m edica­ lu cră to rii din celelalte fe r­ la tu l/ Sălbatic şi puternic creşterea p ro d u c tiv ită ţii
mente), acestea detinlnd de me. uriaş. m uncii cu peste 3 la
altfel $i ponderea principală Că rezervele existente în Culmile sole, uneori domoa- sută fală de prevederi
în structura c h e ltu ie lilo r de această p rivin ţă nu s-au va ­ lc şi dulci, alteori obrupte şi şi la reducerea cheltu­
producţie ale în tre p rin d e rii. lo rific a t din plin, ne-o do­ Monografie prăpăstioase, salba de locuri ie lilo r dc producţie,
Există, de asemenea, depă­ vedesc faptele. In urma u ­ glaciare, touri şi iezere alpine, fapl concrelîzat în cele
şiri de 26,7 la sulă fată dc nor analize tem einice făcu­ Astăzi, sîmbătă, se scoate cascadele vijelioase îi dou un 2.1 18 000 Ici economii
plan la elem entul animale realizate la preţul de
te de către consiliul de ad­ dc sub tipa r la Petroşani, o
Si păsări reform ale, precum GH. I. NEGREA cost In prim ul semes­
m inistraţie si la n ive lu l fie ­ lucrare m onografică, sem­
si la ch e ltuielile de a p rovi­ cărei ferme, s-au găsit so­ nală de Clement N egrul, Pa* tru
zionare si desfacere (aces­ lu ţii pentru ca la elem entul vel M untean» şt Ion Po-
tea Insumînd 124.000 tei). m ateriale (respectiv furaje), porogu. in titu la tă „Cărbune 17.30 P cm n t cei tniei ;
Rezultatele de ansamblu să se obţină însemnate eco­ şl Istorie în Valea J iu lu i — 18.00 Stadion — em isiune de
nesatisfăcătoare ale în tre ­ 1868— 1968". a ctu a lita te s p o rtiv i ;
p rin d e rii se regăsesc mai nom ii. M ăsurile luate pentru Lucrarea conţine capitole 18,10 M u lt e dulce şl frum oasă
— em isiune dn lim b ă ro ­
concret în activitatea u n i­ N. TIRCOB p riv ito r la prim ele începu­ mână :
tă ţilo r ei de bază — ferm e­ tu ri ale e xp lo atării indus­ 13.00 P entru şcolari :
le. Cu cele mai însemnate tria le a cărbunelui In V a ­ 19.30 T e le ju rn a lu l de .seară ;
restante la princip alul in d i­ lea Jiu lu i, precum şi la dez­ 19,50 B u le tin u l m eteorologic.
(C onlinuD it in pog. a 3-o) P u b licita te ;
cator — produsul ouă — ZIMBET DE MINERI. voltarea m işcării m uncito­ 20.00 T e lc-cn ciclo p cd ic ;
se prezintă ferma nr. 1, la Foto : N. MOLDOVEANU reşti în acest bazin carbo­ 21.00 T in e ri in te rp re ţi ro m ănl,
p a rtic ip a n ţi la F e stiva lu l
nife r în anii de pînă la e­ m o ndial ai tin e re tu lu i şi
s tu d e n ţilo r de (a S ofia ;
liberare. M onografia se în ­ 21.20 L in ii, puncte... de vedere
WHMMIHHmiiMfîllilHIWIWJfflRIMMimiHRIWHHIIWIIHIWIIWnMfmiBHIfMIMIWMftlMIIIWifniRÎHIIIIHIIWIWMPJimillllIHIflIHIIIIIHMIînniHnHHIWMnillMIIWHHIHMIWHIIHWHWIMIIIHIIHMIt cheie cu un capitol re fe rito r — fltm m uzical ;
22,05 In v ita tu l nostru — cîntă-
Ia dezvoltarea industriei re ţut de m u z ic i uşoară
MleheJe ;
carbonifere In anii construc­ 22.30 F ilm serial : „R ăzb u n ă ­
MOBILIZAREA REZERVELOR INTERNE ţie i socialiste. 23.20 T e le ju rn a lu l dc noapte.
to r ii" ;
poate amplifica rezultatele actuale Arăturile „avansea­
Participarea largă a repre­ un număr de 86 obiective fapt extins executarea în ateliere tă loon Sitescu, inginer şef
zentanţilor salaria ţilo r T rustu­ ce a făcut ca şi stadiile fi­ a prennsam blelor tchnico-sani- la qrupul 2 şantiere Valea
lui dc construcţii Deva la a- zice pe această perioadă să lare şi a elem entelor dc pre­ Jiu lu i. Această idee s-a des­
nalizarcQ în spirit c ritic a rezul­ (ie realizate. Au fost predate fabricate din beton sim plu şi prins şi din cu vîn tu l altor ză" în pas de melc
tatelor obţinute pe semestru! peste plan un număr de 91 armat. Ca urmare, durata dc \ orb itori dintre ca re : P.
I 1968 si a sarcinilor ce le re­ apartamente; sarcina dc redu­ execuţie a b lo cu rilo r în ac?s'. Lemlc, Corol H crte l şi D um i­
vin pentru realizarea planului cere a preţului de cost s-a an s-a redus fată dc anul 1067 tru Moqa care au arătat că
pe întregul an a con stituit un realizat cu o economie dc cu aproape o jum ătate de această situaţie de fapt s-a Cu toate că acţiunea dc Rămîncri în urmă există sî
bun p rile j pentru a scoate in 1.066.000 iei, iar dotatîa pla­ lună. creat deoarece nu s-a dat a- recoltare a păioaselor este Ia C.A.P, Gîntaqa. V ilcele ,
evidentă o serie de aspecte pe nificată s-a redus cu suma do Aspectele pozitive si în spe­ tonlia cuvenită p re g ă tirii fro n ­ încheiată în aproape toate u- Ruşi, Bretea Strei. Nucşoara
bazo cărora s-au tras conclu- 336.000 lei. Ca urmare a unei cial cele negative au fost am­ tulu i dc lucru la aceste nitătîle cooperatiste, s-a creat etc., la fiecare din u n ităţile
. A Tjc. îm bunătăţire a m uncii în mai bune organizări a proce­ plu dezbătute în cuvîntul lucrări, nu s-au prevăzut din un maro decalaj între aceas­ am intite suprafeţele pe care
s* e com partim entele de ac- tim p m aterialele necesare iar tă lucrare şi executarea arătu­ s-au efectuat arături nedepâ-
în unele caz'.iri deşi erau crea­
fîvitalo. In tiln ire a directă rilor. Faptul că pînă acum sind cîte 35-40 hectare Re­
te condiţii, începerea lu cră ri­
ciintre conducerea trustului şi nu s-a arat nici 40 la sulă din zultatele am intite refleclă sla­
şantierelor cu acei care p a rti­ Adunări generale ale salariaţilor lor s-a amînat nejuslUicat. suprafaţa prevăzută denotă că ba preocupare a co n siliilo r dc
cipă efectiv la procesul de p - Adunarea reprezentanţilor există serioase neajunsuri în conducere şi a com itetelor
dificarc a croat un cadru pro­ sa la ria ţilo r a semnalat ca o p rivin ţa e lib e ră rii terenului şi dc di reci ie ale IM .A . pentru
pice de lucru, fiecare p a rtic i­ deficientă (aptul că executa­ a u tiliz ă rii tractoarelor. Cite- a asigura baze lemeînice re­
rea lu cră rilo r de sistematizare
pant in discuţii a expus pro­ va exemple sînt concludente. coltei viitoare. Pe Ungă lip ­
bleme Interesante sî a făcut sul ji de producţie, a mecani­ pa rticip anţilor, arătind că In aferentă b lo cu rilo r nu s-a în ­ La cooperativa agricolă din sa dc interes m anifestată pen­
propuneri concrete pentru ca zării unui marc număr de activitatea şantierelor mm per­ cadrat în qraficele stabilite Dineu Mare. pînă ieri, s-a tru transportul snopilor din
sarcinile dc producţie ale a- lucrări, a rea liză rii norm elor sista o seric întreagă dc de­ producînd în acest fel greu­ creat front de lucru pentru cîinp la arii şi al paielor, lu ­
nuini să fie îndeplinite si de­ in proporţie dc 117 In sută, la ficiente care deşi sb trunosc tăţi in receptionarca ob ie ctive­ m ecanizatori pc abia 30 de crul pc schim buri al mecani­
păşite. productivitatea m uncii s-a în ­ încă din anii prccedenli nu lor. Toţi cei prezenţi au apre­ hectare, dar nu s-a tras încă zato rilo r este slab organizat,
registrat o depăşire rle 12,0-1 s-o ajuns nici la ora actuală ciat că în urma m ăsurilor lua­ nici o brazdă. Dc asemenea,
Raportul prezentat de In­ ceea ce face ca randam entul
la sută. să fie rezolvate. Deşi ritm u l te pe şantiere şi a co n tro lu ­ la Dineu M ic s-au arat abia
ginerul Stelian Popescu, pre­ mediu lunar la unele lucrări lui efectuat pc parcursul exe- tractoarelor să fit? m ult scăzut.
şedintele com itetului de direc­ în centrul preocupărilor co­ a fost în qeneral satisfăcător, 3 hectare din cele 30 elibera­ Pentru toate cooperativele
ţie, a trecut in revistă o se­ le ctivu lu i de muncă de la trust A. MOLDOVAN te. Cu totul nesalisfăcătoare agricole din judeţ cooperatorii
rie de rezultate m e rito rii. Pla­ a stat organizarea şi raţio na­ la reţelele dc canalizare, apar şi realizările cooperato­ din Haţeq oferă un exemplu Intre întreprinderile de industrie locala din judeţ, I.I.L. Brad
nul anual de producţie a fost lizarea procesului de muncă. străzi, pavaje, construcţiile rilo r dîn Jeledinli, unde au demn de urmat. Ei şi-au re a li­ deţine de mulţi ani întiietetea ia fabricarea mobilei de calitate'
şi
din învăţăm înt. sănătate
realizat în proporţie de 50,7 Pc această linie a i fost luate comerţ, realizările nu ou re u ­ fost cu ltiva te cu păioasc 230 zat integral planul atît la ară­ superioară. In clişeu : sculptorul in lemn M ihai Simedreo, la
la sută punindn-se în fun cţiu­ măsuri p rivind organizarea U g g ^ J L J C lL E J hectare, din care s-au eliberat turi cîl şi la tnsămintarea cu l­ bancul său de lucru.
ne în cursul sem estrului I a.c. lu cră rilo r dc terasamente, s-a şit să atingă 50 la sută, ara- numai 60 şi s-au arat 30. tu rilo r duble.