Page 33 - Drumul_socialismului_1968_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

începerea unul nou an de s a rd n lîo i trasate de către sl organizaţiile de partid tre ­ pe şantierele de construcţii, profesionale de Ia oraşe. Stu­
învâlâm înt Ideologic repre­ partid. y buie să renunţe cu curaj la in Între p rin d e ri forestiere, m i­ diul acestora va frebui orga­ ( * • « * «1 B
zintă un evenim ent de In prezent, com itetele m uni­ ceea ce s-a dovedit a /i pe­ niere. în cartiere. în I.A.S. si nizat in funcţie de p ro filu l
scamă în activitatea o r­ cipale, orăşeneşti $1 comunale, rim at, ineficace, să prom ove­ C.A.P. prcq ă tirii, de qruporea lor pe
ganizaţiilor de partid din toate organizaţiile de bază se ze cu îndrăzneală noi forme R îndurile p a rtid u lu i cresc si cercuri pedagogice, iar al ca­
judeţul nostru. De curlnd, preocupă de organizarea unui de învătăm înt accesibile şi co­ se întăresc continuu prin p ri­ drelor didactice de la sate pe
C om itetul judeţean de partid sistem de învătăm înt cu /orm e respunzătoare n ive lu lu i de m irea de noi membri. O aten- baza unor tem atici d ife ren ţia­
a analizat activita tea m uncii mai Interesante şl atractive, cunoştinţe al cursanţilor. In 1 ie deosebita trebuie să a o r- te în raport cu preocupările
Ideologice, respectiv rezultate­ care să stim uleze discuţiile, activitatea de preqâtirc a nou­ de com itetele m unicipale, oră­ şi pregătirea lor.
le obtin-jte pînă în prezent în
să asiqure un dialog viu. ne­ lu i an de învătăm înt vor tre ­ şeneşti şl com unale educării O muncă competenta şl
desfăşurarea învă tă m în tu lu l de m ijlo c it cu masa oam enilor bui organizate Nn num ăr mai partinice a tit a n o ilo r mem­ plină de răspundere a orga­
partid, si a prevăzut măsuri m uncii. prezentarea deschisă redus de forme. N um ărul prea bri, cît şl a celor care se nelor de partid, a tova ră şilor
p o triv it cărora organele şi a părerilor, a schim burilor şi mare de cercuri nu s in i de pregătesc să devină membri care lucrează In dom eniul pro­
organizaţiile de partid vor co n fru n tă rilo r de opinti în nici un folos. Va trebui să de partid. De aceea, se im ­ pagandei este elaborarea te­
trebui să acţioneze în vede­ sp iritu l Ideologiei pa rtidu lui punem un accent mai mare pune ca organ izaţiile de m aticilor. stabilirea p ro filu lu i
rea p re g ă tirii deschiderii în n o s trj. Dar, pentru a se rea- pe organizarea de cursuri de pa rtid să se preocupe de orqa- pentru toate form ele de învâ-
nizarea cursu rilo r si cercu ri­ tâm înt. Stabilirea tem aticii tre­
lo r de studiere a S tatutului buie să fie rodul unei munci
P.C.R., frecventate de noii colective, să se tină cont cu
m em bri de partid şi de tova­ cea mal mare stricteţe de do­
răşi din a ctivu l U.T.C. şl fără rin ţe le şi n iv e lu l de pregătire
de partid. al oam enilor.
De o largă apreciere din Înalt a co n ţin u tu lu i şi elica-
Ridicarea la u«n nivel tot mal
AN DE IN VATA- partea cursanţilor şl a propa­ c ită tii în vă tă m ln tu lu i de partid
ga nd iştilo r se bucură şcolile
este determ inată de recrutarea,
uzinale de pa rtid. Acolo unde
au fost Îndrum ate si ajutate selecţionarea şi perfecţionarea
cu otentie de către organele sistem ului de pregătire al lec­
- 0 PREOCUPARE de partid, aceste şcoli au dat mai în funcţie de cadrele de doara. Eleganţa şi confortul sînt atributele de bază ale noitor blocuri turn din oraşul Hune-
to rilo r şi propagandiştilor. N u ­
bune rezultate. Ca urmare, in
Foto x V. ONOIU
le cto ri şl propaqandişti
bine
anul de învătăm înt ce urmează
num ărul şco lilo r Nzinale de pregătiţi de care dispun, or­
partid va trebui să crească.
ganizaţiile de partid vo r tre ­
DE SEAMA A ORGANI­ unul num ăr cît mai mare de şi ce rcu rilo r. A p re ciin d cu e x i­
dorinţa
Pentru a satisface
ce la constituirea
cursu rilo r
oameni de a dobindi cunoş­ genta cuvenită pregătirea şl
ap titu d in ile le cto rilo r şl pro­
tin ţe de economie, vor fi con­ nicipale, orăşeneşti şi com u­ Ci nd este
ZAŢIILOR DE PARTID sate. cursuri sl cercuri cu nale de pa rtid vo r trebui să
m u­
pagandiştilor,
com itetele
stituite . atît la oraşe cît şi la
p ro fil econom ic — pretutindeni
unde există condiţii pentru ia măsuri pentru păstrarea în
asigurarea lo r cu le cto ri si rîndu l cadrelor propagandisti­
propaqandişti com petenţi. A - ce numai a acelora care pot maturizat capitul
cele mal bune conditluni a nou­ liza acest lucru sînt necesare partid atît la oraşe cit şi la reeaşi atentie trebuie acorda­ face fată cu bune rezultate
lui an de învătăm înt. e fo rtu ri bine dirija te , in iţia ti­ sate, care să ducă ta restrinqe- tă organizării studiului mem­ sarcinilor si să m iliteze pen­
Ideea principală care se vă. elasticitate şi m obilitate In rea num ărului încă rid icat de b rilo r de pa rtid şi al celor­ tru completarea corpului de
desprinde din e d ito ria lu l in ti­ aleqerea celor mal indicate cercuri, la elim inarea fărâm i­ la lţi in te le c tu a li: medici, ju ­ le ctori si propagandişti cu to ­
tu la t „E xigente sporite în fa­ problem e cc vor fi studiate ţă rii din reţeaua de Învăţă- rişti. profesori, oameni care varăşi bine pre gă tiţi din punct
ta propagandei” , publicat de la fiecare formă de învătăm înt, m înt a forţelo r propagandis­ au o pregătire ideologică sl de vedere po litico-ideologic.
,.ln a ju to ru l propagandistu­ Iu organizarea cursu rilo r si tice. culturală ridicată. Studiu) a­ de cultu ră generală şi pro fe­ pentru şcoală ?
lu i", nr. 7 din iilie a.c, şi din mă­ cercurilor, a şcolilor uzinale, Experienţa ne-a demonstrat cestor cotegorii de oameni tre ­ sională.
surile stab ilite de C om itetul c ic lu rilo r de conferinţe şi a că in ansam blul propagandei buie orgonîzat după p re fe rin­ A ridica învă tă m în tu l de M u lţi p ă rin ţi au lu at o jn o s- rea dc la 6 ani. se frăm întă, psihică şl fizică se cer şl alte
judeţean de partid o constituie celorla lte forme de studiu, in Nn ro l lo t mai marc îl au ţe. pe specialităţi $1 preocu­ pa rtid la un n ive l tot mai tintă cu satisfacţie despre co- punîndu-sl în tre b a re a : oare co n d iţii foarte im portante
necesitatea creşterii continue selecţionarea şi repartizarea c ic lu rile de conferinţe si ex­ pări. orqanlzîndu-se pe o sca­ înalt, a-i Im prim a suflul borirca lim ite i de şcolarizare c o p ilu l nostru e destrjl de dez­ cum sînt vo in ţa şl educabillta-
a n ive lu lu i teoretic, a conţinu­ judicioasă a celor mai buni punerile. Bine organizate, in ră moi largă simpozioane, creator şl com bativ pro priu a co p iilo r de la 7 la 6 ani, v o lta t pentru asim ilarea cu­ tea în comun.
tu lu i si eficientei învătăm în- lectori şi propagandişti. funcţie de n ive lu l şi preocupă­ dezbateri teoretico cu Tolera­ p o litic ii p a rtidu lui, constituie stab ilită prin noua Lege a 1n- no ştinţelor ? V o in ţa constă în term inarea
tulu i de partid, ca m ijlo c im ­ S tabilirea cursu rilo r şi cer­ rile a u d ito riu lu i, fn c ic lu rile de te. a c tiv ită ţi care să se des­ o sarcină pentru a cărei rea­ vâtă m în tu lul. Spun cu satis­ M u lte cadre didactice care tem elor p rim ite şl începute la
portant de răspîndire a cunoş­ c u rilo r in mod arbitrar, in ­ conferinţe trebuie să lie făşoare pe baza unor tem atici lizare organele si organizaţiile facţie deoarece m u lţi p ă rin ţi predau la clasele m id au con­ tim p, c o p ilu l sft nu se lase
tin ţe lo r politico, de ridicare a cluderea oam enilor în forme cuprinşi m em bri de partid, întocm ite cu m ultă otenlic. Va de partid sînt chemate să de­ au solicitat, în u ltim ii ani, statat, pe baza p a rtic u la rită ţii Influenţat de anum ite Im presii
n ive lu lu i de cunoştinţe al de studiu, fără a fi consultaţi, utecisti. din a ctivu l fără de trebui să se îmbunătăţească pună toate eforturile. dispensă de vtrstă pentru co­ de vîrstâ, că m ajoritatea co­ pentru a începe o altă ocu­
fără a li se respecta prefe­ pa rtid care. din d ife rite mo­ in mod substanţial studiul I­
m em brilor de partid, al celor­ ION CERNAIANU p iii lor. p iilo r Sănătoşi de 6 ani sînt paţie.
rinţele. constituie practici dău­ tive, nu pol frecventa Nn curs deologic al cadrelor d id a cti­ m aturizaţi pentru şcoală, pen­ O altă con diţie *ste. aşa
la lţi oameni ai m uncii, de mo­ nătoare f i nu pot duce la un sau un cerc. Această lorm ă ce din învă tă m în tu l de c u l­ directorul Cabinetului judeţean S int însă p ă rin ţi care p ri­ după cum subliniam mal sus,
bilizare a lor la îndeplinirea învătăm înt eficient. O rganele ' s-a dovedit eficientă la sate, tură generală, licee şi şcoli de partid vesc cu în g rijo ra re şcolariza- tru că aparatele de radio şi ca tîn ă ru l şcolar să fie înca-
televiziune precum şl Jucării­
le tot mai com plexe lărgesc drn bil în colectiv. C ondiţia
orizontul cop iilor. niveJuî de prelim inară dc a lucra în co­
dezvoltare psihic sl fizic al a­ le c tiv u l clasei este stăpinirea
cestora fiin d corespunzător. de sine, adică moderarea m a­
Sînt şl copii — e drept n ife sta ţiilo r p ro p rii.
p u tin i la num ăr — care din De e x e m p lu : un icu l copil
( H ă & w i ă punct dc vedere psihic stnt în fam ilie care a fost răsfă­
ţat nu e obişnNit să renunţe
mai puţin dezvoltaţi fată dc
co lcq li lor de vîrstâ. Cauza la dorinţele personale. Dacă
acasă a crescut în dădăcic, a
în tirz ic ril poate să fie educa­ fost perm anent în m ilîo cu l a-
tapaşi nalea organizată, Influenta m ediului tentiei fam iliei, aşteaptă o tra ­
#
W
B
*
ţia greşită în tr-o fam ilie dez­
de la
tare
asemănătoare şi
care a fost nefavorabilă, deci
ritm u l de zvoltă rii a fost mal învă ţă to r. A stfel. Ia început
le nt si cop ilu l n-a putut strln - provoacă greutăţi în munca
qe şl acum ula cunoştinţe, de la clasă. înţelege greu că afa­
atît cercul n o ţiu n ilo r
ră de el mai sin t 25—35 con-
nceea
(Uimoi* din uoQt 1).
veieîe immic cît şi vorb irea sînt sărăcăcioa­ şcolarl între care în vă ţă to ru l
se. In asemenea cazuri şi Le­
trebuie să-şi îm partă atenţia.
gea învătăm întN lul dă posibi­ E necesar, aşadar o Justă e-
1948— 1968. Miezul acestei perioodc esto procesul litatea pentru amînarea şcolii ducatie în fam ilie, un lu ­
de azi, pentru ca o comparaţie trecerii României în alto epocă, procesul unor tronslor- pe un an. cru com plicat şi de m a­
nici nu este posibilă, ci p e n fj mârl radicale. Co un copil de 6 onl să rc răspundere. M a tu riza ­
o do o imagine, care chiar Repetăm, dar schimbăm. In anii grei cîntom : fie apt pentru şcoală, pe lin ­ rea pentru şcoală nu depinde
dacă este incompletă, râmine „Să ştie toată ţara gă condiţia fizică, el trebuie nNmai de procesul de creşte­
totuşi edificatoare asupra unei Că suferinţa-i mare
cele de llum inot — pe 120 realităţi. La Jiu, la Jiu...". Fabrica chimică din Orâştie a încheiat primul semestru cu să aibă un bagaj de cunoş­ re fizică şi Intelectuală, cl
km. Intr-un singur on, prin un spor la producţia globală de 7 milioane lei, iar la produc­ tinţe despre lumea înco nju ră­ este si rezu ltatul unei educa­
Astăzi, pe teritoriul Voîl Ji­ Apoi om învăţat alte cîrvtece în oî căror refren întîl-
mijloacele auto puse la dispo­ ului funcţionează 5 .spitale, 8 neom mereu ' „H e i rup, hei rup !". . . . . ţia marfă vindutâ şi incasatâ, 7,3 milioane lei. Şirul succese­ toare r cunoaşterea şi d istin c­ ţii juste sl m u ltila te ra le în
ziţia minerilor, călătoresc peste policlinici teritoriale şi de În­ Era nu numoi refrenul brigadierilor, ci al ţării intregi. lor este în ascendenţă. La toate aceste rezultate, o contribuţie ţia obiectelor, uneltelor, ani­ fam ilie pînă la vîrstâ de 6
16 milloone de oameni. substanţială o aduce şi secţia mase plastice, unde lucrează m alelor, noţiunea de tim p, cu ­ ani.
treprindere, 21 circumscripţii Poporul se conectase Io chemarea caldă a partidului la
O monografie editată in 1925 sanitare cu un număr de 935 ceie moi înolte tensiuni pentru a înlătura „Tot ce negrul operatorul Simion îomescu, unul din evidenţiaţii fabricii pe lo rile , să fie capabil a folosi Inv. MARTIN GAL
de către „Societatea anonima de medici şî personal sanitor trscut ne-a lăsat". Iar astăzi, spune minerul si noul bri­ anul 1968. creionul, ciocanul, foarfecă, Şcoala generală Dr. P. Groza,
romano pentru exploatarea mi­ cu pregătire medie. gadier, spune pasărea din codrul verde si susurul izvoo- neul etc. Pe lîngă dczvoltorca Deva
nelor de cărbune" subli uazo
Cotele standardului de via­ relor cristaline, spun dim ineţile pe ogoare, spune sonda si
urmotoorele, referitor Io modul tă sint ridicate şi moi sus da­ termocentrala : „Patrie, mîndră grădină !a.
de viată ol minerilor : co ovem în vedere tot ce s-o a /ost luatd înapoi. T o i n-o ri declt... conserve şl otel num ele v lrş lilo r din Brad
„In 1872 se construieşte pri­ creot oicî pentru instruirea mi­ Cita distanţa în fapte şi cită apropiere în tim p ! Este. cum pdra nim eni. La băuturi, acum In pllnd vard. este de m ult un... renume. 1
mul spital în Petroşani. Cinci nerilor şi o fiilor lor. De 20 de docă vreţi, o outentico spirolă filozofică, exprimată la mo­ eomanda din 28 Iulie a.c., De aceea, trecător prin Brad,
ani mai tirziu... spitalul se mu­ ani există aici un institut de dul cel mai concret, trăită şi făurită de aceeaşi generaţie. n-a lost onoratd. Se cerea nu lace Sâ nu te în fru p ţi cu I
tă in localul unde se află şi mine, cu două facultăţi şi 4 De o astfel de condensare este capabil numai socialismul spumos, verm ut, v in u l ca­ Ne-au uitat clteva perechi. N oroc cd \
astăzi. Spitalul a venit la timp, secţii* apoi două grupuri şco­ eliberator şi declanşator de energii. I Ghici ghicitoarea sei. In schimb cxlstd bdu­ nu se prea găsesc, cd altfel... ■
pentru că un an după înfiinţa­ lare miniere cupiinzînd două Răsună iarăşi valea de la Livezeni Io Bumbeşti. Ace! tu ri despre care n-a întrebat După ce co lin zi mal m ulte •
rea luî, în 1873. a izbucnit in şcoli tehnice de maiştri, doua puternic cîntec de brigadieri, care cu două decenii în nim eni vreodatd. meşterii ? hulele, la do rin ţa de a m ln-
Valea Jiului o epidemie de ho­ şcoli tehnice şi două profesio­ urmă s-o izbit de milioane de ori în stîncâ şî o spart-o din... Curechiu Ncpdsare, llpsd de dlscer- ca v lrş ll tl se răspunde cu...
S ÎN T Ă M A R lA ORLEA (dc la
leră. După puţina vreme a ve­ nale. învătămîntul de cultură şî o înlălurat-o, se aude din nou mindru şi demn. Pe ndm lnt ? Poale „ ghiceşte" S. V llonescu). Seci ia din Ha- rid ic d tu rl din um eri. Eşti in-
nit un grup de 50 de călugărite generală cuprinde 43 unităţi scoro pe core am urcot între timp, el răsuna mai plin, CURECH1U (de la Gh. I. conducerea U n iu n ii Judeţene leq a I.R.H. a executai nişte lorm at lo tu şi cd se alld la
cotolice de la o minostire din şcolore (din care 6 licee) cu moi viu, mai energic. Acum ore in el o uriaşă încărcătură Neqrea). A trecut aproape un a cooperativelor de consum. lu cru ri de modernizare a re­ b u le tu l nr. 76 de la plata.
apropiereo oroşului Munchen peste 22 000 elevi şi 750 de faptică. an de cind In acest sal a Pleci glon f la lo cul cu p ri­
şi s-au instalat în Petroşani şi cadre didactice La toate o- Răsună iarăşi valea. Sute şi mii de tineri se aliniază Josl construit un magazin sd- le leI electrice din Stnldm d- cina. Te in tim p in â o vlnzd-
Vulcan, unde se găsesc şi as­ cesteo se moi adaugă firesc din nou de-a lungul Jiului pentru a întinde panglica de tesc şl un bulei. A n u l n-a Nou şi... gol ria. C ind lucrarea era pe foare tlndrd.
tăzi, consacrîndu-se îngrijirii cluburile, bibliotecile, cinema­ osfoJt pe a doua linie a paralelei noastre /ost Insd destul de lunq pen­ term inale şi mal rdmdscserâ
bolnavilor", tografele, teatrul de stot şi Pe fundoluri cu totul diferite, fapte de istorie se re­ tru punerea la punct a tu tu ­ puşcă vreo 10 case la care nu s-au — A v e ţi v lrş li ?
— Avem .
M-am oprit la acest pora- alte unităţi sociol-culturale. petă. Tinerii ofloţi astăzi pe noul şantier naţional al ţarii Iii ror anexelor acestor un ltd ti. executat branşamente noi,
graf nu pentru a pune in com­ Cotele municipiului cresc înscriu, repetînd o nouă filă de istorie Poate ca aşa este N ici plnd astăzi nu s-au con* SARMIZEGETUSA (de la m eşterii şl-au luat sculele — T re i perechi, vâ rog.
paraţie o coordonată a nivelu­ vertiginos. Este trăsătura noas­ dat. ca fiecare generaţie să aibă filo ei de istorie, scrisă stru lt magaziile. Fâina se C. Aoanel). Din necesitatea şl-au plecat. A sia s-a In tlm - — Slabă nădejde, tovarăşe.
lui de viată a minerilor de la tră dominantă, este caracteris­ cu tensiune şi culoare proprie. Păstrează In p ivn iţă la un acutd şl sub Im pulsul unei* Dlat acum vreo tre i sdptd- N-am cu ce-l fierbe. încer­
sfîrşitul secolului trecut cu cel tica şi viitorul minerilor. vecin, sarea la a ltu l. N oroc note ta aceasld rubrlcd s-a m lni. De atunci, de c ile o ri catt mai tirziu...
Cu g în d u l la gustul lor, ne
cd stnt vectni şl... b in e vo i­ s-a redeschis) m agazinul de deschidem televizoarele ne lasă gura apă. Ce bine era
„născut” a doua oard (adlcd
qfndim cu nddul la m eşterii
INTR£ PARING Şl ce-o stopînesc şi-o domină din ru l b u fetulu i Incâ n-att so­ legume şl Iru d e Sarmizege- de la J.R.E.H, care nu-şl mal noi I cu
to ri I
dacă luam un... aragaz
pentru
m ob ilie­
O qllnzlte
înolturile lor, a devenit locul
aduc am inte şi de noi.
tusa. Cum fnsd to ii no ii nds-
îm plinirii năzuinţei omului spre
bine. Comorile ascunse între sit. Ca sd nu mal vorb im de c u fi v in pe lume gol puşed
zâgozurile lor. în strinsooreo aprovizionare. Se cere cafea aşa se-ntlm pld şi cu m agazi­ „Slabănădejde" j.\ j , ţ.'P 4 J 11Iti
rald, in undele răsfăţate ale tezat. Io capălul cărora 9 ca­ brîului muntos, au adus lum i­ le ltln d şl soseşte ..N cscale" nul a m intit. S-a deschis de
lacurilor, înşirate ca mărge­ bane ospitaliere, omenojote nă şl tărie, bucurii de viaţă din Im port. In cele din urm d 20 de zile dar nu poate oie­ BRAD (de la G. Ignat). Re-
lele. cind ascunse timid prin­ în locurile cele moi mînunaie nouă
tre ramurile jnepenilor, cind si felurite, aşteaptă pe îndră­ La împlinirea veacului, cei
ferecate după muchiile si cres­ gostiţii naturii şi ai drumeţiilor. doi voinici româneşti îşi tri­
formec de neasemuit, slîrnesc tele de farmec ale stincilor. ...De secole, cei doi uriaşi ai mit mesajul lor de sărbătoare
adm iraţia celor ce se încume­ Porîngu! More, Cîrjo, £ănoo- nalurîi sînt martorii statornici biruinţei omului, cinstirii lui.
tă să-î ia pieptiş potecile. go Slâveiului sînt virfuri de o oi luptei omului. Se împlineşte O ramură verde din şiragul Mobilizarea rezervelor interne
Verdele crud ol munteîui. rară frumuseţe, care impresio­ un veac de cind îşi văd rădă­ buchetului lor de frumuseţi co­
aruncat vara co un covor fără nează prin înfăţişarea lor a l­ cinile străpunse, asistă h pă­ boară sâ atingă fruntea plină
margini peste întinderile sale, pină, străpung înălţim ile cu trunderea omului spre odîncu- de sudoare a minerului, sâ-i
nu dispare complet nici în lu­ piscurile lor sure, mereu învă­ rile lor necunoscute. Au văzut aline osteneola, sâ fîe părtaşă lui. Fluctuaţia mare de m un­ econom iile realizate. M ecani­
nile aspre de lornâ Pădurile luite de pinzo mohorîtâ a no­ singe şi nelegiuiri, jertfe şi iz- Io bucuria lui. sâ-i dea puteri c ito ri înregistrată în această zarea necorespunzătoare a Bălan, prim -vlcepreşedlnte a!
de molid îşi păstrează pururea rilor. bînzi. şi cutezanţe noi. O primim cu perioadă (3.118 in tră ri şi 2.024 descărcării şi încă rcă rii cim en­ C o nsiliu lui popular Judetea.i
verde veşmîntul lor, înmires­ Douăzeci de trasee turistice Se apropie rotunjirea unui drog şî-o aşezăm în cununa tu lu i vrac, nefolosirea pe şan­ pro vizo riu care după ce o fe­
mat cu aerul tare de ozon şi străbot masivele Poring şi Re­ sfert de veac de cind Valea de lourî ai celor o sută de ani. plecări) arată că şantierele nu tiere a silo zu rilo r m etalice face lic ita t colectivele de muncă
răşină. cutiei. calitatea lu cră rilo r a s-au preocupat îndeajuns pen­ ca pe şantiere procentul de din cadrul trustulu i, a fă
Simfonia murmurotâ o şi po­ înregistrat o îm bunătăţire la ­ tru a crea condiţii optim e de pierdere a cim entului sâ fie clteva re fe riri la sarcinile e-
tului de «izvoare, graiul ciripit tă de anul trecut, m ajoritatea lucru şî vioţă an qajatilor. O mare. sentiale ce Ie revin şantie
ol milioanelor de zburătoare, obiectivelor au fost apreciate, asemenea stare de fapt a con­ Depăşirile însemnate ale che l­ lor în v iito r. V o rb ito ru l a a
bogăţia florei şi faunei, foc )a recepţie. cu c a lific a tiv u l trib u it lo nerealizarea produc­ ta l că o problem ă care > a
din Retezat o adevărată crea­ „bune". Nu s-au trecut cu ve­ tiv ită ţii rm n e ii la unele şon- tu ie lilo r necesitate dc procura­ trebui să stea în c c n lr jl pre o­
ţie a naturii, o podoabă de derea nici unele carenţe care tiore cum sînt cele de la Ha­ rea şi întreţinerea u tila je lo r cu p ărilor este perfecţionarea
mare preţ în salba de m ărgă­ mai afectează in anum ite ca­ ţeg. Rrad şl O răştle. In Valea scot în evidentă faptul că continua a org an izării produc­
ritare ale frumuseţilor naturale Jiu lu i ncim pulsionarea cores­ u tila je le pe şantiere se fo lo ­ ţie i şi a m uncii a tit la n iv e ­
zuri calitatea. Asemenea de fi­ sesc necorespunzător. A stfel,
din ţara noastră. punzătoare a lu cră rilo r care să lu l şantierului c il şi al lo tu ri­
ciente se înregistrează în spe­ nu se urm ăreşte realizarea
Falnic şi neclintit in măreţia asigure continuitate In lucru lor şi lo c u rilo r de raun
cial la executarea lu cră rilo r in d ic ilo r z iln ic i şi nici nu se
lui, Parlngul îşi arunca privi­ tu turo r m u n cito rilo r a făcut S tudiile făcute în organizare »
rea semeaţă spre Retezat, du­ de in sta la ţii electrice şi sani­ ca rch lp e de dulqhcri, zidari, in te rvin e operativ în remedie­ ş tiin ţifică a producţiei ţ.
pă ce şi-o petrece peste Vîl- tare, Izola ţii hidro, drum uri, terari betoniştl — m uncitori rea de fecţiun ilo r tehnice. M ai a m uncii să fie tra d u ­
can. Comorile Poringului sint turnarea bctoanclor. zid ă rii si de bază ai şantierului — să sint încă m ulte u tila je care se in practică în mod
pardosite in falduri de sma­ altele. A vîn d în vedere că a- plece în afara tris tu lu i de stau nefolosite pe şantierele operativ. Este necesar sâ in
svmenca carenţe lezează în construcţii. de construcţii şi în rem izele intensifice ritm u l de Itjciu In
general prcstiq iu l trustului, Dc o atenţie deosebită din I.P.S.P., valoarea lor rid ieîn - trim estrul 111 pentru a St ^u -
necesită che ltuieli suplim enta­ partea p a rticip a n ţilo r s-a bu­ du-so la peste 1.300.000 le: tca crea fro n tu ri de lu a u n
re pentru remediere, este ne-v curat şi problema reducerii şi p e n tr'j care s-a p lă tit apro­ cesare tim p u lu i friguros
cesar ca serviciul C.T.C. si dotatiei dc stat. In adunare xim a tiv 130.000 le i am ortis­ m enţinerii forţei de muncă.
conducerile şantierelor să e­ s-a subliniat că trustul mai mente. In cadrul ch e ltu ie lilo r Trebuie concentrate forţele
xercite un control moi eficace, dispune dc însemnate rezerve indirecte o pondere însemnată pentru lichidarea răm îneril <■:
permanent, care sâ prevină a­ în ceea ce priveşte reduce­ continuă să o deţină cheltu­ în urm ă la obiectivele din co­
Uno din brigăzile fruntaşe
din cadrul Combinatului car­ ceste neajunsuri. rea preţului dc cost. Econom ii­ ie lile neproductive — 671.000 merţ, e d ilita re şi In mod deo­
bonifer Valea Jiului — bri­ O clavlon Bănoasă, preşedin­ le înregistrate la toate ele­ lei din care 169.000 Ici locaţii sebit la cele din Invă tă m ini
gada minerului loan David, tele com itetului sindicatului a m entele de che ltuieli — moi C.F.R. şi 275.000 lei dobinzi care au termen de predare ta
pentru
îm prum uturile
începutul
lu n ii
p lă tite
septcmbri*
r'in sectorul 1 al E. M. Ani- arălat că in sporirea volum u­ puţin la u tila je Nnde costu­ restante înregistrate. Închide­ Cu toate că s-au o b ţin u i cco
rile au fost depâşite cj suma
lui de producţie, o rezervă in­
i noasa. Ea lucrează intr-un a- *****£" suficient va lo rifica tă în cadrul de 229.000 le!, nu sînt în măsu­ rea tu tu ro r acestor „p o rtltc " n o in r la preţul de cost, chel-
baiaj frontal şî a aplicat pen­
tru prima dală in bazin pocii- şantierelor o reprezintă folosi­ ră să oglindească in totalitate p rin tr-o mai eficienta organi­ lu ic lile de producţie se mc Tt
ÎS! rea eficientă o tim pu lu i pro­ p o sib ilită ţile trustulu i în a- zare a producţiei si a m uncii, tin ridicate în mod n e ju s tifi­
ren cu plasă metalică.
ductiv do lucru. M ărturie in (oastă dircclie. Deşi în gene­ va creo posibilitatea ca şantie­ cat. este necesar să se în tre ­
|i acest sens stan cele 90.259 ral s-mi respectat consum urile rele trustulu i sâ obţină im por­
: oin/orc absenţe nom otivatc, specifice, se apreciază că r i­ tante economii la preţul de prindă noi acţiuni şi măsuri
în v o iri şi concedii fără plată sipa de m ateriale, proasta gos­ cost. de econom isire a fon durilor
înregistrate in cadrul trustu­ podărire a lor în tranzlle şi In încheierea adunării a hmt într-un v iito r apropiat să
ui
£Jlt>e ‘ lu i în prim ele 6 lu ni ale anu­ puncte de lucru au dim inuat cu vîn tu l tovarăşul V ichentc renunţe la dotatia dc stat.