Page 37 - Drumul_socialismului_1968_08

DRUMUL SOCIALISMULUI

LA ŞCOALA

INGINERI­

LOR DE MINE

In rorlşteo de poduri, deasupro Petroşoniului, se înalţă
clădireo semeaţă o Institutului de Mine. Brozii din jur,
sodi|i de primii student», ou crescut mori, purtînd In
trunchi cele 20 de cercuri de vieţuire olături de freamătul
glasurilor tinere, olâturi de institutul care şl-o deschis
porţile Io 1 octombrie 1948.
Pa$ii tineri ai studenţilor din anii I, II ţi III ou început
s6 răsune în cele potru săli de cursuri, miînlle lor să dez­
văluie tainele în trei laboratoare ţi în solo de desen.
Citeva încăperi pentru odminlstroţie, cantina ţi căminul
din strada 6 M artie nr. 1 reprezentau „to tu l", începutul.
Cei 135 de student» conduşi de profesorul Inginer VosHe
Poboran în calitate de decan, păţeau primo dată cu în­
credere pe căile necunoscute ale odîncurilor. De acolo,
de jos, din străfunduri, trebuia să ţîţneoscâ lumina. Pe
•jnu secţia „Exploatarea ţi prepararea zăcămintelor de
cărbuni" se înfiinţează o secţie nouă, “ Electromecanică
m inieră", apoi în anul 1952 secţia „Topografie minieră".
Alma M ater întinereşte mereu. Sute de- studenţi din cele
patru colţuri ale ţârii îi încearcă porţile. Rofturile grele
/ ale bibliotecii, noul corp de studii, aula institutului, pa­ Scenă cotidiană din Valea Jiului : înainte de intrarea în şut, maistrul Pândele Lîncă,
vilionul de laboratoare, atelierul meconic, cunosc privi­ din sectorul II al E.M. Aninoasa, dâ cîteva sloiuri minerilor din schimbul lui Victor Andriţoiu.
rile înfrigurate ole deschizătorilor de taine.
De remarcat este faptul că nu există exploatare
mînieră în ţară în care să nu muncească absolvenţi ai iMniHniiiH{!iiinfnni!m!nininHţţmi!niii{!n?ţMfţHi?iiiiHHţfi>!tîiţnf?infiHffHîimiMiwiiirwiHMniiiiRfMfniii>!i:KitiiHiHRWNimn»inHMiniiiiRmii||i|
institutului nostru, afirm a conferenţiarul Inginer Mie Con-
stantinescu, prorectorul Institutului de mine din Pef/oşanl.
In Institut, de o deosebită atenţie se bucură cercetarea ...T O A M N A A N U LU I 1931. rin — cazonele s-au răcit. A rămas şelul de post... Poate că alegerea (la V u l­ o m ină de com unişti, au Incinta nouă a acestei vechi j:
ştiinţifică desfăşurată de cadrele didactice ţl studenţi, Peste aşezarea m interd de Cele patru c o liv ii au înţepe­ A rămas prim arul... can, In 4 a p rilie 1929-n.n.) înlă turat zeci de diguri, au mlne, socotită In '31 „neren- I
— Cercetarea urmăreşte problemele mojore ale pro­ la poalele M u n ///o r V llca n nit pe stachefi. A rămas perceptorul... p rim u lu i con siliu com unal pompat m ilioane de m etri ta b ilă " şl din care astăzi ţj
ducţiei ? com unist dtn România M are cubi de apă şi noroi. au se extrag anual peste 1 m ili- ji
s-a aşternut liniştea. O lin iş ­ , C urentul electric. produs A rămas ' Inginerul Ştefan
— Atît codrele didactice cit ţi studenţii — a continuat te grea, opdsdioare. Liniştea aici, In uzina de pe m alul Lugossy să-şi definitiveze a Iost dc un trist augur". refăcut com plet — cu m lf- on de tone cărbune cocslllca- |j
tovorăşul Iile Constantinescu — obordează probleme de deznădejdii. Jiu lu i, nu m ai dă forţă şl m em oriul — cronică de în ­ î M A I 1951. loace destul de rudim entare bit şl energetic. jj
cercetare cum ar fi : „S tabilitatea toluzelor în carierele din Sirenele nu mai cheamă lum ină m inei şi co lo n iilo r. chidere a minei, să supra­ Exact după două decenii de — k ilo m e tri de g a le rii, sui­ Spre sud, oraşul cu cea ;
Oltenia (Motru. Tismana etc.).“ „Adaptareo unui organ fa munca. Din o rd in u l p a tro n ilo r s-au vegheze îndiguirea şt Inun­ paragină şi anonim at, de Itn- to ri şi p u fu ri şl au săpat şi mal puternică Industrie din j
de tăiere Io combinele destinate bazinului M otru", „M eca­ darea g a le riilo r, ridicarea şl mai m u lţi k ilo m e tri de căi bazinul V ă ii J iu lu i. O raşul u
V lllm u l tren. încărcat cu tăiat conductorii de la cea cezeală şi aşteptare, o stea de
nizarea tăierii ţl transportului în minele de lig n it" etc. transportarea u tila je lo r ţ l in ­ noi pentru a alunge la stra­ cărbunelui şl al enegiei elec- Jj
oam eni şl boarfe. îm barcaţi m ai mare parte din reţeaua purpură s-a ap: :,<s deasupra
Activitatea de cercetare ştiinţifică se bucură de un deo­ sta la ţiilo r. tu rle i p u fu lu i prin cip a l „7 tu rile de cărbune. trice, cu încă o mină In con- |
sebit sprijin materlol. Astfel, numai în ultim ii doi ani s-au „ benevol" , sub supraveghe­ electrică a localilăfU . A u m ai rămas cei care Nu, renaşterea V u lca n u lu i, s/rucf/e — Paroşenll, — cu
rea Jandarm ilor, cu lo l de V u lca n u l a in tra t In beznă N oiem brie". Şi prim ele tone
alocat fonduri de aproape un milion ţi jum ătate pentru căutau zadarnic de lucru pe trezirea la via ţă a acestei două centrale term oelectrice, j
drum dâruite cu „ generozi­ şi anonim at, In m izerie şl de cărbune, dar cărbune de
asigurarea bazei materiale. Catedrele dispun în prezent la Lupeni, Aninoasa sau Pc- lo c a lită ţi In care s-au aciu­ cu Impunătoarea construcţie
tate" de cdtre Societate, a sulerintă, In deznădejde şi V ulcan au p o rn ii pe ma­
de două, trei sou cfyîor mai multe laboratoare. Pe lîngă trlla . at m aforitatea pensionari­ a Preparaflel Coroeştt, cu a- j
plecat de m ult din gard. Des­ aşteptare. Soarta lu i a pecet- gistrale de oţet spre d ife rite
aceste catedre activează 10 cercuri ştiinţifice cu peste Au rămas pensionarii să-şl lor In deceniul dintre cata­ telierele de reparat u tila i e- j
250 de studenţi, tina ţia — lumea largd I h iit-o o rd in u l M in is te ru lu i In ­ tragă viata de pe-o zi pe c o lţu ri ale patriei. clism u l social dtn '29-'33 şi le ctrlc, cu un Im portant şan- »
— Absolvenţii pregătiţi de dumneavoastră mai ţin legă­ Străzile — daca se pot nu­ d u strie i şl C om erţului nr. alta şl să moară pe lo curile Inim a V u lca n u lu i — mina August '44, n-a Iost deloc tie r de con stru cţii. O raşul a
tura cu institutul ? m i a$a u liţe le C riv id ie l, M o- 86.494/931, care qlăsuia ost­ unde au tru d it pentru a lţii. — a început să bată iar. In uşoară. La ca p riciile n a tu rii cărui producţie indu strială j
rIsoareI. C o lon ie i de Jos. i e i : „N o i, M in istru , Secretar
— Da. Dintre cei 2.600 de ingineri pregătiţi in aceste Pentru cel m ulţi, pentru pulsul vre m u rilo r noi, ale s a adăugat sl dintele vre m ii globală trece (le tre i sfe rtu ri J
amfiteatre, mulţi care lucrează prin împrejurimi vin să se O ctogonului şi din celelalte de stat la departam entul in ­ cci care extrăgeau zilnic, in re vo lu ţie i noastre. care a năruit lot ce a putut
cartiere mizere ale lo ca lită ­ d u strie i şl com erţului de m ilia rd de lei. }
consulte cu profesorii cînd ou unele greutăţi în muncă, ţi c o n d iţii Inumane, m ll de tone Sirenele cheamă din nou In subteran, a coşcovit şl
ţ ii — sînt pustii. Doar ici, Cobor şi mă îndrept spre
în felul acesta Institutul poate încheia contracte cu noi şi A v ln d In vedere cererea dâ aur negru pentru huzurul la muncă... g lrh o v lt vechile colon ii.
noi întreprinderi prin absolvenţii Iul. colo, la clte -o poarta, vreun comună a societăţilor „ Pe­ unui pumn de patroni, V u l­ Pe străzi, în zori de zl, la Cea mal Ude fă Imagine ce n tru l oraşului.
moşneag sau o baba stau sl troşani", „L u p e n r şi „ l.o- Dar care-l ce n tru l t
Privesc aceste chipuri tinere cu ochii vil, luminaţi de o canul a m urit. A m urit năm iezl sau seara, cînd despre dezastrul la care a
privesc cu ochii m in ţii &pr* Cu c îllv a ani In urm ă, toa­
flacără lăuntrică, de îndemnuri ţi pasiuni. Corzile sufletu­ nea" înregistrată sub nr. In agonia crizei economice se-aprind lum inile In colon ii, Iost condamnată această a­
ceea ce au fost şl ce a iost te ziarele centrale şl locale
lui sună în foşnetul împlinirilor. Lîngă vocile din adîncuri, 44.611/931 care solicită au­ generale a cap italism ului. A oam enii se scurg g ra v i şl şezare de către rca im u l apus care fineau să publice lo lo -
versurile tinerilor poeţi. Tinerii entuziaşti ai scenei au o data. A lţii, abia îşi tlrdsc torizarea suspendării provizo­ m urit pentru că. în p rim ul demni, spre C rlvld /a , spre a o le rlt-o mina. Cu Imense
cutreierat Valea Jiului, ţinuturile Hunedoorei ţi Devei cu paşii, sub povara boccelelor rii a m inelor nr. 1 şi 2 din rind. era un avanpost al p u ţu l cu steaua purpurie de e fo rtu ri lizlcc, cu- m ari chel­ g ra lii de fe lu l cum atată o
piesa „Cînd vine barza" ţl au făcut să răsune depărtările fnedreate cu b u lg dri de că r­ Lonea, „ DÎIJa" şi „V e s t" Pe­ luptei revoluţionare. pe turlă. tu ie li m ateriale, p io n ie rii re­ localitate m inieră reco nstrui­
bune şi cu cioate culese de tă, fotog rafiau ce n tru l oraşu­
de ritmul viguros ţi viu, domol ţi sprinten al dansurilor troşani, „V e st", „ C hortn" şi „M O A R TE A V U L C A N U ­ La ferestrele caselor au deschiderii, croind u-şi drum
pe halda. lu i V ulcan, cu blo cu rile sale
populare locale. Colaborarea cu Teatrul de stat din Petro­ „E st” din Vulcan, „ V ic to ria " prins să rldă In soare muşcate spre stra tu rile de cărbune,
Casele au ferestrele bă­ LU I" — se in titu la a rtic o lu l sobre cu 3— 4 nivele şl cu
şani şi Caso de creaţie s-a dovedit rodnică. Actorii ou din Lupeni, precum şi cere­ de fond al zia ru lu i burghez şi garoafe... Intiln ea u cele mal in im ag i­
venit in mijlocul studenţilor ca regizori, recitatori, textieri. tute In sclnduri. rea societăţii „V alea J iu lu i C.uptoarele din co lo n ii răs- nabile pied ici şi slluaflt. A ­ magazine la parter.
C uptoarele din co lo n ii nu „A v in lu l", din 10 noiem brie
— In perioada de vară — ne spunea studentul Radu de sus", Înregistrată la nr. 1931, care apărea la Petro­ ptndesc iar m iros de pline... proape zilnic se auzeau; dia­ A stăzi ce n tru l V u lca n u lu i
Mironovici — pregătim, pentru sărbătorirea a două decenii mai rdsptndesc m iros de 62561/931, p rin care solicită şani. Ce realitate sinistră I O In c u rii — c o p iii cu ghio­ lo g u ri : * / s-a deplasai spre Est, spre îi
de existenţă o institutului, coruri, simpozioane m urlcol- pi Ine. autorizarea suspendării tem ­ c a rtie ru l de b lo cu ri cu 10-11 :j
In c u rii — n ici c o p ii, nici localitate ou peste 10.000 de tura... De ce n -a ll scos azi
coregraflee, programe de muzică uşoară ţi populară, porare a lu c ră rilo r de e x­ lo cu ito ri, din cdre -aproape La p ră v ă lii — cozi, pentru p re lim in a ru l ?... ( nivele, cu două şcoli genera- ;
formaţii de dansuri ţi estradă. Organizăm totodată ţi un pdsdrt, nici măcar c lin i. To­ ploatare a concesiunilor „A r- 4.000 de m un citori m in eri, să că m ărfurile sînt încă p u ţi­ — N-am ajuns încă la căr­ le noi şl un liceu modern JI
ciclu de filme documentare, care să râmi no o mărturie iu l e gol. puşcă I pad", „Terezia", „C a ro lln a " moară I N u îng hiţită de un ne... In construcţie.
vie pentru generaţiile viitoare. Dughenele şl ctrciumIJe şl „C riva d la ". bune... \ M lin e , num ai a rh ite c ţii ţl/u
şi-au tras obloanele. cataclism natural, ci de unul Jos, In m ăruntaiele păm ln- — De ce ?...
Chemare tulburătoare a înălţimilor... In zilele de vară, Jos, In g a le riile celei mat social. tu lu i, cadenţa m unci/ este — A u apărut tar lu cră ri unde se va sta to rn ici d e fin i­
studenţi, cu rucsacul în spate, cutreieră drumurile ţării m ari mine din V ale şl din DECIDEM Şl. cu iz filozofic, ziarul om n ip re zen tă: In bezna a- vechi... j tiv cen tru l acestei lo c a lită ţi j
pînâ departe, spre încîntâtoarele frumuseţi ale peisajului comenta şi p ro oro cea: d ln c u rilo r licăresc lăm pi de — Păi hă rţile vechi, dina­ unde to tu l este In translor- |
românesc. Cabonele Rusu, Cimpu lui Neag, Lunco ţară, nu mai licăresc lămDlle A rt. 1. Se aprobă suspenda­ mare, lo tu l se înscrie pe .
cu benzină, nu se mal nud „C a şl războiul propriu-zis miner, paşi gre i bocănesc inte de închidere, arată a lt­
Florii, Voevodu, Straja se umplu de freamătul cîntecelor ifc rea pe ttm p de doi ani a coordonatele v re m u rilo r noi.
şi-ol glasurilor tinere. Cele mai interesante excursii rămin paşi bocănind pe traverse, lu c ră rilo r dc exploatare In şl-n războiul crizei se pără­ prin gale rii, din răstim p In fel... V ulcan ul n-a m urit. V u l­
totuşi cele de documentare. n ici strig ă tu l de luptă „ ar- aceste mine...". sesc p o ziţiile ce, din punct răstim p se-aud b u b u itu ri — M at d a tl-le , d ra cului de canul trăieşte m ai intens ca ]
rieee". n ici ră b u ln itu rlle sur­ de vedere tactic, nu mal surde, convoaie de vagonete hă rţi şi pe cel care ni le-au
— Pentru perioada de voră — ne spunea absolventul de ale dinam itei, n ici u ru i­ N um ai pe dot a n ii In rea­ prezintă n ici o însemnătate. se-ndreapfd spre ziuă. lăsat... o rie ind. G eneraţiei din '31 l-a I
Onisiu Todaşcâ. candidat la postul de asistent universitar, tu l m etalic al vagonctelor pe lita te pe decenii... N -a Iost deloc uşor să se ia Iost totuşi dat să m al audă
peste 160 de studenţi vor pleca în tabere şi excursU în rampe. V u lca n u l a Iost părăsit. această hotărîre, dar am pu­ V u lca n u l a prins din nou ... IU LIE 1968 zgom otul uzinelor şi să vadă !
M unţii Apuseni, Ceahlău, Făgăraş, nordul Moldovei, Costî- Nu se m al aude n ici tra d i­ Cel care cu num ai citeva tarea s-a impus ca şl în viaţă. N u din propria cenuşă fu rn ica ru l de m uncilor!, am­
neşti, în Delto Dunării, 11 studenţi, dintre cei mai buni, lu n i In urm ă m al scoteau chirurgie, unde m edicul tale şl dlntr-odată ca pasărea Privesc de la Înălţim ea p lifica te la scara zile lo r
sînt propuşi pentru excursii în străinătate. ţio n a lu l „N o roc bun /". De Phănix, c i Încet, anevoios,
/apt ctt de straniu ar suna cărbune de aici au luat d ru ­ fără şovăire organul cangre­ schelei glisante a no ului put noastre.
...Freamătul prelung ol istoriei este mai viu aici în In asemenea c o n d iţii acest m ul p rib e g ie i: Comăneşti, nat. p rin tr-o trudă titan ică, pe p rin cip a l de e xlra cile cu EdltlcSndu-şi din tem elii
inserările din Valea Jiului. Din străfundurile pomîntului V u lca n u l a m urit, ia r ge­ care a Inceput-o In '49 un grup schlp ce se construieşte lin ­ prezentul. V u lca n u l priveşte
urcă suliţele de lumină prin oomenl, în ţoră. Plaiurile străvechi salut mineresc P ilip e ştii de Pădure, Pas de neraţiei noastre nu -i va mal restrfns de oam eni — vete­ gă p trlu l C riv id ie i, in cadrul cu mare încredere v iito ru l
strămoşeşti cunosc ritmurile altor timpuri, mai pline, mol „N o roc bun ' . Ce „noroc ?" Calals , Saar, Brazilia... il dat să m ai audă zgom otul ra n ii care n-au părăsit me­ program ului de sistem atizare dar nu uită trecutul.
fremătătoare. La ce „O un" ?. T otuşi nu au plecat to ţi uzinelor şi să vadă furnicaru l leagurile de pe J lu rl. şl dezvoltare a m inei Vulcan. V ulcan ul trăieşte t
I I. MIRZA
AUGUSTIN JULA La p u ţu l prin cip a l — Cho- oam enii din V ulcan. de m uncitori. O am enii aceştia, anim aţi de La „ picioare" se întinde
— ............ ~
DEMNITATEA SI RĂSPUNDE­ m aiştri, tehnicieni şl Ingineri
cercetării
creşterea eficien te i
ştiin ţifice , îndeosebi
în
ce
priveşte mecanizarea o p e ra ţii­
lo r qrele şi securitatea m un­
REA DE MINER cii.
O rganizaţiei de pa rtid judeţene,
tu tu ro r o rg a n iza ţiilo r de partid -
.V
de la exploatările m iniere le
partam ente dotate cu conîor- liu c $1 Deva, activitatea de stă pe deplin în putinţă să
tu l citadin — , cu zeci de şcoli prospecţiuni geologice a luat
(Urmore din pog. 1J qeneralc, 0 licee, două qrupuri un puternic avînt. Deosebit asigure concentrarea tu tu ro r c-
şcolare m iniere, şcoli de ca li­ de sem nificativ pentru p a rtic i­ fo rtu rilo r spre rezolvarea p ro ­
ficare pe lîngă mine, In sti­ parea crescindă a industriei blem elor m ajore pe care le
înălţătoare sînt faptele m i­ tu tu l de m ine— care asi­ m iniere liunedorene la asigu­ ridică încă m in e ritu l n o s lr j:
nerilor. m obilizaţi de com u­ rarea economiei naţionale cu
gură fiilo r de m ineri posibi­
nişti, din u ltim ii ani, pentru m inereuri si m aterii u tile o îndeplinirea ritm ică a planu­
lită ţi de a p a rc irq e toate trep­
înfăptuirea ritm u rilo r înalte de tele ca lifică rii de la m unci­ constituie fa p lu l că în prezenl lu i, creşterea în ritm susţinut
creştere p ro p rii socialism ului extragem în numai 23 de z i­
to r la inginer — , cu cluburi, a p ro d u c tiv ită ţii m uncii, re­
victorios. le o producţie de m inereu de
cinem atografe, casă de c u ltu ­ ducerea c h e ltu ie lilo r de p ro ­
P artidul nostru a dat în to t­ ră, tea tru l de stat etc., cu fier egală cu întreaga produc­
deauna o înaltă apreciere a tîl salba de exploatări m iniere ţie a României din anul 1938. ducţie, crearea unei securităţi
lu ptelor eroice, demne de moderne, în plină dezvoltare, Păşind în cel de-al doilea depline a m uncii.
glorioasele tra d iţii re v o liţio - este rezultatul m ăsurilor luate secol de a ctivita te industrială, Abneqaţia cu care m unci­
nore ale clasei m uncitoare, dc partid şi de stat, pe m ul­ pe m un citorii, in g in e rii si teh­ to rii m ineri traduc în via tă
duse de m in erii din Valea nicien ii din 'jn ită ţile Com bi­
tiple planuri, pentru a uşura sarcinile ce le revin din hotâ-
Jiu lu i în trecut, cit şi a c tiv i­ natului carbonifer Valea J iu ­
munca m inerului, pentru a-i
tă ţii lo r pline de răspundere lui, ca şi din celelalte între­ rîrllc Conqresulul al iX -lea,
asigura o viată demnă. El ex­
din anii construcţiei socia­ p rind eri m iniere, li aşteaptă ale C onferinţei N aţionale si Petrila — veche şi mereu tînâra aşezare minerească — cunoaşte an de an alte ş» alte înnoiri. De curind, s-a dat In
prim ă, totodată, g rija perm a­ folosinţă pentru locuitorii de aici un complex comercial modem.
liste. noi răspunderi. Valea Jiu lu i, plenarelor C.C. al P.C.R., suc­
nentă a conducerii dc p a rlid
„în tre g u l popor — arăta to­ şi de stat pentru valorificarea dc exem plu, trebuie să con­ cesele Im portante cu care au
varăşul Nicolae Ceauşescu, cu la un n ivel superior a boqă- întîm p in at Ziua m in erului s»
p rile ju l vizite i făcute în tiilo r şi tra d iţiilo r industriale trib u ie cu ritm u ri susţinute de
ju d e lu i nostru în toamna creştere a producţiei la asigu­ centenarul cărbunelui peste
anului 1966 — cunoaşte din eceoslă parte a patriei rarea balanţei de energie p ri­ 24.000 tone de cărbune în plus,
e fo rtu rile depuse în anii socialiste, înmănunchează ac­ o p ro d u ctivita te medie pe bazin La 100 de ani
de după eliberare dc m i­ tivitate a entuziasta desfăşurată mară a tă rii. la dezvoltarea c- Comuniştii
an do an de cel aproape 50 le c lrlfic ă rii. In 1970 extracţia de 1,5 tone pe post, 4,7
nerii din Valea Jiu lu i. care
au dovedii o înaltă conştiin­ de m ii de salariaţi care m un­ de huilă cocsificabilâ si ener- m ilioane lei econom ii su­
cesc nici — m ineri, construc­
ţă patriotică şl revoluţionară, qetlcă din acest bazin se va plim entare la pre ţu l de
tori, cnerqeticicnî, feroviari şi
muncind cu eroism pentru a ridica la peste 8 m ilioane tone, cost — , noile angaja­
aslqura patriei cit mal m ul! de alte profesiuni —* pentru a mente luate p rivin d obţinerea (Urmare dtn p a g . .1)
cărbune... da viată sarcinilor trasate dc pentru ca în u rm ă to rii ani să
către parlid. ajungă la 12 m ilioane de tone. unei pro du cţii suplim entare,
In vln g în d m ulte greutăţi, tre ­ deosebit de importante, In perioada 1950— 1968 s-ou numai 8 la sută. La exploatarea noastră
Aceeaşi g rijă deosebilfi a constituie o garanţie că Im­
buind să asigure concom itent N o ile sarcini care sta'J în executat in Valeo Jiului lucrări de investiţii în valoare de s-a dobîndit o bogată experienţă în
p a rtld u h ! şi statului pentru
a lit creşterea producţiei cit lata m u n cito rilo r m ineri din po rta ntul şi entuziastul deta­ cco. 6 miliarde lei, pentru dezvoltorea capacităţii de pro­ acest domeniu. C om itetul de p a rlid al
punerea în valoare a b o g ă ţii­
şi refacerea m inelor sl înzes­ Valea J iu lu i necesită conju- şament al m in e rilo r va ocupa ducţie de Io minele existente, redeschiderea minelor Vul­ exp lo a tă rii se va strădui s-o folosească
trarea lo r cu o tehnică îna in­ lo r subsolului şi pentru a r i­ can, Lonea I şi II şi Dîlja, construcţia minelor noi de la cu eficienţă pentru a reduce sl mal
tată. m in erii din Valea Jiu lu i dica pe m ineri, de la munca qarea e fo rtu rilo r, a capacită­ si în continuare un loc de Uriconî şi Paroşenl, Preporoţio Corceşti. Pe oceostâ bază, m ult num ărul brlqâ zilo r rămase în
au dat an de an lot mal şi viata de rob din trecut la ţilo r creatoare ale tu tu ro r fac­ cinste în vasta operă de de- co pa citate d de producţie atinge in acest an 7,1 milioane Mrmă.
mul! cărbune pentru dezvolta­ dem nitatea zilelo r de astăzi, to rilo r care concură la pro- săvîrşire a construcţiei so­ tone, Iar următorii 10— 12 ani, cînd vor fi date în func­ Bătălia pe care organ izaţiile noastre
rea economică a României so­ este pregnant og lin dită de am­ qresul rapid al Industriei ex­ cialism ului, va aduce noi con­ ţiune şi minele noi de la Livezeni şi Bârbâteni, aceasta va de partid o desfăşoară pentru creşterea
ploarea dezvoltă rii şi a celor­ continuă a producţiei de cărbune se
cialiste". trebui să ojungă la 12 milioane tone pe on.
lalte bazine şl aşezări m inie­ tra ctive i accelerarea de către trib u ţii la în flo rire a m u ltila ­ îm pleteşte strîns cu o luptă perseveren­
P artidul şi statul socialist re din judeţul nostru. In anii Faptul că în Valea Jiului în prezent este concentrată tă, îndelungată, uneori fără rezultate
au făcut efo rtu ri deosebite construcţiei socialiste s-a constructorii de noi mine a terală a României socialiste. o importantă forţă de muncă, în rîndurile căreia activează
pentru ca viata m inerului, lu cră rilo r de la Livezenl, Băr- Ne exprim ăm convingerea cu multă competenţă ş» iniţiativă un număr mare de imediate, pentru creşterea şi educarea
dozvoltat impetuos e xtrn rlla oam enilor, pentru călirea lo r morală.
con diţiile dc muncă st de o- de m inereu dc fler la Te­ băteni, Paroşenl. de sistema­ fermă că m iile de com unişti, cadre tehnice, ne îndreptăţeşte să apreciem că aceste Tocm ai în această direcţie noi trebuie
firm are spirituale să răspundă ii uc, Chelar, V adul D obrii. tizare a ve ch ilo r mine s in te n­ zecile de m ii de m un citori m i­ sporuri de producţie vor putea fi realizate la timp şi In să ne îndreptăm efo rtu rile , pentru că,
cele mai bune condiţîunl.
activii m sale pline' de abne­ au fost pase bazele unei noi sificarea in tro d u ce rii progresu­ neri din Valea Jiu lu i, M u n ­ Pentru rezultatele dobîndite pînă în prezent pentru mun­ cu oameni ce şi-au form at o convin­
gaţie. Tabloul de astăzi ol ram uri a industriei extractive lui tehnic şi a acţiunii de or- ţii Apuseni, Poiana Ruscăi, ca competentă şi plină de abnegaţie a întregului colectiv gere fermă, un în a lt sim t al datoriei
a judeţului — Industria cup ri­ poţi învinge orice greutăţi, vom putea
V ăii Jiului, cu oraşe şi car­ qanizare ştiin ţifică a produc­ vo r fi în prim ele rîn d u ri ale de muncitori, ingineri şi tehnicieni din Valea Jiului, le răspunde cu şl mai m ult succes n o ilo r
feră —, a crescut producţia adresez tuturor felicitări şi urări de succese tot mai m o'!
tiere construite sau recon­ de m inereuri complexe, au ţie i si a m u n c ii: pregătirea la luptei pentru valorificarea su­ în activitatea viitoare. sarcini pe care pa rtidu l le pune în
struite din tem elii care cu­ fost construite modernele u­ n ive lu l cerinţelor actuale a perioară a Imenselor bogăţii fata m inerilor.
prind peste 17.000 de noi a­ zine de preparare de la Te- n o ilo r cadre de m uncitori. ale subsolului românesc.