Page 4 - Drumul_socialismului_1968_08
P. 4
4 DRUMUL SOCIALISMULUI
Lucrările Consiliului Naţional Ceh Tratativele de la Paris
FESTIVALUL
în problema vietnameză
PRAGA 31 (Agerpres). — H unilor concrete, cu atît mni
La Praga au început lucră m ult nu poate să exercite pre MONDIAL AL
rile celei de-a doua şedinţe a Raportul siuni şi să profereze am enin PARIS 31 (Agerpres). — lional de Eliberare (F.JM E.)
C onsiliului N ational Ceh. Pe ţări. M ie rcu ri a avut loc cea de-a este reprezentantul autentic al
ordinea de zi se află regula După cum a confirm at expe TINERETULUI 15-a şedinţă a c o n vo rb irilo r poporului suri-vietnam ez şi că
m entul de funcţionare şi ale prezentat de rienţa — a spus v o rb ito ru l — oficiale dintre reprezentanţii program ul său trebuie să ser
gerea organelor C o nsiliu lui. ignorarea c o n d iţiilo r specifice guvernelor R.D. Vietnam şi vească drept bază în regle
Cestm ir Cisar, preşedintele Cestmir Cisar în construcţia socialistă slăbeş Statelor Unilo. Delegaţia nord- mentarea situaţiei din V ie tn a
C o nsiliului N ational Ceh, a te p o sib ilită ţile socialism ului vietnameză a fost condusă de mul de sud. Program ul în pa
prezentat un raport p rivin d de a acţiona mai pu ternic asu colonelul Fia Van Lau, lo c ţii tru puncte al guvernului
concepţiile de bază ale p o liti pra e vo lu ţie i situaţiei in te rn a to ru l m in istru lu i Xunn Thuy, R.D.V., a continuat el. „con
cii naţionale a Cehiei. A ctua celelalte ţâri. ţionale, creează în societatea iar cea americană de ambasa stituie un to i unic, cele patru
la po litică a Cehiei nu poate' R elaţiile cu tarile socialiste, socialistă o situa|ie de conflict, dorul pentru problem ele spe puncte fiind strîns legate în
fi decit o po litică socialistă, a colaborarea prietenească — po care discreditează ideile so ciale, A v e re ll Harrim an. tre ele. Punctul .1 al acestuia
spus el. Cehoslovacia federa litică, economică şi culturală cia lism u lu i şi aduce p re ju d icii In c u v in lu l său, colonelul prevede in mod clar că proble
tivă va fi o uniune statală e “ cu acestea constituie sar în tre g u lu i sistem socialist SO FIA 31. Coresponden mele interne ale V ietnam ului
gală în drepturi a ceh ilo r şi cina cea mai im portantă a po Evenim entele din ultim ele tul Agerpres. Gh. leva Fia Van Lau a respins cu toa de sud trebuie rezolvate de
slovacilor, care trăiesc in re litic ii noastre externe A tunci săptăm ini, a arătat Cisar. au transm ite : M ie rcuri, a patra tă tăria ideea „re c ip ro c ită ţii” populaţia sud-vietnameză, po
p u b licile lor naţionale. Baza cînd vorbim despre unitatea creat o nouă situaţie politică zi a F estivalului M ondial al pentru încetarea eventuală a triv it proqram ului p o litic al
politică a federaţiei este socia ţă rilo r socialiste, noi conside internaţională pentru Ceho T in e re tu lu i şi S tudenţilor de bom bardam entelor americane F.N.E., fără nici un amestec
lism ul dem ocratic, aşa cum o răm că această unitate trebuie slovacia. S-a iv it prim ejdia l i la Sofia, a fost consacrată asupra te rito riu lu i R.D. V ie t străin” .
fost form ulat în program ul d» să se întemeieze pe respecta nei serioase slăbiri a re la ţiilo r solidari lă ţii tin e re tu lu i cu nam, reafirm ată a laltă ieri de Frontul N ational de E libe
acţiune al P.C. din Cehoslova rea c o n d iţiilo r d ife rite şi a spe cu cele cin ci tSri socialiste, ca popoarele care luptă pentru secretarul de stat american rare. a adăugat Ha Van Lau,
cia şi în p rin cip iile program u ci f leu Ivi i ţă rilo r respective, pe re. prin scrisoarea lor de la eliberarea naţională, pace, Dean Rusk. „încă o dată. a
lui F rontu lui National. deplina egalitate în drepturi, Varşovia, au deschis un foc dem ocraţie şi proqres social, Acţiuni ale patrioţilor spus reprezentantul R.D. V ie t „a eliberat cea mai mare parte
In continuare, Cestralr Cisai respectul reciproc, suveranita puternic asupra p o litic ii noas S-au desfăşurat d ife rite ac nam. noi respingem in în tre a te rito riilo r si populaţiei suri-
a făcut o prezentare a caracte te, solidaritate şi neamestec tre actuale. Pe de altă parte, ţiun i de solida ritate cu lupta gime cererea extrem de ab vietnameze. El a devenit re a l
ris tic ilo r pe care le va avea in trebu rile celuilalt. Fiecare s-au consolidat re la ţiile noastre popoarelor din A frica, Asia sud - vietnam ezi surdă a „re c ip ro c ită ţii” şi ne mente o adm inistraţie dem o
sistemul statal ju rid ic federa Iară poate să rezolve proble cu Iugoslavia şl România, ca $i Am erica Latină. opunem cu hotărîre p o litic ii cratică. asiqurînd securitatea
tiv al Cehoslovaciei, care u r mele sale în mod independent, re respectă suveranitatea tă Dc asemenea, au con tinu SA1GON 31 (Agerpres). — De asemenea, unităti ale de agresiune şi de beliqeran- şi bunăstarea populaţiei, dez-
mează să fie proclam ai la 29 deoarece numai forţele sale rii noastre şi m anifeslă o în at discuţiile în cadrul „T r i A ge nţiile de presă transm it F.N.E. ou atacat un post întă lâ a lui Dean Rusk, care mi vo llîn d economia şi cultura
octombrie, cu p rile ju l celei de-a politice si organele ei de stal ţelegere deplină fată de acţiu bunei lib e re ” , precum si că în mai m ulte regiuni din rit al p o litie i saiqoneze din a merge în întîm pinarea aspira naţionala” . Programul său po
50-a aniversări a creării Ceho pot cunoaşte cel mai bine si nile noastre. Poziţia noastră dezbaterile în problem e de V ietnam ul dc sud au co n ti propiere de Tam Binh, pro- ţiilo r dc pace ale poporului litic „refle ctă în mod fidel
slovaciei. tuaţia si pot stabili program ul este lim pede : slntem convinşi ştiinţă. In cadrul proqram u- nuat m arii după-amiază şi vocînd inam icului grele p ie r american şi ale lum ii în tre g i” . poziţia. aspira ţiile şi dreptu
Cestmir Cisar a vo rb it apoi de acţiune. N im eni dinafară de jusletea p o litic ii noastre si Pe de altă parte. Ha Van rile nalionalc fundam entale ale
despre po litica externă a Ce nu poate aprecia tem einicia u de aceea o vom continua cu 1 ui studenţesc s-a încheiat m iercuri dim ineaţa luptele în deri în oameni şi m aterial de poporului suri-vietnamez. D ato
hoslovaciei $1 re la ţiile sale cu nor măsuri sau a altora, a ac- toată hotărîrea. In acelaşi tim p, colocviu l la . care se dis tre trupele amcricano-saiqone- luptă. Lau a afirm at că Frontul Na- rită acestui fapt, el beneficia
dorim să întreprindem tot ce cută problem ele legate de 7.e si detaşamente ale F.N.E. ză de sp rijin u l fără rezerve a
este posibil din partea noastră reform a şi dem ocratizarea Astfel, în regiunea deltei flu m arii m a jo rită ţi a poporului
/?. P. a Yemenului de sud pentru a înlătura încordarea învă tă m în tu lu i universitar. v iu lu i M ekonq forţele p a trio Militarii americani jefuiesc populaţia sud-vietnam ez” .
creată în re la ţiile cu ţările ei
tice au bombardat m arţi sea
La forum ul de p o litică in
In cuvîntarea sa, reprezen
căror reprezentanţi au semnat ternaţională. în comisia care ra mai m ulte poziţii întărite SA1GON 31 fA gcrpresl. — tnculntc din oraşul sud-vict- tantul american A ve re ll H ar-
scrisoarea de Ia Varşovia. Con dezbate problem ele securi ale trupe lo r salqoneze. In a După cum relata zia rul sud- namez Cam Ranh. A m ericanii rîman s-a re fe rit la diverse
SITUAŢIA SE siderăm că aceasta este o po tă ţii europene, din partea ceeaşi seară, p a trio ţii au bom vietnamez „SonqM, sub pretex au pătruns cu forţa tn case, probleme qeneralc ale Asiei de
şi
ziţie raţională, demnă
do
bardat cu obuze de m orttere
care o înţelege întreaqa opinie tă rii noastre a luat cuvîn- de 82 rara aeroportul de la tul efectuării unei percheziţii, (•au bătut pe pro p rie ta rii ma sud-esl, prezentind linele con
tul tovarăşul V asile N ico l-
în
200 de soldaţi americani,
să
gazinelor, care încercau
sideraţii ale W ashingtonului în
publică proqresistă din lume. cioiu. secretar al C C . al N inh Lonq, la 100 km suri- frunte cu un colonel, au je fu it se opună, furînd bani şl alte legătură cu situaţia din a-
ÎNCORDATĂ a declarat In încheiere preşe U.T.C. ţia de radio de la Can Tho. vin e ri mal m ulte magazine şt obiecte de valoare. coastă regiune.
vest de Saiqon, precum şi sta
N ational
dintele C o nsiliu lui
Ceh. La cantonam entul delega
ţiei noastre numeroşi tin e ri
ADEN 31 (Agerpres). In în luptă, a bombardai poziţiile rom âni au avut în lîlu iri şi
Republica Populară a Yem enu detioute de gru pu rile rebelilor, Convorbirile discuţii cu delegaţi din A Campania electorală din SJ
lui de sud situaţia se menţine care au pătruns pînă în apro ustria. Chile, Grecia, Spa La Bagdad
încordată. In diverse regiuni pierea A denulul. cehoslovaco — nia. Portugalia, Tunisia şi
31 (A ge r
W A S H IN G T O N
ale tă rii continuă să albă loc M in istru l de externe al Ye Guineea. In tîln irile s-au pres). Problemele legate de la 5 august lot la M iam i
lupte violente între forţele ar m enului de sud. Setf Ahtned sovietice desfăşurat în tr-o atmosfe Măsuri războiul din Vietnam şi de si Beach. Acest jcfort, conjuqat
mate vem enlte şl q ru pu rile tr i Dhali, care s-a înapoiat de la ră prietenească. tuaţia oraşelor americane vor întrunirea de la cu cele ale guvernatorului sta
bu rilo r rebele s p rijin ite de Sanaa, a declarat că tara sa PRAGA 31 (Agerpres) — La In lo t cursul zilei. pe constitui principalele teme ale tului C alifornia, Ronold Rea-
cercurile regaliste şi de foştii se află fn fata unei olensive 31 iu lie , în oraşul Cierna nad scenele d ife rite lo r teatre de securitate platform ei electorale a p a rti gan. al treilea pretendent re
sultani din A rabla de Sud. A- a rcactiunit im perialiste. Po Tisou au continuat co n vo rb i din Sofia a continuat des Miami Beach a li publican la obţinerea candida
naţionale excepţională
viatia guvernam entală, lansată triv it surselor guvernamentale, rile dintre P rezidiul C om itetu făşurarea concursurilor ar du lu i republican, aflată in curs tu rii, pare să fi provocat une
de elaborare la întrunirea dc
lu i Central al P artid ului C om u
această ofensivă declanşată cu nist din Cehoslovacia si Birou) tistice. Concerte la M iam i Beach a lid e rilo r derilor republicani le d ilic u ltă ţ: lui N ixon. O sta
scopul răsturnării actualului P olitic al C om itetului Central şi internaţionale au fost p a rtid u lu i. A g e n ţiile de presă tistică a aqenlici United Press
International arata însă că fos
regim din Republica Populară al P artid ului Com unist al prezentate seara pe scene BAG D AD 31 (Agerpres). — sînt unanim e în a aprecia că |*HIŞ tul vicepreşedinte dispune in
le mai m ulto r teatre si es
PENSIE UNUI a Yem enului de sud, constituie U n iu n ii Sovietice. După cum trade in aer liber de către A qenţia France Presse trans lid e rii republicani vo r elabora continuare de un num ăr su fi
anunţă aqentiile CTK şi TASS,
cea mat gravă am eninţare că
M.E.N.,
mite. citin d aqentia
o platform ă „m oderată” care
reia tin ă ru l stat îl face fată co n vo rb irile se desfăşoară în- form aţii artistice din mai că la Baqriad au fost adop să fie acceptabilă tu tu ro r frac se va face sim lită în p la tfo r cient de votu ri pentru a ob
după proclamarea Independen tr-o atmosferă sinceră, tbvă- m ulte *tări. tate m arţi măsuri de securita ţiu n ilo r p a rtidu lui, atît aripii ma electorală a P artidului re ţine candidatura republicană :
CRIMINAL tei. răşească. te excepţională, o dată cu ho3 „lib e ra le ” cît şi a rip ii „co n publican. 690 faţă de cele 667 necesare.
Campania lui Nelson Rockefe-
tărîrea
preşedintelui Ahmed
de
la
M iam i
întrun irea
Hassan A l-B a kr dc a dizolva servatoare” . In ce priveşte Beach coincide cu un nou e ller, finanţată cu larqheţe, pa
problema războiului din V ie t
Dacă nr tră i şl mr ar II cabinetul şi de a exclude din fort a) gu vernatorului statului rc să fi dus totuşi la un prim
fost Judecai de partizani, C onsiliul com andam entului re nam. se menţionează că sena New York. Nelson Rockefeller, rezultat : Agenţia France Pre
torul Everett Dirksen, lider a)
Bcnlto M ussoiinl, „ ducele' $ In eap h ala tării cositSnuă vo lu ţie i pe fostul prem ier, Ab- m in o rită ţii republicane în Se de a îm piedica aleqcrea fostu sse apreciază „că ca a semănat
ar avea dre ptul la o pensie del Razzak A l-N a ye f. şi pe fos natul S.IJ.A., însărcinat cu lui vicepreşedinte. Ricliard N i- îndoieli în p rivin ţa m ijloa celor
de ap roxim a tiv 700.000 lire m anifestaţiile studenţeşti tu l m inistru al apărării, A bdel conducerea în tru n irii, a acor xon, drept candidat al P arti de care dispune N ixon pen
lunar. Parc de necrezut, dar Rahman Al-D aoud. In ju ru l dat un sp rijin larq p o litic ii dului . republican la preşedin tru a deveni preşedinte în a
lo tu ri aşa este. Curtea de palatului prezidenţial, al clă A dm inistra ţiei democrate a ţie in prim ul tur dc scrutin al legerile din noiem brie” .
| apel a sta b ilit câ lo stu l dic 9 Grave tulburări î n oraşul d irilo r ra d io d ifu ziu n ii şi m inis preşedintelui Johnson în sud- convenţie: republicane care se 1V
tator ita lia n a lost tim p de te ru lu i apărării au fost posta estul asiatic, şi influenţa sa va desfăşura cu începere de W A S H IN G T O N ' 31 (A ge r
20 de ani — mal precis de te u n ită ţi de blindate. Au fost pres). P urtătorul de cuvint al
la 28 octom brie 1922 la 26 masate, de asemenea, trupe şi Casei A lb e a declarat că pre
iu lie 1043 — „un funcţionar in alte puncte strategice ale şedintele Johnson „nu are In
public In se rviciu l tă rii", In capitala M exiculu i con pierdut viata, iar alţi 60 au chis focul asupra unei m ulţim i capitalei. tenţia să se angajeze în vreo
Intr-adcvdr, bune se rvicii a tinuă m anifestaţiile sluden- fost răn iţi. N um ărul no ilo r a de 3.000 de studenţi care ma ☆ Catastrofe miniere în Japonia activitate cu caracter electo
edus tă rii I De aceea i se testi îm potriva represiunilor restări depăşeşte cifra de 50. nifestau în semn de so lid a ri CAIRO 31 (Agerpres). Fostul ra l” $i ar putea chiar să nu
şi cuvine o pensie iar pen p o litie i. N oi incidente au fost Arm ata a tras în aer focuri tate cu colegii lor din Cjudad prim -m inistru irakian, colonelul T O K IO 31 (Agerpres). 50 publicat de Federaţia sin d i participe lo convenţia naţiona
tru că cl nu mal trăieşte, înregistrate m arţi scara intre de armă p e n tru 1 a in tim ida pe de M exico. Abdel Razzak A l-N a ye f. demis catelor m u n citorilor din Indus lă a P artidului democrat. EI
de m ineri de la mina Heîwa
pensia li revine s o lid . cei peste 3.000 de studenţi, a- dem onstranţii care au ocupat In tr-o declaraţie făcută pre m arţi din funcţie, a sosit în din insula japoneză H okkaîrio tria carboniferă, num ărul acci a ream intit z ia riş tilo r declara
Rachete M ussolini, solia riunaţi în cartie rul M in iste ru strada unde se află sediul M i sei, m in istru l apărării naţiona M aroc — anunţă agenţia dentelor din m inele japoneze ţia preşedintelui de la 31 m ar
„c o n d o tlie ru lu i", a prezentat lu i dc Interne, si detaşamen nisterului de Interne. le, qeneralul M arcelino Bar- M.E.N., referindu-se la surse au fost blocaţi la 2.800 m a- este de zece ori mai mare rie- tie în care a anunţat că nu
dîneime, ca urm are a unui in
In acest sens o cerere M i tele forţelor armate mexicane ☆ raqan, a exprim at convinqc- inform ate din capitala ira k ia cendiu ce a provocat prăbu cît în transporturi si de 14 va căuta să fie reales în func
niste rului T rezoreriei şi Pre chemate să sprijine u n ităţile Pe de altă porte, s-a anun rea că m anifestaţiile studen nă. De asemenea, agenţia’ c i şirea ^unor qaleriî. Echipele ţie şi nu are intenţia „să
şedinţiei C o n siliu lu i de M i poliţieneşti- C irculolia rutieră ţai că tulb ură ri grave intre ţeşti ..nu au la origine nici un tată informează că fostul m i ori decit în celelalte ram uri participe la acţiuni po litice cu
niştri. După şapte ani. studenţi şi po litie au avut loc nistru ai apărării. A bdel Rah trim is ă în ajutor au reuşit să ale industrie:. caracter p ă rtin ito r” .
a fost întreruptă pe principa com plot” (teză susţinută de salveze pînă în prezent 19 m i
Curtea de apel a sta b ilit, pe m arţi în oraşul Villaherm osa, man El Daond, a părăsit m arţi
lele străzi ale oraşului. P o tri forţele poliţieneşti) şi a a fir neri, unii dintre ei cu arsuri
capitala statului Tabasco. Un mat că armata nu a in te rve seara Bagdadul, la bordul unui qrave
BIAFRA. Situaţia dramatica a celor 6 milioane de locui
v it agenţiilor de presă, în tim
Corespondentă pul c io cn irilo r un student şi-a număr de 50 de persoane au nit decit ca urm are a cererii avion m ilita r, plecînd la A - In urma incendiului care a tori ai teritoriului secesionist al Biafrei seceraţi de epide
fost rănite, cînd p o litia a des-
mman.
exprese a guvernului.
izbucnit m arţi seara la o mină
din Yubarî, şase persoane şi-au mii şi foamete a suscitat o campanie de ajutorare inter
ba/.a unei legi datînd din 1895 naţională care încearcă să salveze de la pieire sigură un
şi a alteia din 1923, că v ă pierdut viata, iar alte 25 au număr de persoane atingînd cifra de un milion pentru vii
duva Iul M ussolini trebuie Costa Rica Oraşul Rivas rămas blocate în abataje A torul apropiat. Acesta este bilanţul unui război care a sin-
să primească o pensie de cest nou accident a readus în gerat această parte a continentului african, care a înscris
S50.000 lire, rcven ln du-i a- actualitate situaţia p rim e jd io a în cariea îndoliată a jertfelor 150 000 de oameni, precum
p rn xim ativ şl 30.000.000 lire acoperit dc cenuşa vulcanică să creată în industria carbo şi pierderi in valoare de sute de milioane de dolari. Cei
din urmă. niferă în urma m ăsurilor de circa 6 milioane de biafrezi, in majoritate aparţinind
Aşa a h o lă rlf ,liu s ti(ia ,,l raţionalizare capitalistă a pro populaţiei Ibo trăiesc clipele disperate ale unei tragedii
care ameninţă sa ducă fa pieirea tuturor, căci flagelul foa
care nu a Jinul seama că SAN JOSE 31 (Agerpres). — posibil să se facă o apreciere ducţiei. Presa japoneză rele mei nu poate fi înfâturat. Tratativele de pace ce vor
sute de m ii de persoane şu A ge nţiile de presă anunţă exactă a num ărului color m orii vă că pa tro nii m inelor con incepe la Addis-Abeba sînt privite cu speranţă de toţi cei
ieră încă de pe urma „se r că 45 de persoane au fost sau răn iţi. Sute de lo cu ito ri au tinuă să ignoreze norm ele e ce doresc încetarea ostilităţilor ce opun Nigeria şi Bia-
v ic iilo r" aduse la rii de Mus- ucise şi alte 112 au dispărut, rămas fără adăposturi. lem entare de asiqurare a se fro. IN FOTOGRAFIE: — Margaret Dulhie soră a Crucii
solini, că lara a avut ne ca urmare a puternicei erupţii Oraşul Rivas a fost complet c u rită ţii m uncii. Aşa se e x p li Roşii dînd primele ajutoare unor copii grav subalimentaţi.
voie de două decenii pentru a vulcan ulu i A rennl din Costa acoperit de cenuşa aruncată că faptul că numai în 19G8
a ştcrqe urm ele acestor Rica. Cel mai m ult a avut de de vulcan C ircula ţia rutieră în m inele din Japonia au avut
„ se rvicii", că m ii de persoa suferit oraşul Pueblo Nuevo, cu N icaraqua a fost întreruptă. loc 17 accidente care s-au sol
ne — văduvele şi lin sol situat la poalele vulcanului, In acelaşi timp, m arţi s-a dat cu moartea a 155 de per
d a ţilo r cate nu s-au mai care a devenit o mare de resim ţit o puternică mişcare soane. P o trivit unui raport
întors de pc Ironl — nu i-nu lavă. M icu l riu Tarrazon s-a telurică în oraşul Managua,
u/faf încă pe cei căzufi din transform at într-un adevărat
datorită erupţiei vulcan ulu i
vina regim ului căruia i-a torent care duce cu el trupuri
care se află la 40 km de fron
dot naştere „ducele", că omeneşti şl animale. Locuitorii tiera dintre Costa Rica şi N i TOKIO: 11 336.552
m ii dc persoane persecutate din Pueblo N uevo s-au arun caragua. M arţi dim ineaţa, ce
de fascişti luptă încă şi a- cat în riu în încercarea de a
nuşa a început să cadă şi locuitori
cum pentru a putea obţine scăpa de avalanşa de lavă. dar
asupra oraşului Granada din
o pensie. Pe baza le g ilo r In m ulţi dintre ei au fost lo v iţi Nicaraqua.
vigoare, deşi In unele sec de stîn cilc aruncate de vulcan, TO KIO (Agerpres). — Popu
toare acestea nu mai co în tim p ce a lţii au fost sulo- In regiunea dc nord a tă rii laţia oraşului Tokio, considerat
respund de m ultă vrem e in cat: sau arşi de cenuşa In a fost declarată slarea de u r ca fiind cel mai mare oraş din
gentă. G uvernul a trim is lume, a ajuns la 1 iu lie 1968
tereselor actuale (să nu u i candescentă. Echipele de sal
tăm că şi m odul de organi vare au afirm at că există pier medicamente şi alim ente pen la 11.336.552 lo cu ito ri — au
zare a 1n \'ăldm lnlului supe deri atît de m ari in c it nu este tru victim ele erupţiei. anunţat a u torităţile japoneze.
rior are încă la bază o se
rie de legi din perioada fas
cistă, lapt care a dus la
m işcările studenţeşti desfă Q In cadrul ciclului „G eniile tă zonă au fost aduse diverse ţia a (ost condusă de profesorul
şurate recent In Ita lia ), nu lum ii", posturile de radio alge tipuri de tunuri şi arme autom a Zerbini. Identitatea donatarului
s-a lin u l scama de faptul riene au prezentat marţi seara o te, iar Io 31 Iulie unităţile am e cit şi a primitorului nu este încă
că In m om entul de lafă chiar emisiune de 45 minute consa ricane au supus unui foc de ar cunoscută.
1n {ară au Ioc greve şl nu crată vieţii şi operei marelui tilerie partea coreeană din sec
meroase m anifestafil dc p ro compozitor român George Enes- torul central al zonei dem ilita Q Micuţa Shelia Renee Stan-
test prin care se cere spo cu. Prezentarea a lost ilustrată liniat câ in urma recentelor servite de aproximativ 3.000 de rizate. ford, in vîrstâ de 16 luni, a de
rirea pensiilor. In urma unor cu fragmente din lucrările com lupte care au avut loc in regiu persoane. cedat marii la spitalul pentru
m işcări revendicative de pozitorului. nile centrale ale Rhodesiei in 9 Ziarul „Times" relatează co capii din Houston, după ce cu
amploare, parlam entul a lost tre patrioţi şi forţele de politie 6 In oraşul ecuodorian Jipi- la Londra se desfăşoară în pre patru ore şi jumătate in urmă
0 Fostul preşedinte al Brazi i se grefase ficatul. „D onatoa-
nevoit să ia in dezbatere ale regimului de la ' Salisbury, japa (provincia Manabi), s-au zent tratative în vederea deblo
liei, Janio Ouadros, a fost rea", Janice M aria Samuol, năs
propunerea stin g iI de spo 14 soldaţi inamici au fost ucişi. produs morţi ciocniri violente in cârii celor 15 cargouri, dintre
transferat marţi cu un avion cută luni, a murit de o comoţie
rite n pensiilor. m ilitar de la locuinţa sa in lo tre studenţii colegiului Alejo care 4 se află sub pavilion b»i
Ştirea sen tinlei C u r(ii de O Agenţia France Presse re Lascano, aflaţi în grevă, şi de tonic, reţinute de 14 luni in Ca cerebrală.
calitatea Corumba (statul Mato nalul de Suez. Potrivit ziarului,
apel In „cazul M ussolini" a Grosso), unde i-a fost stabilit latează câ Arabic Sauditâ con taşamente ale poliţiei călare. In £ In nordul Turciei au fost
provocat indignarea opiniei „dom iciliu forţat" pe o perioa struieşle in prezent la Khemîs cursul incidentelor un student conversaţiile au drept scop de resimţite marţi patru cutremure
publice italiene. Dosarul nu dă de 120 de zile, pentru câ a Mushayt, in sudul ţârii, la apro a fost ucis şi mai mulţi alţii ră blocarea navelor, şi nu redes de pămint care nu ou provocat
va putea li închis, desigur, criticat regimul mareşalului Cos ximativ 100 kilometri de fron niţi. chiderea Canalului de Suez pen inso pagube. Noile cutremure
deoarece cei care au sufe ta e Silva. tiera cu R. A. Yemen, una din tru traficul maritim regulat. s-au produs in regiunea in care
rit şi mai suferă incd de pe cele moi mari baze militare din e Statele Unite ale Americii, O La spitalul clinic din Sao au fost înregistrate în iulie anul
t.irma „ se rviciilo r du ce lu i" 0 După cum relatează a întregul Orient. Baza de !a Khe- anunţă Agenţia Centralâ Tele- Paulo a fost realizată cu succes ♦recut puternicele mişcări telu
vor continua să-şt spună cu- genţia MEN, reprezentantul de mis Mushayt va fi folosită în spe qralico Coreeană, continuă ac rice de pe urma cărora şi-au
la Cairo al Uniunii poporului cial pentru aviaţie. Ea va aveo ţiunile provocatoare în zona de cea de a doua grefă de pan
v în lu l o suprafaţă de 500 de hectare, militarizată. Agenţia menţionea creas din Brazilia. Echipa de pierdut viaţa aproape 100 per
GIORGIO PASTORE african Zimbobwe (Z.A.P.U.), a chirurgi care a efectuat opera soane.
corespondentul Agerpres făcut o declaraţie in care o sub iar instalaţiile bazei vor fi de ză că in ultimul tîmp, în aceas
Io Romo
R EDAC ŢIA a i A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I t eir. D r. R etro Oroee o r. M, te le lo n 1 IM , ÎS 83, 23,17. — T IP A R U L : în tre p rin d e re a p o lig ra fic ă H unedoara—Deva.