Page 5 - Drumul_socialismului_1968_08

PROLETAR» DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I
s c > u c ' u

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC.Fl Şl AL CONSILIULUI POPULÂB <JU0EŢEAN PROVIZORIU

ANUL XX NR. 4224 VINERI 2 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BAM

SÂ SCOATEM DIN A NO-

" m a r e a

Pe strungarul Laureon Haiduc de la C.S. Hunedoara il corocterizeoiâ oportunitatea $i
NIMAT REZERVELE DE drpărtăriLer precizia in strunjirea cilindrilor de laminoare.

Zile de vara i i de excursie... M onum entele is­
SUPLIMENTARE A to rie i si nle n o im ii aşteaptă paşii \ i 7ita t0 riln t. P a g in a a 2-a
p riv irile lor uim ite. In orice pas in tiln n ş ti Icgen-
dclc neam ului, tainele de nepătruns ale Urii. m i­
nunile create dc mina om ului.
Ţoale acestea le ştiu şi e le v ii lic e u lu i din Ha-
(eq. Chemare tulburătoare a depărtărilor... Tim p
de şapte ^ile tin e rii elevi au călătorit prin isln-
PRODUCŢIEI 1 ie T recutul stăruie in zidurile negre ale cetâ- a ziarului nostru de astăzi vă informează despre:
iilo r. Din Ţara celor 18 castele, cum i se
mai
.spune Ţ ă rii Haţegului, drum urile l-au purtat spre
inim a T ransilvaniei. Mediaş, Sighişoara. Braşov Consfătuirea specialiştilor din exploatările miniere
cu m onumentala Biserică Neagră, îm părăţia m un­
ţilo r de ta Sinaia. C astelul Pelrş, Bucureşti cu
locul de renume al crea to rilo r de limbă — c im iti­
La adunarea generala ce a parte lu cră rilo r de preqătire a satisfăcut — arăta in cuvîn- ru l Belu, Piteşti, legendele de In Curtea de
avut loc Ia mina Ţebea şi-au ce s-au realizat numai în pro­ tul său şeful sectorului I, Cor­ Argeş...
dat în tiin ire reprezentanţi: sa­ cent de 65 Ia sută, precum st nel G rnicl. Din acest punct de Ţ in u tu ri de datină şi am intite. P laiurile m io ri­
la ria ţilo r care, împreună cu lipsei de oameni. „Sînt zile. vedere se cere intervenţia mai tice ale Răşinarului, acolo unde au răsunat v e r­ VALEA
corni telul de direcţie au anali­ arăta vo rb itoru l. în carp sp hotărîtă a organelor tehnice surile Iu i Goga şi vorbele sfătoase ale h ă trîn i-
zat 51 chibzuit asupra rezulta­ lucrează numai cu jum ătate pentru ca u tila je le şi instala­ lor satului, turlele repezite spre cer ale S ibiului,
telor obţinute pînă acum. si a din efectiv. In cadrul în tre p rin ­ ţiile să fie revizuite pentru sini tot a tilea im agini de un farmec deosebit,
p o sib ilită ţilo r de v iito r pentru derii vin m uncitori care slau a satisface în procesul dc pro­ care nu vo r putea li uitate nicicind.
sporirea producţiei si produc­ citc o lună-două apoi pleacă. ducţie” . D intr-un colt dc st încă (îşneşte peste păduri
tiv ită ţii muncii. In darea de In cursul semestrului care n „In cadrul în tre p rin e riril se Castelul Bran. Se mai aud parcă glasurile stră-
scârnă prezentată de tovarăşul Irecut au fost angajaţi 94 de je rilo r de la locul de vamă şi podul se coboară Cu acest prilej s*a ajuns la concluzia că rezerva principală
fac lucrări de in ve stiţii pentru
inginer sef Teodor Pag. s-a m uncitor: si au plecot 89” . deschiderea unei noi mine la s c irtiin d pentru veste nouă. V in excursioniştii...
scos in evidentă că producţia Din dczbolerî s-a dedus în- punctul Mesteacăn. Pentru ca Elevi din toate co ifu rile tă rii, de la ţărm urile
globală a fost realizată în p ro ­ acestea să se term ine la data lim pezite tn og lin zile albastre ale m ării, din si­ care condiţionează hotărîtor suplimentarea producţiei la C. C. V. J.
porţie de IDO,5 la sută, pro­ stabilita, este necesar să se hăstriile de nord ale M oldovei şl $esur/7c Bana­
ducţia marfă cu 1026 la sută. in te rvin ă mai cnerqic la tu lu i, se tntflnesc aici, discută, se cunosc. constă în îndeplinirea ritmică a planului de către toate forma­
iar producţia marfă vindută si T.C.M.M. T c liu r — spunea In­ Saplc zile... Şapte zile de călătorie p rin m inu­
încasată in proporţie de 103 5 ginerul Florin Lupei, şeful ser­ năţiile tă rii. E le vii Liceului din Haţeg nu le vor
la sulă. Rezultate frumoase Adunări v ic iu lu i In ve stiţii. La ora ac­ uita niciodată. ţiile de lucru.
s-au înreqistrat si pe linia îm ­ tuală — arăta vo rb ito ru l — NICU SBUCHEA
bună tă ţirii c a lită ţii cărbunelui. de la T.C.M.M. T eliuc sînt la
Astfel. procentul de cenuşă generale ale acest nou punct 74 de m unci­
s-a redus in medie cu 1,45 tori. din care numai 13 sînt
puncte, iar puterea calorică a calificaţi. Din cauza lipsei de
cărbunelui a crescut cu 35 ca­ braţe de muncă, nici pînă
lo rii pe kilogram . Ca urmare salariaţilor acum n-au început lu cră rile la LA I. IVI. A. HAŢEG
a îm bunătăţirii c a lită ţii cărbu­ stafia de sortare şi însilozare Dinspre st ruvcchiul oraş
nelui întreprinderea a înca­ şi nu s-a term inat grupul so­ dc pe Argeş, cc-a găz
sat bonificaţii, în perioada la cial si alim entarea cu apă, duit clndva curtea dom
caic se referă darea de seamă, iar ritm u l de execuţie a lu c ră ­ ncască şi capitala Ţ ă rii
in valoare dg_.pestr J 00.000 rilo r este sub orice critică. Româneşti, fiare cd rdz
mu să că nici fondul TTe tim p nu H in această cauză stau Im obi­ Orele „goaIe(‘ iugruina bate acvca, dc dincolo dc
s-a folosii in mod judicios,
In urma discu ţiilo r care lizate u tila je în valoare de a­ veacuri glasul plâpind al
s-au purtat a reieşit că rezul­ indicele de utilizare o tim pu­ proape un m ilion dc le:. Anei. zidită dc „cei nouă
lui fiind realizat doar în p ro ­
tatele puteau fi si mai bune. porţie de 95,2 la sută. O marc Propuneri preţioase pentru meşteri mari, calfe şi zidari",
Dar. nu întotdeauna sectoarele activitatea de v iito r a făcui şi in acea „ M in ă s tire -n a ltă . cum
•■i-aii înd eplinit în mod ritm ic parte din acesta a fost afectat lovarăsul Ion T rifan. secreta­ randamentul tractoarelor n-a m ai jo sl a lta ".
obsonli-
de cele 130 oni-zile
sarcinile de produclie stabilite. nemnli vate şi 80 om -zilo în ­ rul com itetului dc partid pe S ubjugat de ecoul legen­
Aşa se face ră în tim p ce sec­ vo iri şi concedii fără plată In- întreprindere, Petru Simon. dei, încerci să id e n tijic i, tn
torul I a realizat un spor de preşedintele com itetului sindi- zidul m ln ăstirii, locul anu­
producţie de 1 837 tone cărbu­ rcqislratc în cursul semestru­ catn lu1, fon Golda. m aistru e- me in care S-ar a flu trn p iil
lui I.
ne. sectorul II a încheiat se­ lnctrom ecanic. N icolae O ltea- Recenla hotărîre a C onciliu­ fondului de timp. pentru rid i- cul sim plu dovedeşte că dacă p o rţii destul de accentuate sc n e fe ric ite i 1c mei, sacrificată
m estrul cu un minus de 1.252 In cadrul adunării s-ii a n a li­ mi. contabil sef si alţii- M a jo ­ lui de M in iş tri prin care s-a (arca permanentă a nivelu lu i aceste orc sc foloseau în braz­ m enţin şi în campania de va ­ pe a lta ru l unei asemenea o
tone. Cu alte cuvinte, jum ătate zat cu sim l dc răspundere şi ritatea v o rb ito rilo r au cerut stab ilit transform area S.M.T.- producţiei agricole în coope­ dă, unitatea realiza în plus ră. Există brigăzi care fată dc pere nem uritoare. Dar, cu cit
modul cum s-au respectat nor­ u rilo r in între p rin d e ri de me­ rativele agricole deservite si circa 2.500 hantri. ceea ce r i­ procentul de realizare a plan u­
din întreprindere î$i depăşeşte com itetului de direcţie să fo­ te a p rop ii mai mult de ves­
mele de tehnică a securităţii canizare a a g ricu ltu rii m ar­ creşterea eficientei întrea ii lor dica gradul dc îndeplinire a lu i pe întreprindere, pînă la titu l e d ific iu , ecoul legendei
sarcinile de plan. iar cealaltă muncii. Jn mare parte, acci­ losească toate rezervele mate­
riale si umane de care dispu­ chează o etapă nouă pentru a c liv ită ti. planului cu pcslc 8 procente. 20 iu lie a.c.. au rezultate su­ de odinioară parc că sc de­
jumătate nici nu-l poate rea­ dentele înregistrate s-au pro­ ne întreprinderea pentru ca activitatea de v iito r a meca­ Asemenea sarcini stau si în Dacă la cele arătate mai adă­ perioare cu peste 14 la sută. părtează, lăsind loc prezen­
liza. dus datorită nerespectări: dis­ sectoarele să-şi realizeze sar­ nizatorilor. Trecerea acestor fata co le ctivu lu i de mecaniza­ ugăm alte 2.780 orc utilizate D in lrc acestea am intim pe cele tu lu i să-şi scrie, cu zum zet
In cuvîntul său. selul secto­ ciplinei do produclie şi a cinile de plan la n ive lu l posi­ unităti la funcţionarea pe p rin ­ tori al În tre p rin d e rii de me­ la reparaţii în atelier avem o din Boşorod. Haţeg. Pcsteana de motoare şi chem are de si­
N.T.S.M. In unele abotnjc nu renă, legendele sale izvo rite
rului 11 Gheorqbc G ro/a, ară- b ilită ţilo r. In încheiere, aduna­ cip iu l gestiunii economice canizarea a q ric iiltu rii din H a­ im agine clară asupra rezerve­ O strov ş.a. In schimb, b rigă zi­
sînt create condiţii din cele p ro prii reprezintă o măsură ţeg, Dar cum sînt ele înd epli­ le din P u isi Peslisu M ic sc si­ din siluetele noilor la b rici
la că ne rilm icila le a din acest moi optim e de muncă. „A u fost rea sa lo ria lilo r a h o tă rîl să core creează cadrul necesar ni le ? lor existente pentru îm bunătă­ tuează cu cîte 17-19 procente rid ica te in vecinătatea izvo­
ţirea a c tiv ită ţii dc v iito r a me­
sector se daloreşte in mare dese cazurile cinri aerajul nu realizeze în plus fată de sarci­ favorabil îm bun ătăţirii sim ţi­ P rivite prin prisma m odului canizatorilor. Cauzele unei a­ sub rea liză rile u n ită ţii. D ife­ ru lu i ce s-a iv it pe locul in
nile planificate în acest
tr i­
mestru o producţie globală în toare a m odului de folosire a de în d eplini/e a planului dc semenea stări de lu cru ri se da- renţele mari înregistrate între care m eşterul M anole s-a
sub a rip ilc -i p lă -
prăbuşit
valoare de 40.000 lei. bazei tchnico-m atcriale cu hantri, realizările înregistrate toresc pe de o parte c a lită ţii brigăzi evidenţiază însemnatele pinde de şin d rilă .
pînă la începutul lunii iu lie necorespunzătoare a re p a ra ţii­ rezerve pentru folosirea trac­
N. PANAITESCU care sint dotate l.M .A. şi a
pot fi considerate ca satisfă­ lor executate în iarnă, iar pe toarelor la întreaga lor capa­
cătoare. prevederile fiind de­ de alta. nerespectăril norm elor citate.
păşite cu peste 10 la sută. In spa­ tehnice dp în g rijire a u tila je ­ La cap itolul che ltuieli, pre­
tele celor 3.156 hantri executaţi lor de către m ecanizatori. vederile planului au fost depă­ LEGENDE
CENTENARUL CĂRBUNELUI peste sarcina stab ilită se as­ La un nivel peste aşteptări şite cu 160.000 Ici. repara ţiile
constituind, ca si în alţi
ani.
cund însă si o serie de d e fi­ se situează şi num ărul ore lo r punctul nevralgic in a c tiv ita ­
Sesiune fehnico-ştiinfiiicâ ciente. Despre ce este vorba ? nolucrate ca urm are a absen­ tea între p rin d e rii. Cu toate că VECHI...
telor nem otivate. Acestea to­
Pe lînqă în tîrz ie rile semnalate
in ceea ce priveşte încadrarea talizează 1.032 ore, reprezen- se cunoaşte influenţa negati­
La Petroşani se desfăşoa­ sînt dr. inq. Petru Roman, unor acţiuni în lim ite le epoci­ tînd echivalentul unul procent vă a re p a ra ţiilo r asupra p re ţu ­ LEGENDE NOI
ră mîine, 3 august ac., o director qeneral al C.C.V.J., lor optime, se constată că la din planul de hantri pe p ri­ lui de cost. com itetul de d i­
uncie lu cră ri deosebit de Im ­ mul semestru al în tre p rin d e rii. recţie nu a qăsit încă so lu lii
amplă sesiune de com uni­ prof. univ. dr. ing. A ron Po­
cări tehnico-ş1iin(itice legale pa, rectorul In s titu tu lu i de portante pentru creşterea pro­ Destul de rid icai este sî nu­ care să asigure remedierea de­
ficientelor.
dc sărbătorirea centenarului mine Petroşani, dr, inq. Ion ducţiei agricole ca: q ră p a tcu l- m ărul orelor folosite la depla­ N eajunsurile in tiln i te în Legenda de odinioară se
exploatării industriale a căr­ M arian, dr. inq. Nicolae Le- lu n. semănat păioase. prăsit sări. precum $i «1 celor neîn-
ş.a. pionul nu s-a înd eplinit trcbuinlato din vina coopera­ p rivin ţa u tiliz ă rii parcului de estompează insă in faf.a pre­
bunelui tn Valea Jiu lui. Se­ tu, inq. Ghcorqhe Davides- tractoare sînt şi o urm are a ze n tu lu i care a fesul aici, in
siunea este orqanizală de cn şi a lţii sc referă in malc- în totalitate. Acest aspect ne­ tive lo r agricole, ele însumînri fluctu aţiei m ecanizatorilor. La sălbăticia m u n ţilo r, o a ltă
căi re M in isterul M inelor. rialele ce se vo r prezenta, gativ denotă ro n-a existat o aproape 3.300 cetate, cu m ult m ai im p re ­
M inisterul In vă lăra în tu fiii. la contribuţia V ă ii Jiu lu i in preocupare susţinută din par­ N e m ijlo cit legato de modul începutul campaniei agricole sionantă — cctalca subterana
de prim ăvară, de pildă, u n ita ­
Com binatul carbonifer Va­ dezvoltarea econom iei naţio­ tea conducerii u n ită ţii si a nun s-a folosit tim pul de lu ­ tea avea o lipsă dc peste 50 a h id ro e n e rg iilo r, d in ale că­
m ecanizatorilor pentru a fo lo ­
lea Jiu lui si Institu tu l de nale. si în mod judicios toote u ti­ cru sînt şi realizările b rig ă zi­ mccan’ zatnri, existînd si acum re i „m etereze" pornesc spre
u rn e Petroşani. Sc vo r prezenta, d r ase­ lajele. în special tractoarele. lor. In campania de prim ăva­ unele tractoare „lib e re ". foaie zările lum ina şi pu­
Se vor prezenta în cadrul menea, o seamă de m ateria­ ră, de pildă, m ecanizatorii din In vederea asigurării stabi­ terea. Aşadar, pe aceleaşi lo ­
Analiza u tiliz ă rii fondului dr
cele
m ulte brigăzi cum sînt
sesiunii com unicări in leqă- le în legătură cu evoluţia tim p oglindeşte de altfel exis­ conduse de Sora Scbastian şi lită ţii m ecanizatorilor este ne­ cu ri pline de frum useţe, s-au
tura cu rolul V ăii Jiu lu i în in tim p a producţiei dc căr­ cesar ca din partea conduce- creat alte legende, p ro p rii zi­
economia tării, rolul ştiinţei bune in Valea Jiu lu i aspre­ tenta unor serioase deficiente Dum itru Bogdan şi-au depăşit le lo r noastre. Adesea, le­
O nouă descărcare la furnalul nr. 2 al U.V. Călan. Şuvoiul in dezvoltarea tehnicii m i­ le ale m etodelor dc extrac­ de ordin lelinîc şi organiza­ sarcinile stabilite cu cîte 38 N! TfRCOB gendele contem porane, paf
incandescent îşi urmează drumul spre desâvirşire, sub atenta niere. precum şi problemp ţie a cărbunelui, ale susţi­ toric. In prim ul rînd retine a- sî respectiv 37 la sută. în vre ­ inspira te ca şi cele vechi,
supraveghere a prim -furnalistului loan Lucoiu. nerii lu cră rilo r m iniere şi tentia num ărul mare do orc me cc altele care deservesc d in m itu ri şi fantastic, deşi
ale m ecanizării m uncii în a­ afectat pentru efectuarea re­ cooperativele aqricole din Nă-
perfecţionării m etodelor de întreaga lor existentă e x­
Foto : V. ONOIU batajele din Valea Jiu lui pa raţiilor în r.împ la tractoa­ dăslia, Pcstişu M are, Clncis,
securitate si prolec|ie a prim ă o re a lita te incontesta­
Specialişti de prestigiu cum m uncii in subteran re şi maşini agricole care se etc., au în d e p lin it abia cîte bilă. P rive şti fn ju r , acolo
tiriiră la peste 7.80(1. Un ca l­ 57-65 la sută din plan. D ispro­ unde m a sivii Făgăraşului au
v/cfu»f dinlotdcauna nclul-
b n ra ti — şi, deodată, legen­
da nouă tişneşte din însuşi
pe isa jul n a tu ra l : un m unte
U ntil dintre cele mal inarl Şi lot ca un copil ni-o rugat nesuferit pentru un fiu, o nora de beton a fost aşezat de
c/ştiquri — pe lingă cele ma­ SrO duc la Poqana ca-mi dă st nişte nepoţi egoişti pînă la C t v * m eşterii z ile lo r noastre in tre
teriale — pe care noua ordine „ CĂLDURA“ UNOR zece fra n ci” . Sarmaua b ă lrîn i- lipsa de omenie. E gravă acu­
socială i l-a adus om ului este (A nu stio ca Pogana r? o la zaţia, dar ce poţi crede despre a lţi doi m u n ţi existenţi, f.a
un puternic sentiment al res­ 5-600 dc km. în M oldova, şi nişte oameni care-l supun pe p ie p tu l m u n te lu i a rtific ia l sr
po nsabilităţii colective fata de ră ea sr afla fn ininie T ra n sil­ acel ce lc e părinte, la un ast­ Ştrfng. ascultătoare, riu ri dc
soarta fiecărui membru al so­ vaniei. „C fnd a vă/u t-o nepoa­ fel dc regim de viaţă ? legendă, pom enite din stră
si colec­
cietăţii. Intre in d ivid numeroase s u rim DC GHCATÂ ta ei afară s-a repezit la ea" C u ltivîn d acel sentim ent al 10,00 Tv pentru speciAiişd ; b u n i: rin l Doam nei, cel care
tivita te s-au creat — spune mai departe I. B. Si­ responsabilităţii colective om ul l*,3n Tv pentru şcolari. Con­ şi-a luat acest nume tn ziua
(anale dc com unicaţie. Pe unul gur, ieşitul la aer nu făcea par­ s-a eliberat de însingurare. sultaţii la limba rnmAnA cfnd Doam na lu i Negru V a ­
din aceste canale am recepţi­ te din regim ul de viaţă pe care Clnd şi cînd, Insă, ca un vis (clasa A Vfir-a). Tema : dă s-a a n in ca t dc pc o stin-
onat Insă sl o întîm plare a­ Ştefan, operator la secţia de blaţi de vorbă — ni s-a spus nicâi şi nici pc fiu sî pe norii i-1 impusese fiu l şi nora. rău. cîte o tnttm plare de n- Krnlsmnl poporului nos- ră, fn apele sale, zdrobin-
• rn pentru apArarca pa-
proape incredibilă. Ea ne-a fost preparare a E xploatării de laic — cu acel oameni care nc-an nu-i cunoştea. „Făceam pe n- ,.N 11 -i dădeau declt o dală pe ceasta nc aminteşte că mai sint iriri. oţtinag in operele du-$c, ca să nu devină ro a ­
povestită de un membru al li­ Zlaşti sesizai pc noi despre ecesl lu ­ Iară cevd reparaţii la clădirea zi, dimineaţa, de m ig rare şi unii care nu şj-au învins Încă literare studiate ţ ba tă ta rilo r ; aici îşi înce­
nei com isii a a u to rită ţii tu te la ­ In toamna trecuta Latrina a cru. Cînd veţi vedea c it de in ­ in rare locuicsr salariaţii e*- un pahar cu apa.” — snunea u egoismul, că el mal naşte p ro ­ ifl.(HI Drumuri .ş* Dopa-Miri — tează m ersul Nandva, o altă
rm isiunr linislirA :
re de pe lînqă C onsiliul punu- fost adusă la fiu l ei. Peste dignaţi sin i, vă veţi da seama plodtnrii. In spatele unui qcam fem etVdin vecini cate ne-a ru ­ ge nitu ri tn stare să înăbuşe 10.20 Rulrtlinil «'irrulnlir* ni- apă care a fm .prum utat nu ­
1 air al m u n icip iu lu i Hunedoara, şase luni, sesizata de opinia cită lipsa de omenie ti caracte­ Închis am auzit cum cineva gat sa nu-i farem cunoscut n u ­ chiar sentim entul filia ţie i. Şi liric ; mele dc la fetişcana în d ră ­
şi poate fi caracterizată cate­ publică, autoritatea tutelara a rizează pe fui $1 pe noră” . Şi h rjb iie ca şi cum ar li vrui mele. Do ollfol, acest lucru l-a cinci spunem aceasta ne gînriim 1 m.-Iii ( urs dr limba spaniola gostită dc Soituz, vestit şi
(reluarea lecţiei a .1 al :
goric ca un act de O elemen­ trebuit sa si; deplaseze la do­ am stat de vorba cu oamenii " i- l deschidă. Am înlfp bai cine recunoscui nora în fata comi­ si la acei fii sau fiice care se llrâţacA (Je aur — omisiu­ viteaz cdptfaii de oşti. Po­
tară lipsă de omenie. m iciliu l fiu lu i pentru a consta­ care aduceau fiu lu i acele acu- r înăuntru Cineva s-a retras siei an lori tatii tutelare Ratrî ruşinează de sim plitatea sau ne pentru tinerei : vestea spune că v o in ic u l a
ln..m Telejurnalul de «par* ;
Sase copil a crescut Stupii ta că... Împreună cu solia, fiu l zaliî grave, lîălrtn a nu mai era speriat in celălalt colt al c,v nica avea o pensie He două de bă lrln eţr,) p ro p riilo r pă rinţi 115,^0 llilleMinil m rlenrolnctr. (ost ucis mişeleşte tn tr-o pă­
şi
mer Aj. p>a bătrlnica
Fini
foana. o bătrînică trecută de îşi ţinea mama sechestrată (nu acolo. S-au fem nt că-n urma <:ute şj i» vo r|e lei pe rare r> E ca şi cum le-ai ruşina rin Publicitate : dure. A tun ci, fata a h a tărît
80 de an!. La vreme de nepu­ dăm r.ii v ln tu lu i valoarea ju ri­ In te rve n ţiilo r a u to rită ţii lu le lfl- nota erau p lre a li la Isră. ne­ înrasau cu regularitate fiul şî propria ta viaţă pentru că ţi-a 20*10 l'iln» arlislie : „no ie ill rle
tinţă a ajuns s-o întreţin ă co­ dica) in casă. De aproape şase poţii Ia joacă. Am tufreliat-n nora. Har făcea singura gre­ rlat-o u|. părintele cel simplu la lonomai" — producţie N. DASCALESCU
piii. Si bătrîna n-a aflat loc si­ luni mama, ajunsa la virsta r e va fi luată şi dusă la azilul ce vrea M-a rugai, dacă pot şeală dc a se fnrăpălîna «'1 a sm<ll<*urilor l'allenr :
rîn d orice părinte aşteaptă şi. He la o vîrstă. neputincios 2i ,10 ne M reior :
gur la nici unul din cei sase de bătrini. Dar iată ce poves­ s-o scot pe fereaslră afara, la trăiască, fn speranţa ră o vor I. BOClU
să-si încălzească bălrînetea la C om entariile sînt de prisos, -li.,*.* Studioul mur.teal :
copii. Şi-o dădeau pe rînd In tesc acei oameni. aer. Uşa era tnchisă. C’înri am duce din nou la Poqana ei. 21 o.ţ Pi.-tlor despre eutinrâ t
căldura sufletului cop iilor, al clar >e impun adinei reflecţii redactori la Aqerpros
în g rijire unul altuia. U ltim ul nepoţilor, nu vedea lum ina zi­ Bende Tuliu e zugrav. F.l nu scos-o stătea cum inte ca un Ifngă Bfrldri. Rălrîua mama $i ?2..lfl n*7iim,i( (|1mu de la Trs-
• i va i u i tineretului de la
care a ajuns ,,îa rîn d ' a fost lei declt prin geamuri. ,,Să ştia nim ic de existenţa bătrî- ro p il Aproape o orbise lumina. soacra devenise o povară de ION CIOCLEI Snfja :
>n Trieoirnalul de nnapte.
M* rnreNn,^Uf*M,’r'»mi;«î^vn*^ ‘-TT—rT 'WjTi f "-c i p