Page 6 - Drumul_socialismului_1968_08

t

i& IÎL & w s ji. a O ii if t i L lS f e lw L t l l

Conducerea partidului şi statului nostru pune în faţa oamenilor
muncii sarcina dea mobiliza toate resursele de care dispun întreprin­
derile, în vederea obţinerii unor mari sporuri suplimentare de pro­
ducţie. In cadrul acestei acţiuni de deosebită însemnătate economică,
minerii din Valea Jiulu i sînt chemaţi să pună în valoare toate rezer­
vele şi posibilităţile existente în exploatările miniere pentru a aduce
economiei naţionale cît mai mult cărbune energetic şi cocsificabil pes­
te plan.
REZERVA PRINCIPALA CARE CONDIŢIONEAZĂ HOTARÎ-
TOR SUPLIMENTAREA PRODUCŢIEI LA COMBINATUL CAR­
BONIFER VALEA JIULUI CONSTĂ ÎN ÎNDEPLINIREA RITMICA
A SARCINILOR DE PLAN DE CĂTRE TOATE FORMAŢIILE DE
LUCRU. Există reale posibilităţi Ia fiecare exploatare minieră
ca printr-o organizare judicioasă, raţională a muncii, prin folosirea
chibzuită a utilajelor şi a timpului de lucru, toate echipele, brigăzile
şi sectoarele să se alinieze peste nivelul prevederilor din plan.
CARE SÎNT CAILE ŞI MIJLOACELE DE REALIZARE A ACES­
TUI DEZIDERAT ECONOMIC MAJOR ? La această întrebare şi-a
propus să găsească răspunsuri şi soluţii practice o recentă consfătui­
re a specialiştilor din Valea Jiului.

în afară de aceasta, se ocupă şi cu lucrările de întreţi­ gajot 700 de oameni şi au plccot peste 1.100. Intr-un a ­
nere In acest (el, maiştrii mineri din abataje răspund in semenea coz nu moi poate fi vorbo de disciplina, de co­
exclusivitate de organizarea şi urmărirea lucrului în aba­ eziune şi de randamente. După porereo meo, aici. va tre­
taje şi respectarea normelor de tehnica securităţii. bui sa acţionăm mai hotărit şi noi, conducerile exploată­
Concomitent, noi am adus o seamă de perfecţionări rilor, dar şi organizaţiile de partid, şi mai ales sindicatele.
metodelor de lucru cum sînt : folosirea dispozitivelor hi­ Asupra cauzelor care menţin incâ sub plan o im por­
draulice Io răpirea stilpilor metalici, utilizarea remorcilor tantă sumă de brigăzi, s-ou pronunţat şi Constantin Năs-
pentru transport şi îm bunătăţirile aduse transportoarelor lase, preşedintele comitetului sindicatului de Io mina Lu­
peni şî Nicolae Scorpie, şef de brigadă la Uricani. „La
se concretizează blindate. La acestea se adaugă, bineînţeles, stabilirea ju ­ noi la Lupeni, preciza tovarăşul Năstose, cu toate măsu­
dicioasă o' sarcinilor, pe fiecare brigadă, schimb şi miner,
rile luate, mai avem încă sub plan 17 brigăzi din 84. C a­
de bază la
precum şi creşterea ponderii muncitorilor
80.3 Io sută faţa de numai 68,5 Io sută cît era în anul uzele sini similare ca la celelolte exploatări. Unele din­
în randament© trecut. tre aceste brigăzi nu au avut efective complete, altora nu
li s-au stabilit normele corect Cel mai adesea însă — şi
experienţa ne demonstrează — râmin în urmă acele for­
A ■ B « V# maţii unde tim pul de lucru nu este folosit complet şi rod­
înalte im peedrca nic. unde aprovizionarea frontului de lucru nu ţine pasul
cu cerinţele Cazuri de acest fel avem mai ales în sec­
toarele IV. VII şi VIII.
yre@ „Există la fiecare sector oameni de care depind in
Nu este un secret pentru nimeni efl In minerit, pe mare măsură rezultatele brigăzilor, spunea minerul Nico-
lingă dotarea abatajelor cu maşini şi utilaje moderne, loe Scorpie. Aceştia sînt maiştrii. Nu degeaba o vorbo
organizarea judicioasă a muncii influenţează hotorîtor minerească spune „cum e maistrul, aşa-i şi brigada !" De
sporirea productivităţii muncii. In acest sens este edifi­ pro» maistru depinde organizarea lucrului, de el depinde reali­
cator cuvîntu) tovarăşului Ion Flori, prim-moistru miner, la zarea şi evacuarea producţiei, după exemplul său se sta­
sectorul V al minei Lupeni, cel moi mare din Valea Jiu­ bileşte in brigadă spiritul de disciplină. De aceea, red
lui ; „In sectorul nostru lucrează 3 brigăzi în abataje că, ar trebui găsită o formă care să cointereseze toţi maiş­
frontale de mare copocitate şi 10 grupe de pregătire. trii in îndeplinirea integrală a sarcinilor de către toate
Avem in total un efectiv de 508 oameni din care un ingi­ form aţiile ce le au în subordine".
ner şi 5 maiştri. Abotojele sînt mecanizate, armate me­ Participanţii Io consfătuire, printre care inginerii Vi- _ Printre brigăzile de mineri de lo Aninoaso, care ţi au in*
talic şî au o eficacitate productiva ridicată. Brigăzile de orcl Petruţo de Io Lupeni şi Ion Albu de la Consiliul ju­ scris numele in rindul fruntaşilor, esle şi cea condusă de Pelru
la frontale, conduse de Petre Constantin, Victor Butnaru Daco aşo stau lucrurile in sectoarele amintite, trebuie deţean al sindicatelor, ou accentuat in cuvintul lor că Roman. In clişeu, unul din schimburile b rig â iii, cel ol lui Dumi­
şi Vasiie Cailo. au dat de la începutul anului şi pino acum subliniat că pe ansamblul exploatărilor şi combinatului, se acţiunea de ridicare la plan a tuturor forrnaţîilor de tru Cti|ui,
15.000 tone de cărbune peste pion, din cele 33.716 cit înregistrează mari diferenţe de nivel intre brigăzi, sectoare lucru este îngreunată şi de neindeplinirea măsurilor sta­
reprezintă plusul pe întreaga exploatare. Vreau să arăt şi exploatări. Aceste diferenţe generează neritmicitate în bilite în studiile pentru organizarea ştiinţifică o produc­
aici că din 1961 în sector noi nu mai avem nici o grupă îndeplinirea planului, oscilaţii serioase în realizarea in d i­ ţiei şi o muncii. S-o orătot pe buna dreptate co o bună
sub plan. catorilor tehnico-economici, precum şi im plicaţii de ordin bucata de vreme specialiştii mineri, conducerile exploata
organizatoric.
lată aşadar, ce avantaje oferă abatajele mori, meca­ rilor şi-au îndreptat atenţia spre problemele tehnice mari.
nizate. De aici însă nu se poate trage concluzia că pla­ După cum se cunoaşte, in Valea Jiului exista 35 de complexe, neglijîndu-se problemele curente, carenţele Schimbul dc opinii dintre minerii şi spe­
nul de producţie se realizează de la sine. Dimpotrivă ! Pe sectoare de producţie, în cadrul cărora activează 321 de oşo zise „m ărunte” ale exploatărilor. Altfel nici nu se cialiştii Văii Jiului a condus la concluzii u-
bazo experienţei acumulate, noi afirmăm că organizarea brigăzi,. De asemenea. în sectoarele de investiţii lucrează explica scăderea gradului de folosire a tim pului de lucru
muncii joacă rolul principal în obţinerea randamentelor alte 64 de brigăzi. Fără a nega eforturile făcute în ulti­ in comparaţie cu anul trecut, răminereo in urmă la lucră­ tilc, de valoare. Dominantă este părerea u­
inalte. Pirghiile de bază cu care noi acţionăm şi obţinem mele luni ,Ja m ajoritatea minelor, concluzia care se des­ rile de pregătire a liniei de front activ, folosirea sub po­ nanimă că ridicarea tuturor formaţiilor de
succese sint pregătirea judicioasă a liniei de front, des­ prinde la sfirşitul semestrului este că procentul sectoarelor sibilităţi a maşinilor şi utilajelor miniere.
făşurarea lucrului după grafic ciclic, disciplina fermă care şi brigăzilor sub plan se menţine încă ridicat. Situaţia în­ lucru la nivelul sarcinilor dc plan constitu­
tronează in fiecare formaţie. cheiată la finele lunii iunie arată co 11 sectoare din cele ie pirghia de bază pentru obţinerea unor
35 au rămas mult sub nivelul sarcinilor de plan. Exceptînd
Este o veche obişnuinţă Io noi în sector ca Io fiecare minele D iljo şi Poroşeni — unde conducerea combinatului sporuri cit niai mari de producţie la toate
inccput de lună, fiecare brigadă şi schimb, chiar fiecare
pretinde co serioasele rămînerî in urmă se datoresc in
miner să cunoască cu precizie sorcinile de producţie. totalitatea cauzelor obiective — rezultă că restul de 8 sec­ minele din Valea Jiului.
„Ciciogrom a este în oşo fel concepută îneît realizarea toare au dim inuai realizările combinatului cu 27.000 tone
ei determină obţinerea cu regularitate ◦ cîte 3 fişii de de cărbune. Intre cele care grevează asupra activităţii In vederea indeplinirii acestui obiectiv
cărbune Io doua zile. Avem create condiţii so sporim vi­ combinatului se află la loc „de frunte” sectoarele V şi III deosebit dc important, consfătuirea consi­
teza medie de avansare la peste 40 de metri liniari pe Vulcan, II Lupeni, Lonea şi Uricani. Neverosimila se pre­
lună. In abatajele noastre obţinem curent randamente de deră necesar să se acţioneze in următoare­
zintă situaţia Io Anînoasa unde 3 sectoare din 4 au ră­
peste 8 tone de cărbune pe post şî zi, iar la nivel de sec­ mas sub plan, exploatarea fiind „salvată” la bilanţul se­ le direcţii principale :
tor. pentru prima jumătate a anului, avem o productivi­
mestrial de depăşirile substanţiale ale sectorului I.
tate de 4,43 tone, cu mult peste media de exploatare1'.
Referitor la brigăzi s-a arătat că faţă de ocum două
Şirul succeselor obţinute Io acest sector merită a fi luni, procentul brigăzilor sub pion s-o redus de la 33,7 Io
completat cu alte cifre şi date semnificative. Prin folosirea sută Io 24 la suta in sectorul producţie şi de la 31 la sută Consfătuirea de la Lupeni nu s-a mărginit Io consta­
elementelor metalice pentru armare — stîlpi hidraulici, Io 19 la sulă in sectorul investiţii. Este fără indoiolă un tarea sau „fotografierea" m ultiplelor aspecte ale proble­
grinzi in consolă etc. — abatajele consumă numai 15 me­ progres ce merita a fi continuat. In acelaşi timp însă, nu mei brigăzilor sub plan. Participanţii, in totalitatea lor, au I
tri cubi de lemn la 1000 tone de cărbune extras, iar cu poate fi trecut cu vederea faptul co 77 de brigăzi la pro­ dovedit preocupare pentru găsirea remediilor la aceasta
lucrările de pregătire se totalizează doar 21 de m e tri'cubi. ducţie şi 2 la investiţii râmin „cronic” sub plan, „în g h i­ defecţiune organizatorică ce se perpetuează de multă
Ţoale cifrele şi datele prezentate în legătură cu sec­ ţind" din realizările altora, provocind numeroase greutăţi vreme in Voleo Jiului.
torul am intit confirmă fora putinţă de tăgăduire că în de ordin economic, tehnic şi organizatoric. Concluzia de bază Io care a ajuns consfătuirea este
Valea Jiului există posibilităţi certe pentru extracţia căr­ Cauzele care generează şi. din păcate, menţin aceas­ aceea că abatajele, sectoarele şi exploatările constituie
bunelui la un nivel ridicat de eficienţă economică. tă store de lucruri îşi au originea — ca şi succesele de nu numai un larg cîmp de investigaţii pentru perfecţionarea
producţiei şi a muncii ci, in mod deosebit, o vastă
orie
Sintctizind răspunsul la „secretele” sectorului V Lu­ altfel — în modul de organizare o muncii, r-oriicipanţii !n de manifestare a iniţiativei in acest domeniu. Deosebit de
peni, se poate afirma că factorul hotâritor îl constituie or­ consfătuire au apreciat unanim co principala cauză constă utile din acest punct de vedere sint observaţiile tovarăşu­
ganizarea superioară a muncii. Spre laudo organizaţiei în folosirea neraţionalâ a forţei de muncă şi a fondului de lui Ion Kormoski, inginer şei al combinatului carbonifer :
de partid, a inginerului Nicolae Răspopo, o maiştrilor timp de lucru. S-a arătat spre exemplu, că in primo jum ă­ „Conducerea combinatului apreciază că ridicarea tu­
şi şefilor de brigăzi, prin eforturile depuse, aici s-o sta­ tate a anului timpul de lucru a fost folosit numai în pro­ turor form aţiilor de lucru Io nivelul sarcinilor este problema
tornicit un colectiv puternic, caracterizat prin experienţă, porţie de 92.7 Io sută, mai puţin decît în perioada cores­ stringenta a exploatărilor, problemă ce trebuie soluţiona­
competenţă profesională şi disciplină. Este demn de sub­ punzătoare o anului trecut. Semnificativ este faptul că in tă operativ şi eficient. Aceasta se impune înlrucît aici se
liniat in acest sens că mai bine de 90 la sută dintre mi­ vreme ce învoirile însumează 39.679 ore-om. volumul ore­ oflă un mare potenţial pentru suplimentarea producţiei
neri lucrează în aceleaşi brigăzi de peste 10 ani. Perma­ lor prestate suplimentar — pentru recuperarea restanţelor De aceea, pe baza numeroaselor observaţii şi a experien­
nentizarea oamenilor determină ridicarea gradului lor de se ridică la 95.516. ţei, considerăm că fiecare exploatare, sector sau brigadă
calificare şi specializare, cunoaşterea temeinică a carac­ Inginerul şef ol minei Lonea, ludovic Fejeş, comple­ cu toate greutăţile ce apar pe parcursul unei luni de mun­
teristicilor tehnice ole utilajelor, fapt caie conduce la fo­ tează cifrele globale cu realităţile concrete ale exploa­ că, poate să realizeze integral şi in bune condiţiuni sar­
losirea acestora cu randament ridicat. In plus, coeziunea tării în acest fel : „C ondiţiile geologice ole minei noastre cinile de plan stabilite.
colectivului, cunoaşterea reciprocă, întrajutorarea şi spi­ oferă posibilităţi reduse pentru mecanizare. Peste 60 la
In acest scop se impune — pe lingă lichidarea defi­
ritul de disciplină sint tot alîţia factori generatori de re­ sula din producţie o extragem din abataje cameră. In a ­ cienţelor semnalate — urmărirea atentă, analiza amănun­
zultate superioare. ceste condiţii este clar că singura cale pentru a spori
randamentele este organizarea perfectă a muncii, folosirea ţită o situaţiei fiecărei brigăzi. Cu alte cuvinte, conduce­
Experienţa pozitivă a sectorului V o întîlnim şi Io oile
completă a timpului de lucru. Avem şî noi brigăzi bune, rile sectoarelor şi exploatărilor trebuie sâ urmărească de­
exploatări din Valea Jiului. Inginerul şef al minei Petrila. codai modul in care brigăzile se achită de sarcini, sâ in ­
tovorăşu! Dimitrie Simota, releva că prin măsurile ener­ ca cele citate aici, care se ridică la 9-10 tone cărbune pe tervenim prompt pentru a le ajuta ori de cîte ori este ne­
gice luate in acest an, in cadrul exploatării, toate sec­ post. Pe alocuri avem condiţii să atingem 11 tone. Avem voie. Se vo lichida în acest fel practica existenta pino
toarele au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan. In pe­ insă 13 brigăzi râmaise in urma. acum de o stabili şi decreta arbitrar la linele lunii, pe
rioada primelor 6 luni, numărul brigăzilor rămase sub Cauze sint multe. Putem vorbi despre deficitul de baza fişelor de salarizare care brigadă este peste plan şi
plan s-a redus continuu, ajungindu-se în luna iunie ca forţă de muncă dor, după părerea mea nu aceasta este core nu. Rezolvarea urgentă a acestei probleme •— care
numai 6,8 la sută din brigăzi să nu-şi realizeze sarcinile esenţial Considerăm că omogenizarea brigăzilor, stabili­ nu este posibila fără concursul larg al maiştrilor şi şefiloi
planificate. Comparat cu medio de 23 la sută, cit repre­ tatea oamenilor n-au atins Ia noi un grad mulţumitor. de sectoare — vo conduce nem ijlocit Io lichidarea fluctu­
zintă brigăzile sub plan pe combinat, procentul înregistrat Cind afirm acest lucru, mă bazez pe faptul că am an- aţiei şi stabilizarea muncitorilor în brigăzi.
la Petrila reprezintă pe bună dreptate un real succes. El
se datoreşte hotorîrii cu care conducerea exploatării, or­ Concomitent cu măsurile de ordin organizatoric va
ganizaţiile de partid şi sindicat sînt angajate în acţiunea trebui să acţionăm mai hotărit pentru crearea liniei acţive
de ridicare a tuturor form aţiilor de lucru la nivelul pre­ de front de lucru, pentru creşterea vitezelor de avansare
în toate abatajele, pentru folosirea mai deplină □ avanta­
vederilor planului. Au contribuit de asemenea substanţial
Io aceasta acţiune experimentarea unui nou sistem de jelor ce le oferă tehnica nouă de care dispunem in <ub-
cointeresare m aterială a minerilor, precum şi folosirea teran".
mai judicioasă a fondului efectiv de timp de lucru. Ce alte probleme esenţiale se impun o fi soluţionate
In codrul consfătuirii, un loc aparte a fost rezervat pentru ca ridicarea tuturor form aţiilor de lucru Io pion so
sectorului II Vulcan, al cărui caz este tipic pentru mai determine un soit calitativ în activitatea combinatului car­
bonifer ? Inginerul Tilus Pîinişooră, secretar al Comitetului
multe sectoare miniere. Se ştie că acest sector a fost con­
siderat multă vreme printre cele mai slabe ca realizări. municipal de partid Petroşani a sintetizat astfel râspun
şurile : „Este absolut necesar sâ se asigure toate condi­
16 luni la rind el nu o realizat planul. Se crease chiar
părerea falsă că indicatorii de pion stabiliţi erau peste ţiile pentru ca form aţiile de mineri să-şi îndeplinească
puterile colectivului sectorului, lată însă că după o pre­ integral sarcinile de plan.
gătire minuţioasă şi eforturi insistente, minerii de la sec­ Lo lichidarea anom aliilor de pînă ocum trebuie sâ se
torul II . Vulcan raportează la linele semestrului un plus, pornească de la stabilirea şi aplicarea la flecare loc de
peste plan, de 7.240 tone de cărbune Cu toate că randa­ muncă a normelor ştiinţific fundamentate şi defalcarea
mentele planificate pe sector au sporit cu 20.4 Io sută raţională a sarcinilor de plan pe brigăzi şi eliminarea pe
foţâ de realizările anului trecut, s-o obţinut un rondament această cale a subiectivismului in stabilirea sarcinilor pe
maî mare cu 360 kg de cărbune pe post faţă de cel sta­ formaţiile de lucru. Paralel cu aceasta, fiecare membru
bilit. S-a ajuns ostiei la stadiul cînd toate cele 8 brigăzi al brigăzii trebuie sâ cunoască precis sorcinile ce-i revin,
ole sectorului îşi depăşesc ritmic sarcinile planificate. să lie ajutat efectiv şi cu promptitudine sâ le îndeplineas­
De bună seamă un asemenea salt calitativ în acti­ că exemplor.
vitatea unui colectiv se impune a fl explicat. Să dăm cu- Conducerile sectoarelor, maiştrii îndeosebi, ou datoria
vintul inginerului Virgil Ursu. şeful sectorului : „P rincipa­ sâ asigure tuturor fronturilor de lucru, Iară deosebire o
lele măsuri aplicate eficient in semestiul I la sectorul II aprovizionare tehnico-materialâ în concordanţă cu sarci­
Vulcan au fost asigurarea rezervelor pregătite şi a liniilor nile de producţie şi condiţiile de lucru, so se asigure peste
de front active, îmbunătăţirea procesului tehnologic şi a lot occesul lesnicios şi fără efort lo locul de muncă pre­
organizării muncii. cum şi un aeroj corespunzător. De asemenea, este ne­
In abatajele din stratul 15, am trecut la susţinerea cu cesară mobilizarea normatorilor la urmărirea zilnică lo
stilpi hidraulici şi grinzi metalice în consola, am extins locurile de muncă şt nu în birouri a rezultatelor obţinute
încărcarea mecanică in galerii, al cărei volum este in pre­ şi popularizarea imediată a acestora.
zent de 2,2 ori mai mare ca anul trecut. Procesul de pro­ Avînd în vedere că un mare număr de abataje lu ­
ducţie propiiu-zis l-om organizat după grafice ciclice atil crează mecanizat vor trebui respectate riguros graficele de
Io cele 3 abataje Ironlale, cit şi la cele 5 brigăzi de pre­ revizii şi reparaţii Io ioate utilajele şi mecanismele, sâ se — STABILIREA RIGUROASA PE BA­
gătire. Am organizat de asemenea o brigada de înain­ acorde un plus de atenţie funcţionării continue şi inten­
tări rapide care a obţinut într-o singură luna o avansare sive a acestora In acelaşi timp va trebui mai bine pusă în ZE ŞTIINŢIFICE A SARCINILOR DE
de 164 metri liniari. Pentru a lichida întreruperile şi pier­ valoare rezerva de (imp de lucru nefolosil, care. duoâ cum PRODUCŢIE ŞI A NORMELOR LA FIE­
derea timpului de lucru, am stabilit patru echipe care asi­ Brîgado lui Mihai Blago se situează intre colectivele cu cele se observă din cifrele prezentate este,încă ridicată Aceste
gură transportul de la suprafaţă la fronturile de lucru a moi bune realizări ole minei din Lupeni In primul semestru al măsuri vor trebui completate cu o acţiune largă pentru CARE BRIGADĂ, URMĂRIREA ZILNI­
elementelor metalice pentru armare şi a lemnului. anului, membrii acestei brigăzi au extras peste planul de pro­ CA ŞI ANALIZA DECADALÂ A MODU­
ducţie 1.450 tone cărbune. Foto : V. ONOIU ridicarea compeien|ei profesionale şi capacităţii organiza­
Pentru a putea asigura o bună aprovizionare o bri­ i torice a şefilor de brigadă şi a maiştrilor” . LUI ÎN CARE FORMAŢIILE DE LUCRU
găzilor, om încredinţat aceasta sarcină unui maistru care,
ÎŞI ÎNDEPLINESC OBLIGAŢIILE CE LE
REVIN PRIN PLAN ;
— APROVIZIONAREA FRONTURI­
LOR DE LUCRU LA TIMP CU VAGO-
NETE GOALE ŞI MATERIALE ÎN FUNC­
ŢIE DE CERINŢE ŞI CONDIŢIILE DE
LUCRU ;
— CREAREA UNUI MICROCLI­
MAT DE MUNCA ADECVAT ÎN FIECA­
RE ABATAJ PRIN ÎMBUNĂTĂŢIREA
AERAJULUI ŞI ACCESUL LA LOCUL
DE MUNCĂ, PRECUM ŞI CREAREA U­
NOR CONDIŢII OPTIME LA GRUPURI­
LE SOCIALE ALE MINELOR ;
— ÎNTREŢINEREA ÎN PERFECTA
STARE DE FUNCŢIONARE A UTILAJE­
LOR ŞI MECANISMELOR MINIERE ÎN
VEDEREA OBŢINERII UNOR RANDA­
MENTE SPORITE ÎN CONDIŢIILE RE­
DUCERII EFORTULUI FIZIC ;
— UTILIZAREA RAŢIONALA A
FORŢEI DE MUNCĂ EXISTENTE, FO­
LOSIREA COMPLETĂ A TIMPULUI DE
LUCRU, LICHIDAREA FLUCTUAŢIEI
ŞI A ABSENŢELOR DE ORICE FEL DE
LA SERVICIU ;
— CREŞTEREA RĂSPUNDERII
MAIŞTRILOR, NORMATORILOR ŞI
CONDUCĂTORILOR DE SECTOARE
FAŢA DE SITUAŢIA FIECĂREI FOR­
MAŢII DE LUCRU ;
— APLICAREA ÎN CADRUL ACŢI­
UNII DE ORGANIZARE ŞTIINŢIFICA A
PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII A SOLUŢII­
LOR TEHNICE NOI ŞI EXTINDEREA
METODELOR AVANSATE DE LUCRU
CA O CALE PRINCIPALA PENTRU
SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUN­
CII.
Este dc datoria comitetului de direc­
ţie al combinatului carbonifer, a conduce­
rilor exploatărilor şi organizaţiilor de
partid şi sindicat din Valea Jiului să acţio­
neze energic şi ncintirziat pentru realiza­
rea acestor obiective capabile să ridice ac­
tivitatea economică a exploatărilor minie­
re la im nivel superior.