Page 7 - Drumul_socialismului_1968_08
P. 7
4 DRUMUL SOCIALISMULUI
■miriri1
im m t __ l ____ ___ tm m m w m a/ău
D B m n
BOLIVIA Olzolvarca Adnitârli Naţio
COMUNICAT COMUN Situaţia politică este nale fiin Congo (BrazzavUk)
cu privire la întîlnirea dintre membrii „foarte explozivă" I1RAZZAVILLE ) (Agerpresl. ţiale Tolodala, preşedintele
Intr-un discurs
radiodifuzat,
R epublicii Congo (B) a com u
apreciază observatorii p re ş e d in te i1 R epublicii Congo nicat că In tară va li consti
tu it un C om itet pentru apăra-
Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. siiinba Debal, a anunlat joi d i lea revo lu ţiei, a cărui com po
Mas-
(lirdzza viile). Alphonse
politici zolvarea A du nă rii N aţionale şi nentă va fi desemnată In ca
suspendarea a c tiv ită ţii B iro u dru l unei con ferin ţe a oam eni
şi ai Prezidiului C.C. LA PAZ f (Agerpres) — lui P olitic al M işcă rii N a ţio lor p o litic i congolezi.
M ie rcu ri seara, preşedintele
R evoluţionare,
nale
Massamba Debal a adresat
unicul
B oliviei, Rene Itarrieulo.s. a partid din această ţară. pînă poporului congolez un apel ce-
al P.C. din Cehoslovacia roslit un discurs in care s-a re la convocarea C ongresului a- rln du -i să păstreze calm ul, să
ferit ia situalia po litică din ta
ră. caracterizată de observato cesluia. Massamba Debal a de nu organizeze m anifestaţii şi
clarat că, pină la noile alegeri
să m nnilesle vig ile n tă pentru
A ge nţiile CTK $1 TASS au boda, preşedintele R S. Ceho rii p o litic i drept .to a rte exp lo parlamentare. îşi va asuma pu a nu se crea o situaţie care
transmis urm ătorul com unicat: slovace. zivă*'. Preşedintele Itam cntos
terea legislativă, pe care o va ar putea com prom ite Indepen
In zilele de 29 iu lie — 1 au La In tlln ire a avut loc un a cerut populaţiei ru ia le „să se exercita prin decrete preziden denta naţională.
gust 1968, in localitatea ceho larq şi tovărăşesc schimb de înarmeze şi să |ie pregătită de
slovacă Cierna nad Tisou o păreri In problem e care in te a se înrola în arm ată1' pentru
avut loc în tîln ire a d in tre B i resează ambele părţi. P artici a face fată unei „im in e n te " lo
roul Politic ol C o m itetului Cen panţii la In tlln ire au făcut un v itu ri de stal. Discursul, consi Noi demonstraţii
tral al P ortidului Com unist al am ănunţit schimb de inform a derat drept cel mai vio len t
U n iun ii Sovietice si Prezidiul ţii asupra situaţiei din ţă rile rostit vreodată de generalul
C o m itetului C entral al P artidu lor. Itarrienlos de la venirea sa la studenţeşti în M exic
lui Com unist (Jin Cehoslovacia în tîln ire a dintre B iroul Po putere, a suscitat o anumită
Din partea P.C.U.S,, la tn tîl- litic al C C . al P.C U.S. si Pre nelinişte In ce rcu rile politice. C IU D AD DE MEXJCO I (A - tul studenţesc un ive rsitar a
nire au p a rtic ip a t: L. I Brej- In ultim ele zile. In capitala tă gerpres). — O nouă dem onstra anunţai organizarea unei noi
zid iu l C C. ol P.C C s-a desfă
nev, secretar qeneral a) C.C. rii au circu la t zvonuri, p o triv it r e a slu d e n lilo r m exicani a m anifestaţii la care se apre
şurat în lr-o atmosferă deschi
al P.C.U.S., A. N. ICosIqhin, cărora, preşedintele B arricntos avui loc m ie rcuri seara In Pia- ciază că vor participa peste
să. de deplină sinceritate si
K. T M azurov, A. I. Pelşe, ar intenţiona să dizolve parla la C onstilu ţiei din capilalo tă 50.000 de studenţi. La rîn d u l
inlelegere reciprocă şi a avut
N. V. Podqornli, M. A. Suslov, R. P. BULGARIA. — Pe străzile centrale ale Sofiei, frumos împodobite, in lile le Fes m entul şi să instaurez? o d ic rii. La această dem onstraţie au său, C om itetul de grevă el
drept scop căutareo căilor dc
A. N. Şelepin, P. E. Şelest, continuă dezvoltare si În tă rire tivalului mondial al tineretului şi studenţilor. tatură m ilitară. pa rticip at aproxim ativ 25.000 şcolii politehnice a remis au
G. I. V oronov, m em bri ai B i a tra d iţio n a le lo r re la ţii de p rie de studenţi şi profesori din to rită ţilo r o p e tiţie cerînd des
rou lu i Politic al C. C. al tenie dintre partidele si po capitală şi din provincie. îm titu ire a şefu lui p o litie i, evacua
P.C.U S .; P. N. Demicev. P. M. poarele U n iu n ii Sovietice şi potriva m anifestanţilor au in rea tu tu ro r fo rţe lo r de repre
M aşerov, membri supleanţi ai Cehoslovaciei, bazate pe p rin te rve n it u n ită ţi ale armatei m e siune din clă d irile Institu te lo r
B iro ulu i P olitic al C C. al cip iile m arxism -leninism ului şi PRAGA FESTIVALUL MONDIAL AL xicane care au ocupat Şcoala de învătăm înt superior şi n-
P.C.U.S.} K. F. Katusev, B. N. interna ţiona lism ulu i proletar. politehnică preparatoare şl U- cordarea u n o r indem nizaţii
Ponom ariov, secretari ai C.C. nlversltalea naţională. C om ite fa m iliilo r stud enţilor ucişi.
In cursul co n vo rb irilo r, cele
al P.C.U S. TINERETULUI Şl STUDENŢILOR
două delegaţii au h o tîrtt, de
Din partea P.C.C. au p a rti
comun acord, să adreseze co
cipat : A. Dubcck, prim -secretar m itetelor centrale ale partide Şedinţa
al C.C. al P.C.C., F. Barbirek, « 9 SOFIA I. — Coresponden depus o coroană dc flo ri la de M in iş tri al R.P Bulgaria, Costa Rica
V. Bilak, O. Cernik. D. Kolder, lor com uniste şi m uncitoreşti tu l Agerpres, Gh. leva, trans m ausoleul lu i ,G heorqhi Di- s-a In tiln it cu reprezentanţi ai
F K riegel, J. P ilier, E. Riqo, din Bulgaria. Republica Demo m ite : Joi I august, a cincea m itcov" La cerem onie au fost C o m itetului in te rna ţiona l de
J. S m rkovsky, J. Spacek, crată Germană. Polonia şi U n guvernului zi a Festivalului tin e re tu lu i de de fală tovarăşii Ion lliesco, pregătire şi cu conducători ai Vulcanul Arenal continuă să erupă
O. Sveslka, m em bri ai Prezi garia propunerea de a se or- la Sofia, a fost consacrată prim -secretar al C.C. al U .T .C . d cle q a liilo r naţionale p a rtic i
d iu lu i C.C. al P.C.C. ; A. Kapek. qanrza o In lîlm re tovărăşeas prieteniei cu poporul şi tin e re m inistru pentru problem ele ti pante la cel de-al 9-lea festi SAN JOSE I (Agerpres). — descentă a fost aruncată la
J. Lenarl, B Simon. membri că m ultilaterală. Paftidole fră cehoslovac tu l Bulgariei socialiste încă neretului. Nicolae Blejan, am val. Din partea delcqatici noas G uvernul R epublicii Cosla peste 13 000 m etri, şi s^a p ro t
supleanţi ai P rezidiului C.C. sl ţeşti m enţionate au acceptat din prim ele ore ale dim ineţii, basadorul R epublicii Socialiste tre a luat parte Iov Ion lliescu. Rica a decretat trei zile de dus o explozie resim ţită ca
P C .C .; M Jakes. preşedintele această propunere. în tîlnire a posturile de radio şi te le viziu România la Solia, şi m em bri ai In lo t cursul zilei, la d ife | doliu naţional în memoria un cutrem ur tn capitala ţă rii,
Com isiei C entrale de Revizie reprezentanţilor P.C B., P.C.C.. ne naţionale au emis progra ambasadei. rite în tre p rin d e ri şi in s titu ţii, I victim e lo r eru pţie i vulcanu- San Jose. N o rii de cenuşă,
Si C ontrol. P.S.U.G., P.M.U.P., P.M.SU. si PRAGA I (Agerpres). G u me speciale. A u fost transmise La sediul C om itetului Cen l.r uncie gospodării agricole ; lu i A renal al căror num ăr se transportaţi de vln t, au a
Din partea cehoslovacă la P.C.U.S. va avea loc la 3 au vernul cehoslovac s-a în tru n it mesaje de salut din partea tral al P artidului Comunist cooperative de muncă din ju j ridică, p o triv it c ifre lo r pro- juns la o distanţă de 400 k i
tn tiln ire a participat şi L. Svo- gust a.c. la Bratislava. jo i dim ineaţa într-o şedinţă, d e le gaţiilo r străine la festival, Bulgar, tovarăşul Todor Jiv- rul Sofiei, au avut loc în tţln iri | v izo rii, la 78 de m orţi şi lom etri de vulcan, acoperind
prezidată de G uslav Husak. p rin tre care şi m esajul delega kov, prim -secretar al C C . al ale tin e re tu lu i român cu tin e ri i peste 100 de ră n iţi. G uver- capilala R epublicii N icara
vicepreşedinte al qu vcrnu lui. ţie i noastre. T in e rii rom âni au P.C B., preşedintele C o nsiliu lui delegai! din Bulgaria. In tîln iri j nul a ordonat, de asemenea, gua, Managua. Un num ăr de
In cadrul şedinţei au fost dis asemănătoare au mai avut loc ; institu ire a stă rii de urgentă 34 persoane au fost ucise
Cuvmtarea preşedin cutate o serie de problem e cu Evoluţia evenimentelor cu reprezentanţi ai c u ltu rii b u l j |ie tot te rito riu l ţării. numai In oraşul Puerto Nue-
gare, cu com pozitori, scriito ri,
vo, situat Ia poalele m unte
V ulcanul A renal, care a
caracter economic. Intre care
proiectul d ire ctive lo r econo artişti, cineaşti, picto ri. In faţa erupt tuni pentru prim a oară lu i A renal, care a fost dis
telui R.S. Cehoslovace, mice pentru anul 1969, pro din R.P. a Yemenului noii săli „F estival", reprezen j de cînd Columb a descope- trus parţial.
tanţi oi tă rii noastre au p la n
: rit Am erica, continuă să a
Pagubele m ateriale p ro vo
economice
d ire ctive lo r
iectul
pentru dezvoltarea Slovaciei, tat arbori pe „A le ea p rie te runce !a mare tnăl(im ? pio- cate de erupţie slnt evaluate
din
n ie i". In d ife rite lo curi
la aproxim ativ 10.000.000 do
tre şi o cantitate uriaşă de
udvik Svoboda proiectul de buqct pe anul de sud oraş au fost prezentate con lavă. M ie rc u ri cenuşa incan la ri.
1969. precum şi un proiect de
rezoluţie p rivin d principalele certe ale unor delegaţii străi
ne şi ale tin e rilo r bulgari. Pa
problem e ale c o n d iţiilo r de % REBELIUNEA A FOST ZDROBITA IN CEA MAI
PRAGA 1 (Agerpres). — partea sovietică a m anifestat muncă şi de trai ale tinere latul p io n ie rilo r a găzduit săr
A genţia CTK transm ite că înţelegere fată de aceste p rin lu lu i. MARE PARTE — DECLARA HADI AWAD. bătoarea p io n ie ru lu i hulqar, Detaşamentele F. N. E.
Lud vik Svoboda, preşedintele cip ii, sprijin ă program ul dc ac O DECLARAŢIA FRONTULUI PENTRU ELIBERA iar pe stadionul „V . L e vski" s-a
R epublicii Socialiste Ceho ţiune al P C. din Cehoslovacia REA SUDULUI OCUPAT AL YEMENULUI. prezentat speclacolul-conccrt
slovace a luat c u v ln tu l joi sea şi declaratia-program a quver- PRAGA 1 Agerpres). A gen O ŞEFUL FORŢELOR DE SECURITATE DIN ADEN „B ulgaria construieşte, cînlă şi exercită o puternică
ra la posturile de radio şi te nulm ţia C.T.K. anunţă că de la 1 A TRECUT DE PARTEA REBELILOR. dansează".
leviziune cehoslovace, pentru august a c., tn R.S. Cehoslova A zi au luat stîrşit d iscuţiile
După ce s-a re fe rit la rela (n cadrul forum u lu i de po litică presiune asupra Saigonului
a-i inform a pe cetăţenii ceho CAIRO 1 (Agerpres) F ron
ţiile dintre ţă rile socialiste şi că au in tra t în vigoare noile Press International, extrădarea
slovaci despre rezultatele con- internaţională şi au început
unele problem e legate de par pre tu ri de vln zarc cu oină- tu l pentru eliberarea su lu i Sabaa. Fostul comandant
\ o rb irilo r dintre Prezidiul C.C. ticiparea Cehoslovaciei Ia T ra nuntul la unele categorii de dului ocupat al Yem enului al forţelor de securitate sud- in liln îrile avlnd ca temă pro SA1GON I (A gerpresl — vest de Saigon. a fost bom bar
al P.C.C. şi B iroul P olitic al tatul de la V arşovia şi 'a m ărfuri. In conform itate cu (F.LO.S.Y.) a dat p u b lic ită ţii yeinenitc este una dintre fi bleme roqionalc. Cu deoselvt A g e n ţiile dc presă transm it dat cu obuze de m ortiere. De
CC. al P.C.U.S. care s-au în C.A.E.R., preşedintele Svoboda p rin cip iu l econom ic adoptat, la C airo o declaraţie tn care g u rile m arcante ale Frontu- interes au fost urm ărite dis că detaşamentele F .N .E , caro asemenea. In zoi ti zilei dc jo i,
cheiat joi la C ierna nad T i i-a avertizat pe to ii cei „care după care p re tu rile trebuie să alirm ă că în luptele des- tui N ational de Eliberare. ci c u ţiile in problem ele păcii sl exercită de citeva săptăm îni o tiru l de m ortiere al p a trio ţilo r
sou. Preşedintele Svoboda a or do ri să facă abuz dc calea corespundă ch e ltu ie lilo r, arată lăşuratc pînă tn prezent In fărţnd parlc din delenalia colaborării in tre popoarele şi puternică presiune asupra Sai a lo v it In p lin p o ziţiile tru p e
apreciat că rezultatele Convor pe caro a păşit Cehoslovacia aqenlia C .TK ., dc la această zona Radfan din Republica tin e re tu l din Balcani, din re gonului, au bombardat In lor srtigune/e In sectorul Hau
b irilo r „aduc liniştea necesară după ianuarie şi să o foloseas care, in luna noiem brie 1967, giu n ile M ă rii M cdilera nc sl cursul no p lii de m iercuri spre Nqlna, la ap roxim a tiv 30 k i
pentru realizarea program ului că îm potriva socialism ului în dată au fost m ajorate pre tu Populară a Yem enului de sud. a negociat cu Marea Britanie A d ria lic c i. La toate aceste In- jo i mai m ulte p o ziţii în tă rite lom etri vest dc Saiqon. Prim e
nostru socialist". Cehoslovacia şi îm potriva a- rile la acele cateqorii de m ăr forţele fro n tu lu i au ucis 100 acordarea independentei tării. litn iri participă şi reprezentanţi d e lin u le de trupele america- le rapoarte arală că au fost
Preşedintele a declarat că tn liantei cu Uniunea Sovietică", fu ri al căror prel cu amănun de oameni apartlnînd trupelor Sabaa este născut la Es Said, ai ţâ rii noastre. no-saigoneze, în ju ru l capitalei scosi din luptă num eroşi sol-
cursul co n vo rb irilo r deleqalia tul ora mai mic dccît preţul guvernam entale. In acelaşi in zona care constituie cen Canlonam entul delegaţiei ro sud-vielnam eze. A stfel, cartie ddlî saigonezi. Tot în vecină
ră „v o r rămîne izolaţi şi nu tim p, se erată. trei un ltăti ale trul actualei mişcări n n liq u v c ri
cehoslovacă nu s-a abatul dc vor găsi s p rijin din partea po cu ridicata, iar diferenţa era mâne dc la kilo m e tru l 4 r on- ru l general al celei de-o 25-a tatea capitalei sud-vietnam eze
la p rin c ip iile p o litic ii sale in p o ru lu i" compensată din bugetul stalu fo rţelo r armate sud-yem enite namcntale. tinua să primească numeroase d iv iz ii a trupe lo r de Infante p a trio ţii au atacat p o ziţiile de
terne şi externe, pe care con lui. De asemenea, de la a- au trecut de partea elem en TuT vizite ale unor delegaţi străini rie saiqoneze. care sc află la ţinute de un batalion dc in fa n
ducerea de partid şi dp stat In lr-o lume scindată, noi sin telor răsculate în zona Es C AIR O 1 (Agerpres). „For- p a rticip anţi la festival. Duc Hoa, la 20 kilo m e tri nord- terie saigonez.
doreşte să le înfăptuiască In guri nu am putea face nim ic cecaşi dată au fost reduse Said. Declaraţia precizează că I ele con tra revo luţio na re sîirt
mod consecvent. După cum a — a spus in încheiere preşe p re tu rile cu am ănuntul la un în m om entul de fală se des in prezent izolate şi asediate
inform at preşedintele Svoboda, dintele Svoboda. număr de produse. făşoară lupte in req iu nilc în apropiere de Es Said". a
Radfan. Es Said, A ulaqi, Sa- declarat m iercuri ambasadorul
biha. Yafai şi Fadhli. R epublicii Populare a Yem enu
Pe de altă parte, docum en lui de sud la Cairo. Moham-
tu l anunţă că şeful fo rţelo r de med Wadi Awad. in cadrul
Războiul fără fronturi continuă... securitate din Aden. Abdultah unei conferinţe de jrresă. El
A tiu
Sa lei)
a afirm at că rebeliunea a fost
Sabaa. a sosit
m iercuri, in fruntea unui con zdrobită în cea mai mare par
voi m ilita r alcătuit din rite v a te a zonelor unde au izbuc
A tit a durat răqazul : şase biafrezi să fie exterm inaţi. Ce te xtul atît de com plex al a- vehicule blindate. 20 de jeep nit lupte in urmă cu aproape
sâptăm ini. 42 de zile şi 42 dc se poate întreprinde în a ju to ceslui război < u a tit mai m ult uri a 200 dc oameni. la o săptămînă. El a acuzat, pe
nopţi fără spaima atacului, fă rul lo r? Şansele unei s o lu ţio <u cit ş tirile prim ite In le Taiz. cea de-a doua capitală de altă parte. Liga A rab ici dc
ră gloanţe şi m orţi. Pe urină, nări paşnice silit p riv ii? acum gătură cu el se reduc la o- a R epublicii Arabe Yemen, sud (Sal), Frontul pentru e li
com unicatele m ilita re au rea cu scepticism după eşecul ne hişnuilelc comunicate m ilitare. trecînd de partea rebelilor. berarea sudului ocupat al
părut iar, şi „războiul (ăvă gocie rilo r de la Kampala şi Totuşi, să nu uităm că d o rin G uvernul sud-yem cnil ar li Yem enului (F.L.OS.Y.), A rahia
fro n tu ri", cum au fost denu al co n vo rb irilo r prelim inare de ţa de libertate a unor lideri cerut a u to rită ţilo r dc la Sa- Saudită şi C.LA. de a fi orga
m ite o s tilită ţile din Nigeria, la Niam ey, unde ini s-a putut biafrezi are ta bază un consi naa. p o triv it agenţiei United nizat rebeliunea.
s-a transform at din noii în ajunge la o înţelegere nici derabil substrat m aterial,
acea maşină apocaliptică dc măcar asupra ,,corido ru lu i ca (b; aici m arile zăcăminte dc
măcinat vie ţi omeneşti. Con r ia ţii" . cum a (ost denum ii petrol ale Bialrci mi pot fi în Componenţa noului guvern irakian
tra d icto rii, ca dc obicei, com u drum ul prin care alim entele nici im caz trecute cu vede
nicatele m ilita re federale şi vi medicamentele o le rile prin rea). Căci acest substrat <<>n-
blalrezc acuză reciproc cealal jmtat (ii m anevrele anum itor BAG DAD 1 (Agerpres). La parte şi din vechiul guvern,
tă parte pentru redeschiderea companii occidentale la care Bagdad a fost anunţată dizolvat m arii. Funcţia dc
focului. In lie iu p t in tim pul se adaugă resentim entele t r i m iercuri seara componenta prim -m inistru a fost preluată,
negocierilor prelim inare de COMENTARIU balo cv reprezintă şi ele o rea noului guvern irakian, form al aşa cum s-a anunţat, de pre
la Niam ey. Im portant nu lita te au dat naştere războiu după demiterea dc către pre şedintele tării, generalul A h-
este in<să cine a re lui fără fro n tu ri din N igeria. şedintele A l-B a kr a fostului med Hassan A l-B akr. In cele
început o stilită ţile , ci faptul Cind şi cum se va sfirşi el ? premier. A bdel Razzak A l- lalte lu n e tii im portante au
că in N igeria continuă războ interm ediul C ruci; Roşii In te r Toate speranţele sin i leqate dc Navef. şi a fostului m inistru fost nunnli generalul locote
iul fratricid . nationale ar fi ajuns în Bia- numele, capitalei etiopiene, al ajrărării. Abdel Raliman A l- nent Hardan A l-T a k riti —
Daoud. A( eştia au fost acuzaţi,
Consecinţele fireşti ale Ira. Irecind pi în te rito riu l ocu A ddis Abcba. A ici în cadrul după cum se ştie, dc a li în prim -m inistru adjunct şi m i
al
apărării,
nistru
generalul
unui conflict dc o asemenea pat de trupele lederale. Pe de-o O rganizaţiei L’m lâ lh Africane, locotenent Saleh M ahdi A iii-
amploare sin i incalculabile. parte, şeful fostei p ro vin se va încerca pentru a treia cercat să se opună m ăsurilor
Războiul a afectat grav eco cii orientale, O jukw u. refuză oară punerea de acord a celor cu caracter revo lu ţiona r pre- inasli — prim -m inistru adjunct
şi m inistru al afacerilor interne,
nomia tării, aflată abia la în să primească alim entele trans doi term eni de conflict pînă ronizate după lo vitu ra de stat A bdel Karim S h e ik h ly — m in is
ceputul d e zvoltă rii ci. Se a portate prin zonele ocupate in prezent ire co n cilia b ili. dc la 17 iulie. N oul cabinet tru al afacerilor externe, Am in VIETNAMUL DE SUD. — Drapelul Frontului Naţional de Eliberare flutură deasupro unei
preciază că aproxim ativ 150 de forţele guvern ulu i central, este alcătuit din 26 de mem Abdel Karim — m inistru al noi regiuni eliberate : este vorba de Kien Phong.
m ilioane lire sterline au fost temindu-se, spune el. ca a VENERA ANGHEL bri. dintre care I) au tăcut linantelor, ctc.
scoase din c irc u itu l economic cestea să nu fie otrăvite, iar
fără a mai socoti paqubcle pe dc alta. vrînd să prevină
provocate de dislruqerca sa aprovizionarea cu arme şi m u braziliană au declarat o gre miercuri au fost discutate r-r<>~ test faţă de tratamentul care
telor şi oraşelor niqcriene. n iţii a trupelor rebele, autori- C U R IE R cezi. înlocuirea avioanelor de O N U . sâ livreze informaţiile vă de protest împotriva pasi bleme legole de situaţia p o li le este aplicat deţinuţilor poli
Paqubcle economice însă sînt U lile federale au interzis pa- tipuri mai vechi cu care este necesare privind schimburile vităţii de care dă dovadă po tică din zona Asiei dc sud- tici, cerind totodată eliberarea
n e glija bile fală de pierderile raşutările deasupra Biafrei. dotată armata belgiană, a pro comerciale cu Rhodesia. liţia faţă de numeroasele fur est. lor.
vocat o acerbă concurenţă in
umane de neînlocuit. Se apre Sute de tone dc alim ente care 0 lo i a avut loc o nouă şe tre lirmele americane, france 0 La M iom i Qeach continuă turi şi acte de huliganism la
ciază că pînă acum 200000 de ar putea salva m ii de copii dinţă a Comitetului celor 18 ze şi suedeze. Pină la urmă a lucrările comitetului pentru e'a- adresa şoferilor. Autorităţile 0 Dacă în celelalte oraşe 0 După cum anunţă agen
oameni au p ierit din pricina biafrezi aşteaptă im obilizate state pentru dezarmare, ia ca fost acceptată oferta franceza, borarea platformei pnrliduiui consideră această grevă ile americane, unde sâptâmina ţia Reuter, o serie de docu
războiului. De teama trupe în Insula Fernando Po o în re a luat cuvintul şelul dele deoarece s-a dovedit mai u- tepubiiccn. După cum trans gală, cu toate că sâplâmina trecută au ovut loc puternice mente secrete privind construi
lor federale. mare parte a ţelegere în lre cele două părţi. gaţiei Republicii Socialiste vantajoasâ pentru guvernul mite agenţia Rruler, se pare trecută trei şoferi de taxi au incidente rasiale, calmul a fost rea unei noi rachete anglo-
populaţiei b iatre/c si-a pără Dar. cel puţin deocamdată, România, ambasadorul Nicolae belgian. că noul program al partidului fost atacaţi şi bătuţi de huli parţial restabilit, in localita franceze ar fi fost furate joi din
sit căminele, ascunzîndu-se nici una din ele nu e dis Ecobescu. este trasat in linii mari, el ur- gani, unul dintre ei decedînd tea Seattle, poliţia o operat automobilul unui tehnician ca
in păduri şi tufişuri. Bărbaţii pusă să facă nici cea mai mică 0 Twfik Bouattoura (Alge inînd să (ie definitivai in zilele in urma rănilor primite Poli masive arestări, ca urmare a re lucrează la acest proiect.
vi femeile care pot tine o ar concesie. ..Oare guvernul fe 0 Poliţia chiliana a făcut ria), preşedintele Consiliului de care urmează. ţia a întreprins lotuşi o ac unei demonstraţii a populaţiei Cu toate câ oficialităţile men
mă in mină rezistă sau mor. deral consideră că unitatea N i uz de gaze lacrimogene în Securitate al O.N.U., a anun ţiune : a arestot... doi şoferi de culoare. ţin cea mai deplină tăcere a
..C eilalţi însă. bătrîni. copii, geriei trebuie să treacă prin timpul unei ciocniri cu ţăranii ţat miercuri seara, constituirea 0 Intr-un interviu acordat ctc taxi.
lemci Însărcinate, răniţi. mai exterm inarea populaţiei ibo? din provincia Aconcagua, care Comitetului Consiliului de Se ziarului egiptean „A l Goumhu- 0 Grevo deţinuţilor politici supra cazului, in presă ou reu
au ocupot terenuri agricole in
m ult' sau mai puţin părăsiţi, „Ia r Odumegwu O jukw u. in apropiere de San Miguel. Ţă curitate însărcinat cu supra ria", Ahmed Laraki, ministru* 1 0 In capitala Australiei au din închisorile dominicane con şit sa pătrundă o serie da re
au o unică „pe rspe ctivă” : ex sensibil la suferinţa com patrio ranii au cerut inlăptuirea unei vegherea sancţiunilor econo afacerilor externe al Marocu continuat lucrările celei de-a tinuă de două săptămîni. M a latări care relevă câ documen
term inarea". In pădurile şi tu ţilo r săi este dispus să plă reforme agrare. In timpul cioc mice impuse Rhodesiei. Comi lui, a declarai că ţara sa este îreia conferinţe a Consiliului joritatea deţinuţilor au fost tele pierdute se referă Io sis
fişurile bialreze mor ziln ic de tească aşa dc scump inde nirilor, au fost rănile 15 per tetul este compus din repre convinsa că pentru reglemen oenlru regiunea Asiei şi Ocea intem niţaţi sub acuzaţia de a temul de ghidaj al unei bom
loame I 000 de copii In total. pendenta unei Bialre ce riscă soane, iar alte 70 arestate zentanţii Algeriei, Paraguayu tarea problemelor de frontieră nului Pacific (A.S.P.A.C), orga li desfăşurat o „activitate sub
3 000 <le ibo (trib u l din care să numere mai m ulţi m orţi lui, Statelor Unite, Angliei, dintre Algeria şi Maroc sînt nizaţie dîn caro (ac parte Ja versivă". Ei protestează împo be rachetă — M ăriei avind
osie alcătuită In rea mai mare decît v ii ? Oare lo ti biafrezii 0 Guvernul belgian a apro Franţei, Uniunii Sovietice şi necesare in primul rînd bună ponia, Coreeo de sud, Vietna triva arestării lor ilegale şi a o cameră de televiziune mon
parte llia lra ) Ui pierd in fie împărtăşesc această intransigen bat definitiv contractul privind Indiei. Comitetul va examina voinţă şi sinceritate din partea mul de sud, Tuivan, Toilundu, tratamentului inuman Io care tată in virf.
care v.i viata răpuşi de gloa n tă sau romantism nebun ? Sau cumpărarea a 88 de avioane rapoartele privind aplicarea ambelor state Malayezio, Filipine, Noua Zee- sint supuşi. O serie de orga
ţe. de boli sau subnutriţie. Po- O jukw u a devenit un dictator sancţiunilor economice impo- landă şi Australia. După cum nizaţii obşteşti şi sindicale au
' In v it acestor cifre fantastice, care işi impune prin orice de tipul „M ira ge", care vor triva Rhodesiei şi va puteo cere 0 Aproximativ 1.000 de şo transmite agenţia Associated C U R I E R
ar însemna ca pină la sfîrşi- m ijloace punctul lui de vede ' costa 660 milioane franci fran tuturor statelor membre ole feri de taxi din fosta capitolă Press, în cadrul şedinţei de publicat o declaraţie de pro
lu( lunii august 2 m ilioane de re ?" Greu de răspuns in con
REDACTLA $1 A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: str. D r. P etru G ro *a a r. 3S, tele fon 12 ÎS. 15 AS, 23,11. T IP A R U L : în tre p rin d e re a p o lig ra fica H une doa ra—Deva.