Page 8 - Drumul_socialismului_1968_08

PROLETAR? DIN TOATE TARILE. UNIŢI*VA I
Biblioteca
SALA DE LECTURA
ANUL XX NR. 4225
ncmiii uoif b
5 EO M HttF
Extinderea capa­
cităţii de produc­
ţie la laminorul
de semifabricate
I.a com plexul de lam i­
noare Pcşliş s-a deschis
un nou şantier de mare
im portanţă pentru dez­
voltarea producţiei side­
rurgice a Hunedoarei.
C onstructorii care au
înălţat marele lam inor
blm ninq de 1.300 mm.
au atacai acum lu c ră ri­
le la un alt obiectiv. Ei
au inccput excavaţiite
pentru construirea unei
hale noi de ajusta) ta
lam inorul de sem ifabri­
cate. Aceasta va condu­
ce la creşterea capacită­
ţii de ajustaj în prima
etapă cu circa 700.000
tone de laminate.
Noua construcţie se
Impune ca o necesitate
pentru dezvoltarea capa­ te întîmpinâ privelişti, ca cea din fotografie, de o rară frumu­
c ită ţii la m ino rului în ve­ seţe.
derea pre lu cră rii si
Iransîorm ării In semita-
brlcalc pentru celelalte
Unit de lam inoare a pro­
ducţiei sporite de b lu ­
m uri ce rezultă în urma
in tră rii în luncţiune a
blum lnqulul de 1.300
m«L. Hala va avea o şani şi Deva. Pornind Ia drum, ca şi-a propus
suprafaţă de 9.000 mp
Si va fi echipată cu raa-
-sînl 91 u tila je moderne
de prelucrare si flama-
re, paturi de răcire sl
alte instalaţii necesare
astăzi
în procesul de ajustare
a lam inatelor.
Condiţii optime
de depozitare a
legumelor şi
fructelor
In m unicipiul Petro­
şani s-a term inat de cnn-
s tru il un siloz modern
de mare capacitate în
care se pot depozlla $1
păstra fn condiţii o p ti­
me t .000 tone de le­
gume si fructe. Silozul
este asigurat cu aer con~
dlţlonaţ si Încălzire cen­
trală sl dispune de două
ascensoare pentru trans­
portul pe vertica lă a
produselor între cele
două nivele, benzi trans­
portoare pentru cartofi
Si alte produse mai greu
de m anipulai ele.
La prim ul nivel sînt
asigurate boxe pentru
însllozarea cartofilor, Iar
la etaj sint prevăzute
com partim ente speciale
pentru legume, ceapă si
fructe. Un siloz de acest
fel, cunoscut de fapt ca
cel mal nou tip din ţa­
ră. se află in construcţie
In centrul m inei Lupenl.
urm fnd a fi term inat si
dat parţial fn funcţiune
pfnă Ia s flrs llu l anului.
Noi maşini şi
agregate miniere
In minele de fier din întregului popor pentru o elibera de contropilori glia sa­ semestrul 1, exprim at în tone
bazinul Poiana Rtlscăi au
fosl puse in funcţiune <*
maşini noi de încărcai
cu siloz. Aceste agregate
moderne mecanizează
com plet op eraţiile de în ­ ...1946— 1949, Partidul o chemat minerii sa deo mai
cărcare si transport In
6 abataje de marc capa­
citate si asigură creşte­
rea de aproape două ori
a randam entului pe post.
M in a Ghelar, cea mai
veche exploatare do
m inereu de fle r din ţa­ nerul şef de brigada de Io Petrilo.
ră, a fosl dotată recent
cu două instalaţii com­
plexe pentru săpat sui­
tori. U tilizarea acestora
va avea ca rezultat
creşterea de 3 o ri a v i­ losif Moldovan, Ludovic Andrica de Io Aninooso, Alexan­ plu. la tone expediate nereali-
tezei de avansare faţă
de realizările obţinute
pină acum cu m ijloace
clasice de săpare si duce
la creşterea producţiei
de m inereu de fie r des­
tin a t furna le lor de la
Hunedoara.
( Sub privirile binevoitoare ale conducerilor C.flJ.
TRANSPORTUL
RECOLTEI DE PE CÎMP
SE DESFÂŞOARÂ ÎN
RITM DE MELC
Ne aflăm în tr-o perioadă Bejan nu sc preocupă cu răs­ oferă cooperatorii din Jeledinţi
cînd fn ag ricu ltură trebuie o- punderea cuvenită dc evitarea si M ărtinesti. la liecare din
xecutat un volum însemnat do p ie rd e rilo r de recollă. Deşi u n ităţile am intite existînd ne-
SÎMBATA 3 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI lucrări. Printre acţiu nile caro aici mai trebuia treierat qriu) treicrată încă recolta dc qriu
necesită o concentrare maximă dc pe mai m ult dc J00 hectare, de pe cite 225 si respectiv
de efo rtu ri se înscriu si cele ce o batoză nici nu s-a instalat, 192 hectare. Pînă la l auqust
privesc transportul reeollei si iar q rîu l mai sta în snopi pe ac. tre ie risu l nu a inccput
al fu ra je lo r din cîrnp, în tirzio - cîrnp. la cîţiva m etri de se­ nici la C.A.P. Dineu M are si
iea acestora fiin d c it se poate d iu l C.A.P.. m ucegăit şi în co l­ Ocoliş, unde sute de tone de
de păgubitoare pentru u n ită ţi­ ţit. Tot la unitatea am intită, qrîu stau nctransportate din
IN INTERIORUL le agricole cooperatiste. o însemnată cantitate de fin e ­ cîmp. A preciind că se pierde
In ultim ele zile vremea a ţe cu ltiva te s-a înn egrit din mimai 10 la sulă din producţie
ZIARULUI: devenit favorabilă im pulsionă­ cauza p lo ilo r chiar lingă adă­ din cauza ne glije nţei in trans­
po sturile de animale, fiin d ne­
rii lu cră rilo r de recoltat, troio-
sau a
portarea g riu lu i la a rii
ris, de înm aqazinare si depo­ transportate. Deşi se cunoaşte organizării tre ie h şu lu i sta ţio ­
• Despre activita­ zitare a producţiei de cereale lipsa acută dc furaje nimeni nar cu com binele (deşi în rea­
nu se qîndeşle să ia măsuri
si furaje. Cu alte cuvinte, ar­
lita te paqubele sînt m ult mai
tea organelor comu­ gum entul „tim p u l nu perm ite" pentru evitarea pierderilor. m ari), reiese că producţia se
care este folosit deseori de Sub p riv irile binevoitoare ale diminuează, in cazul C.A.P.
nale (pagina a Il-a). conducerile unor un ităţi coo­ in g in e ru lu i cooperativei si pre­ Dineu M arc cu peste 10 tone.
peratiste pentru a ju stifica »n- şedintelui u n ită ţii, A u re l M a­ Calculele arată pierderi şi mai
• Cum sprijină e­ tîr/ie re a strîn qe rii recoltei, nu ior, sc pierd ca n tită li însem­ însemnate în cazul cooperati­
mai arc nici o acoperire. Dar
A lb.
misiunile locale des­ deficienţele de natură org an i­ nate de furaje pentru procu­ velor din C lopotiva, Rhf q rîu l
mari
rarea cărora apoi se fac
Rîu de M ori s.a., unde
făşurarea campaniei zatorică se lin totuşi lanţ. Des­ che ltuieli băneşti Totodată se de pe sute de hectare „aşteap­
pre ce este vorba ? diminuează producţia dc qrîn tă" în cîmp.
agricole de vară ? Lo cooperativa aqricolă din ceea cc în mod direct duce O seric de deficicnle în p ri­
(pagina a Il-a). Rădulesti, pînă la data dc 1 la scăderea v a lo rii zilei-m un- vinţa organizării transportului
că. In tr-o astfel dc situaţie es­
g riu lu i $i fu ra je lo r din cim u
auqust a.c.. nu s-a treierat nic5
un snop de qriu. deşi reco lta­ te dc neînţeles pasivitatea de se înlîln esc şi la C.A.P Hi*.
• In pagina a IlI-a tul s-a efectuat de pe 170 hec­ care dau dovadă cooperatorii Vîlcele. Deva. Gînţaga, Roşcani
vă recomandăm ru­ tare. O asemenea situaţie sc din Bejan. Totesti, Baliz ctc. Deşi cunosc
întîlneste si la C.A.P. Ohaba Există si alte u n ită ţi unde valoarea pagubelor ce se pot
bricile Sport şi Alo,
si Holdca. Zom s.a., unde g riu l se acţionează destul dp ane­
redacţia... ! de pe zeci de hectare stă în­ m ic la slrin su l recoltei din
că fn cîrnp, netransportal la cîrnp. Din păcate exemple ne­ Continuate în pag. â l-d )
a rii. N ici cooperatorii din gative în această p rivin ţă ne
DRUMUL SOCIALISMULUI «DRUMUL SOCIALISMULUI • DRUMUL SOCIALISMULUI
 vizat solicitudinea funcţio­
Călătorind spre Voţo de Jos cu trenul, pe valea Crişufui, narului de la ghişeu
Polo : V. ONOIU
Brigada a vizitat, ieri dimineaţă, în orele
Tipuri experimen­
pe care le-a considerat de virf, cîte 10-12 in­
tale de locuinţe stituţii şi unităţi dc prestaţii, care cunosc cea
l mai marc afluenţă de cetăţeni, din cadrul celor
Chemările de ieri, pentru mediul rural 1. Fişa baf-o vina!
(rci municipii ale judeţului: Hunedoara, Petro­
2. La C.E.C. nu sînf bani iar la
C olectivu l In s titu tu lu i de' să urmărească :
răspunderile de cercetări In con stru cţii şl e- — Cine sint funcţionarii dc Ia ghişeu. ghişeele P.T.T.R. ... ilustrate
conom la co n stru cţiilo r a c-
laborat proiectele a dona — In ce măsură sînt pregătiţi şi compe­
tip u ri experim entale dc lo ­ tenţi să răspundă Ia cererile şi întrebările ce­ 3. Sala de aşteptare—scările
tăţenilor.
cuinţe pentru m ediul rural.
Ele prevăd realizarea unor 4. Intimifăji şi restricţii care
case Individuale cu 3 came­
re de lo cu it şi dependinţe, — Promptitudinea in deservirea popu­
rare pot fi construite folo- laţiei. „macină" nervii şi timpul
sindn-se a til m aterialele — Ţinuta şi vocabularul.
Istoria de un secol a mineritului industrial din Valeo clasice, cit şl altele mal noi.
jiului n-o fost liniară. Timp de aproape 8 decenii, de Io cum ar fl blo cu rile din be­ — Orare, evidenţe şi cum sc foloseşte tim­ 5. Faci sesizare şi ... se rezolvă
geneză şi pină în august '44, eo a cunoscut toate sinuo­ ton celula r au lo d a vtza t şl pul de lucru.
zităţile. toate tarele modului de producţie capitalist O a­ azbocim entul.
menii şi minele ou plătit un greu şi, de cele mai multe — ...Şi, cite ceva despre educaţie şi con­ 6. Cînd şi unde eşti „în plus"
In prezent sc alcătuieşte
ori, un dureros tribut acestui caracter de relaţii între oa­ un m aterial Ilu s tra tiv cu ştiinţă.
meni Perioade dc relativ ovint. perioade de stagnări, pe­ noile tip u ri de locuinţe, care la Lupeni
rioade dc repliere, de regrupore. apoi iarăşi — in con­ Facem precizarea : brigada n-a consemnat
juncturile fovorobile — un nou avînt relativ. Transpuse în urmează a fl difuzat in coo­ tot ceea cc a constatat.
viaţa de toate zilele o generaţiilor de mineri de atunci, perativele agricole de pro ­ 7. Du-te-vino la O.N.T.
ducţie şf in gospodăriile a-
aceste înaintări, stagnări şi replieri insemnau a avea sau grlcole de stat din toate
o nu ovea de lucru, a putea cişliga o pîine chinuita si judeţele. ria ţii se ceartă pentru o fişă
ornară sau a muri dc foame in ţara „holdelor de aur", a S tudiile care se în tre p rin d care nu sc găseşte. După 5 m i­ 8. „Grea meserie..."
rămîne pe loc ca să duci viaţo in bezna minelor şi cei nute : oficianta A u re lja G rf-
în acest in s llliit se încă- 1 .
patru pereţi oi coloniilor sumbre sau a lua lumeo în rop... goriţă întreabă :
drează în larga acţiune ce
Nici istoria nouă. de după 23 August 1944. a acestor se desfăşoară în prezent — Dum neavoastră ? 9. Venifi informaţi de-acasă!
meleaguri n-a fost liniară. Eo n-o cunoscut însă opriri, — A ştept un posl-restant.
pentru găsirea celor mal a- LUPENI (transm ite Gh. Pa-
replieri, ci un continuu urcuş spre afirmare. După fiecare — Treceţi la ghişeul de-a-
vel). Ora II la o ficiu l poştal 10. Nu primim... primim...!
pos — in primii onî modeşti, înaintaţi cu greu — oamenii decvale so lu ţii de sistem ati­ lăluri...
din cen tru l Lupeniulul. In sa­
noilor generaţii nu ou stat cu braţele încrucişate. N-au La ghişeul „d e -a lă tu ri" nl-
zare a şalelor. la qhişeelor, patru cetăţeni şi
avut timp. Socialismului îi este propriu un anumit ritm de
creştere, nu orice ritm, ci numoi ritmul socialismului. Cine cam tot pe-atiţia salariaţi (ui-
nu ţine pasul cu cadenţa Iul, cu mersul întregii ţări, ră­ (Agcrpres) le rio r s-au în m u lţit). Cetăţenii (Continuări ţr» pog a l-o)
aşteaptă să lic se rviţi, sala­
mîne undeva pe la periferia tumultului creator. Şi, aceasta
nu a caracterizat niciodată pe mineri I
Istoria nouă o mineritului din Valeo Jiului este d ă l­
tuită d in lru n şir neîntrerupt de epopei, de fapte de eroism O reuşită
ACTIVITATEA LA CALEA FERATĂ SE
prezentare ci­
nematografică
C in e m a to g ra fu l ..Arta** «lin
POATE MULT ÎMBUNÂTÂTI oraşul D rv? , pe al c ă ru i ecran
. C A R B U I 1 I E 1 - U I rulcazA în aceste zile una
d in capodoperele cinem atog ra­
fie i — „IfkK O Ş IM A , DRAG OS­
Adunarea generală a repre­ alta. M ai m ulţi v o rb ito ri p rin ­ capacităţi: dc transport a ma­ prim at în tone kilo m e tri con­ TE A 1M EA“ , cop rodu cţie fra n ­
zentanţilor sa la ria ţilo r din tre care şi tovarăşul Drăşmnn te ria lu lu i rulant. venţionale creşte cu 10,00 la co-japoneză, rHs linsă cu p re ­
cadrul D irecţie: regionale )uliu, $ef dc manevră la sta­ Efectuarea transportului de sută. T in in d seama de această m iu l S ocietă ţii .s c riito rilo r de
film şl te le viziu n e la Cauncs
C.F.R. Deva a dczbălut m odul ţia S im e ria-tria j, vorbind de­ m ărfuri şl călători în co n d iţii creştere, cit şi de necesitatea IS59 — a fo st gazda unei ac­
dc a se recupera nerealizările
de masă. de chemări electrizante şi răspunsuri în care cum au fost înd eplinite sarci­ spre această problem ă au ară- de deplină siguranţă a circu ­ din prim ul semestru. C om itetul ţiu n i cinem atog rafice , ^rim e le
nile de plan pe prim u l se­ iat că vagoanele goale dc la laţiei este o datorie dc cea spectacole ale film u lu i nu fost
s-oa verificat toate calităţile oamenilor eliberoţi de ex­ mestru al acestui an şi măsu­ staţia B ănit* sint aduse la Si- mai mare răspundere pentru de direcţie a întocm ii un precedate de o re uşită prezen­
ploatare. îndeosebi aceste răspunsuri Io chemările pe rile cc se impun a fi luate m e ria -tria j ca apoi de aici să fiecare salariat de la căile plan dc măsuri care a fost tare, organizată p e n tru aceas­
care Partidul Comunist Român le-a adresat muncitorilor pentru realizarea p re ved erilor fie' trim ise la Lupeni. Dc ase­ ferate. R eferindu-sc la această com pletat cu propunerile tă­ tă pro d u cţie dc c o m ite tu l m u ­
n ic ip a l de luptA p e n tru pace,
mineri constituie cele maî emoţionante si semnificative de plan pe semestrul 11 Din menea. . s-a arătat că vagoanele problem ă tovarăşul Gheorqhc cute în cadrul dezbaterilor cc In colaborare, cu cinem atog ra­
pagini ale noii istorii. _ inform area prezentată dc N i- de marfă goale sint trim ise Dorohoi, din M in iste ru l C ăilor au avut loc. fu l „ A n i “ .
...1944— 1945. Partidul chema pe mineri să dea colac Stan, d irectoru l D irecţiei din statia Peştiş pentru re v i­ Ferate, sublinia faptul că tre ­ In încheierea dezbaterilor a-
cărbune pentru front, pentru repunerea in şi func­ regionale, cît şi din cu vîn tu l zie la S im e ria-tria j. iar de aici. buie îm bunătăţită munca cu riunării qenerale a reprezen­
fabricilor
ţiune a transporturilor feroviare, o
uzi­
D irecţiei
ta n ţilo r sa la ria ţilo r
oamenii, acordîndu-se cea mai
nelor. Ieşiţi din iarna grea o celei moi, negre d icta ­ .p a rtic ip a n ţilo r la discuţii a înapoi la Pestis pentru a fi mare alontie in s tru irii şi pre­ regionale C.F.R. Deva, a luat
pe
încărcate. Pentru a evita
turi, cu feţele supte şî trupurile vlăguite, fără piine şi cu reieşit că planul la transpor­ cu vîn tu l tovarăşul Ştefan A l-
tu l de m ărfuri si călători pe v iito r această circu la ţie fără g ă tirii cadrelor.
hainele zdrenţuite, minerii s*au aliniat efortului uriaş al măşan, secretar al C om itetului
rost a vaqoanelor qoalo s-a Din dezbateri a reieşit şi fap­
cră o patriei şî o zdrobi fiara hitleristă. Au înfruntat cu kilo m e tri convenţionale, s-a propus ca ele să fie expediate tu l că planul de in v e s tiţii la judeţean Hunedoara al P.C.R
neasemuită bărbăţie şi împotrivirea foştilor patroni, . şi realizat în proporţie de din staţiile respective — Călan. constru cţii-m o ntaj nu a fost A preciind ca po zitive realiză­
greutăţile couzote dc starea deplorabilă a dotării tehnice, 103,10 la sută, iar produc­ rile din semestrul I v o rb ito ­
şi sărăcia din cose. Şî ou dot atît cărbune cît o fost tivita te a m uncii a cres­ ru l s-a op rit asupra unor cau­
cut cu 1,79 la sulă. La Adunări generale ale ze care au in flu e n ţa i negativ
nevoie.
preţul de cost s-a realizat o aceste realizări. V o rb ito ru l a
mult cărbune pentru refacerea economiei naţionale. Pe economie de 797.000 lei. subliniat necesitatea dc a se
străzile din Voie şi în incintele celor 4 mine ure func­ In cadrul adunării a reieşit salariaţilo r acorda o mai mare atenţie
ţionau pe atunci, a apărut lozinca : „înainte, pentru 5000 eă D irecţia regională C.F.R. rea liză rii in d ic a to rilo r econo-
tone de cărbune pe zi !" (apoi 6000 şi 7000 tone). Aşa Deva putea încheia prim ul se­ m ico-financiari, pentru a sc
cum în poveste se spune că se urnesc munţii, în abata­ mestru cu rezultate si mai bu­ Baniţa — direct la Lupeni, Iar realizat decît în proporţie do reduce ch e ltu ie lile neeeonom i- 17.30 Lum ea c o p iilo r ;
coase. consum urile
specifice
jele din m ăruntaiele lor s-ou urnit oamenii. Un nume a ne dacă se lucra mai organi­ revizia vagoanelor goale să 45,5 1b sută, că stocurile su- de m aterii prim e si m ateria­ 18.00 S tadion — em isiune sp o r­
t i v i ;
făcut otunci ocolul Văii Jiului, al ţării : ludovic Pop, m i­ zat, fără evenim ente si acci­ se facă în statia Peştiş. La pranorm alive în Ioc să scadă le. stocurile supranorm ative. O 18.30 M u lt c dulce şl frum oasă
Comunistul ocesto dente şi dacă erau realizaţi aceste neajunsuri au c o n tri­ au ajuns la 4.174.000 lei, iar mare atentic trebuie acorda­ — em isiu ne de lim b ă ro ­
scund, vînjos, o dovedit practic, împreună cu ortacii săi, toţi in d ic a to rii de plan. In bu it şi operatorii de la R.C.M. liencficîu l plan ificat nu a fost tă în tă ririi răspunderii în m un­ m ână ;
ce înseamnă întrecerea socialistă, ce forţe nebănuite do- cursul sem estrului 1 nu s-au Sim eria care nu manifestă su­ realizat. In d iscu ţii au (ost tÎ- că, a disciplin ei în lre q u lu i 10.00 P e n tru tin e re tu l şcolar ;
clonşeoză conştiinţa de o te şti stopîn pe soarta ta : realizat la n ive lu l sa rcinilor ficientă preocupare în progra­ dicate si unele problem e p ri­ personal. S-n recom andat să
3 0 0 -4 0 0 — 500 Io sută depăşiri de normă. Au urmat apoi dc plan unii in dica tori do marea operativă a b ru tu lu i din vind îm bunătăţirea c a lită ţii re­ se acorde o atenţie sporită 10.30 T e le ju rn a lu l de seară ;
mulţi alţi comunişti şi muncitori mineri fără de partid — cantitate si calitate. De exem ­ statii cît şi fa p tu lu i că e­ v iz iilo r si rep ara ţiilo r, a con­ rea liză rii plan ulu i de in ve sti­ 10,Şi) D u lc tln u l m eteorologie ;
xistă încă o serie de d e fic i­ d iţiilo r do muncă, buna de­ ţii, scurtării term enelor de 20.00 Tcle-encicîopedia ;
dru Poboreni, Petru Leteon, loan Domion din Luperî «i zarea reprezintă o cantitate
ente în program area tre n u rilo r. servire a călătorilor. Şi în punere în funcţiune a no ilo r 21.00 Vom re veni,., peste şase
□Iţii. care ou ridicat şi moî sus steagul întrecerii : 600 de numai 43.296 tone. ceea ce
Reducerea sta ţio n ă rilo r la legătură cu aceste probleme obiective. C om itetele de partid lu n i :
800— 1100 la sută depăşiri de n o rm e !. 1 ' este corespunzător în că rcă ri­ s-au făcut propuneri ju d icio a ­ si org an izaţiile de bază — a 21,10 F ilm serial : „R ăzb uuă -
Sînt fapte core la timpul lor cmş'îbVutVur» mare rol mo­ lor d in lr-o singură zi. Că acest op era ţiile de încărcare-descăr-
care, îndrum area vaqoanelor se, m enite să ducă la în lă ­ spus v o rb ito ru l — trebuie să to r il"
!. CERTEJAN indicator nu a fost realizat goale pe ruta cea mai scurtă, turarea lip su rilo r şi deficien­ m obilizeze to ii com uniştii si 22,00 E m isiune m u zlca l-d istra c-
se datoreşte mai ales faptului evitarea întârzierilor, a ma­ telor şi la îm bunătăţirea acti­ prin el în treg colectivu l de tlvă ;
că> procentul curse! goale a
ne vrelor in u tile în triaje, a v ită ţii de v iito r. salariaţi la înfăptuirea sarcini­ 22,30 V a rie tă ţi film a te ;
vagonului de marfă a fost de­ o p ririlo r neju stificatc la sem­ In semestrul II sarcinile do lo r sta b ilite în cadrul acestei 23.IS T e le ju rn a lu l dc noapte.
(Continuo'» în pag. a Z-a) păşit cu 1.17'la sulă. De m ulte plan sînt m ult sporite fată
orî vagoanele sînt plim bate nale, sînt măsuri care pot con­ adunări, m ilitîn d în perm anen­
de rea liză rile din semestrul 1. tă pentru îndeplinirea şl de­
fără rost rfc la o staţie la duce la o mai bună utilizare a Astfel, planul de transport ex­ păşirea sarcinilor dc producţie.