Page 9 - Drumul_socialismului_1968_08

\

DRUMUL SOCIALISMULUI

la... „in fo rm a ţii", „abonam ente 8.
şee, de asemenea, m ult so li­
(Urmare din pag. 1) zile - cresc mereu. La alte ghi­
citate, nu era nim eni. Şi chiar
meni. O ficianta de-acolo căuta presă" etc. Şi aşa, posta face
fisa care constituia m ărul dis­ se rvicii cu... în ce tin ito ru l. HU NEDO ARA (transm ite N.
cordiei fntre salariaţi. După Slanciu). La agenţia de voiaj
Dobra. Comună cu p ro fil tean care a achitat co n trib u ţia aeaza, se analizează stadiul alte cinci m inute, sfntem ser­ din localitate, am asistat, tim p
complex, cu 4 cooperative a- pentru electrifica re a fost în ­ cam paniei agrtoole. M em brii v it! de aceeaşi A u re lia G rlqo- 5. de douăzeci de m inute, la o
qricole de producţie, o În tre ­ drum at să ducă muncă de lă­ co m ite tu lu i executiv, deputaţii rită care, în tre tim p, te rm i­ „scenă- care a Inspirat scrisoa­
prindere de mecanizare o a g ri­ m urire cu unul sau doi gos­ ajută la m obilizarea b rigă zilo r nase de com pletat un abona­ rea de mal jos, adresată fu n c­
c u ltu rii, un sector forestier, o­ podar! care încă nu au p lă tit de cîmp. ment radio. ţionarei de la ghişeu.
* col silvic, o bază de rvceptio ceea ce le revenea pentru a La Dobra există $1 plan uri întrebăm pe tovarăşa d ir i­ .D ragă Ica, cred că n-al u i­
D E V A (transm ite L. Ltclu).
5i depozitare a cerealelor, o beneficia de lum ină electrică. de v iito r, după cum mal exis­ gintă V io rica M anelei ce pă­ A utogara. Ora 11,00. A uto buzu l tat că ier!, un cetăţean, un că­
cooperativă de consum, precum Deci, metode obişnuite de m un­ ta unele lip su ri si greutăţi. rere are despre faptul că ce­ cu ruta A lb a lu lia — Deva — lă to r ti-a z is : .grea meseria
$i cu bogate tra d ilil culturale. că cu oamenii, dar care, fo lo ­ C onsiliu l popular a plan ificat tăţenii sînt ţin u ţi ne ju stificat Dobra e In statle. A depăşit asta pentru dumneata, dom ni­
După două luni de la con­ site cu perseverentă si axale pentru 1969 supraetajarea sco­ de m ult în fata ghiseelor, în şoară- . Te-al qîn dlt pu ţin de
stituirea co n siliu lu i popular direct pe cerinţele lor, au dat lii de 8 ani din Dobra, precum spatele cărora, p o ftitl si ne­ ora plecării, dar... Şoferul p ri­ ce a făcut om ul afirm aţia a­
com unal se poate spune că rezultate bune. Dacă acum Si construcţia unei scoli noi cu poftit!, se ceartă pentru o fisă, veşte p rin geam goana călăto­ ceasta ? Să-ti amintesc. Era pe
noul organ, sub conducerea două-trel lu ni erau încasaţi 6 săli de clasă la M ihăieşti. De încurcă trebu rile , obliqă pe rilo r de la autobuz la casa de ta ora 10 cînd om ul a ajuns la
rn m ile tu lu i de partid, a Intrat doar 160.000-180.000 le! din con­ asemenea, se intenţionează să cetăţeni să asculte tot felu l de bilete si retur. O dată, de două ghişeul unde ftl faci serviciul.
în miezul a trib u ţiilo r ce-i re­ trib u ţia pentru electrificare, -se amenojeze un parc al co ­ vorbe, num ai politicoase nu. orî, de tre i ori. Adevărat cros. Tocm ai atunci a revenit la
că lă to rii
Pe ultim a „run dă ",
vin : com itetul executiv a de­ stabilită la 495.000 lei, acum p iilo r In curtea ocolului s il­ — O să luăm măsuri, o să-l sînt în s o ţiţi de im piegat. A u ­ ghişeu un alt călător, căruia
venit un organ colectiv de lu ­ lo ia lu l încasărilor se ridică la v ic (e bine pentru că tn piaţa tragem la răspundere... Dar să tobuzul porneşte. Im piegatul îl îi dăduseşt cu pu ţin tim p Îna­
cru, pe agenda preocupărilor 474 000 lei, râm întnd numai din ce n tru l comunei circu laţia ş titi că sl tre b u rile lo r interne opreşte. Cere şoferului să dea, inte bilete pe ntru o altă des­
sale figurează problem e care vreo cîteva fa m ilii care n-au este intensă). trebuie să si le rezolve.. totuşi, trel-p atru bilete. A ces­ tinaţie, decît cea pe care o so­
interesează în mod deosebit achitat. D atorită c o n trib u ţie i în Brigada de sortare şl manipulare a lemnului de fa I. F. întrebăm din nou : ta refuză. C ălătorii, obosiţi de licitase. A u trecut 10 m inute
cetăţenii, nici un sat nu este muncă a cetăţenilor, a ju to ru ­ Ceea ce nu-1 în ordine — sl Oroştie, condusă de loan Miclâuş se străduieşte ca zi de zi sar­ — Pe seama tim p u lu i cetă­ alergătură, Insistă. sl iarăşi a apărut om ul care
neglijat, oamenii răspund la lu i p rim it din partea u n ită ţi­ tovarăşii de la co n siliu l popu­ cinile de plan să fie realizate în întregime. ţeanului ? — Poftim , condu* dum nea­ cerea b ile t pentru Balş. După
chem ările co n siliu lu i, se achi­ lor economice de pe raza co­ lar au recunoscut-o sincer — Răspunsul vin e greu, tn ta, se adresă şoferul unei fe­ ce n-aţî reuşit să vă lă m u riţi
tă de în d a to ririle către stat. munei, lu cră rile de electrificare o con stituie faptul că a c tiv ita ­ doi p e r l: m ei cu c o p ilu l de mtnă. Am reciproc asupra traseului pe
— înainte de constituire — se pot term ina pînă la 23 A u ­ tea cu ltu rală este cam destră­ — Nu, dar... dispoziţie să nu dau bilete în care urm a să 1 se elibereze
arăta tovarăşul A d ria n Costa, gust (cu condiţia ca In tre p riu - mata (după expresia locală). Aducem vorba despre m un­ b ile tu l, te-al retras 10 m inute
Comuna Dobra are peste 400 auiogară. Sînt şofer cu ges­ pentru „docum entare". La re­
da intelectuali, un cor cu o în ­ ca de educare a sa la ria ţilo r. tiune I Şl, npăsînd pe accele­ întoarcere... Tot călătorul a fost
delungată tra d iţie ; satele de Tovarăşa d irig in tă are o păre­ rator. porneşte. In autobuz, vinovat. (După tonul cu care
pădureni reprezintă o mare re proprie, ciudată. Răspunde: lo cu ri libere suficiente. l te-ai adresat). Şi el, sl cei­
O i ‘g g a M e S e © © m a s n a i e bogăţie folclorică latentă, că­ — Nu mai trebu ie să-l edu­ O am enii răm în In statie. D u­ la lţi vreo 15, care l$i p ie rd u ­
m in ul cu ltu ra l din centrul dc căm. I-am educat destui. Şi-a- pă nouă m inute de alergătură seră răbdarea asteptîndu-te.
poi, G riqo riţa e „utem islă" (re­
Sa lacra comună este nou. Este deci ca­ tin e i! expresia). se „odihnesc", acum, trei ore, A tu n ci li-a pom enit om ul de­
pînă la urm ătoarea cursă.
zul ca atît com ite tu l de partid,
spre „greutatea" m eseriei...".
cît si com itetul executiv el O rice com entariu este de — Şl noi, ce facem acum?...
co n siliu lu i popular să stea de prisos, In afară de cel al... or­ — Faceţi sesiz.'are. Faci dum ­
ganelor superioare. neata, face el, face ea, fac el,
prim arul com unei — în com i­ derea regională de e le ctricita ­ vorbă cu această masă mare 9.
tetul executiv erau 5 deputat), te să detaşeze o echipă de e- do in te le ctu ali (m ulţi d in tre ei şi se rezolvă...
dar rareori se puteau aduna le ctricie n l după ce term ină la localnici), să găsească form e Oare ? I *
toti pentru a dezbate p ro ble­ Lăpugiu de Sus). de atragere a lo r la o a c tiv ita ­ 2.
mele curente sau de perspec­ — C om itetul de partid si co­ te cu itu ra l-o rtistică perma­ PETROŞANI (transm ite S.
tivă. Acum , tinînd seama că m itetul exe cutiv al co n siliu lu i nentă. 6. Pop). De ce să ne inform ăm
în actuala comună slnt cu p rin ­ popular — arăta In continuare L o cu ito rii din Dobra ou sl el bi'lizator, care vor râmîne înscrise Io loc de cinste in is­ H U N E D O A R A (transm ite N. de-acasă, că doar de aceea
se şi fostele comune Roscani tov. Costa — doresc să fo lo ­ un „o f". V o r un com plex al toria primului secol de minerit dîn Voleo fiului. Panaitescu). Se poate spune, sin t ghişee, Ia care stnt pusj
si Lăpusnic, sînt 11 deputaţi sească p rile ju l Inaugurării e- cooperaţiei de consum, care ...1951— 1955. Partidul o chemat clasa muncitoore sâ pe drept cuvtnt, că cele mal oameni care să servească, să
şi reuşim să ne adunăm cu re- îectr i fic ă rii celor patru sate să asigure o mai bună deser­ asigure îndeplinirea înainte de termen o primului pion căutate se rvicii de deservire a LUPENI (transm ite I. Cloclel). inform eze ? Şl nu oricum .
quiaritate. Fiecare membru al pentru a in vita cetăţenii din vire si, totodată, să ridice as­ cincinal. Din nou un nume de miner — Kopetin Gheza, populaţiei din m u n icip iu l H u­ La fiş ie ru l p o lic lin ic ii din La aqentîa de vo ia j C.F.R,
com ite tu lu i executiv îsi aduce satele Răduleşli, Dujoru, Stân- pectul urbanistic al lo ca lită ţii. de la Lonea — o făcut ocolul Văii şi o) ţării ; brigada sa nedoara sînt o fic iu l P.T.T.R. Lupeni. am ajuns tocm ai cînd... Insă, casiera de serviciu Că-
partea sa de co n trib u ţie la re­ ceştl şl Stuncesti-Ohaba, u lti­ Li s-a prom is de vreo doi ani. a îndeplinit sarcinile cincinalului în mol puţin de doi oni si casa de econom ii si consem- mă-ncerca o sîcîitoare durere lăman V a len tina „s-a făcut că
zolvarea problem elor ce ne mele care nu sînt electrificate, Num ai că D irecţia judeţeană şl Jumătate. naţiuni. de măsele. plouă" cînd cetăţenii au dat
stau în fală. Cum am reuşit ? ca să se convingă de avanta­ pentru arhitectură sl sistem ati­ ...1955— 1959. Volea Jiului ducea o lipsă acută de co- Am in tra t sl noi la ora 9.10, — Vă rog un bon ta stoma­ bună ziua. Ea avea de lucru.
Stau de vorbă cu fiecare m em ­ je le acestui factor de c iv iliz a ­ zare sl Uniunea judeţeană a dre calificate. Se dezvoltou minele vechi şi noua mină s» am ieşit de trei ori pe usn tologie. N u-i Ieşea un calcul. Şi pentru
bru al com ite tu lu i executiv îna­ ţie $i de aceea insistăm să p ri­ coo perativelor de consum se de Io Urioonî, erau în redeschidere minele Vulcon, Lo- agenţiei C E C . Funcţionarele — Stom atologia nu mal e că tot era vorba de num ără­
intea a cţiu n ilo r şi şedinţelor, mim urgent încă o echipă de află încă în dispută p rivin d nea I şî II. întreg deceniul al şaselea a fost o perioadă te primesc cu am abilitate, dar alcî. E mai sus, ltnqă Haqer. toare, num ărăm si noi oame­
mă sfătuiesc cu ei în legătură Instalatori. soluţia de amplasare (unde grea, cînd minerilor din vechea gardă li s-a cerut efor- nu mai au bani pentru a sa­ Nu sin i localnic sl nu ştiu nii care stau la rin d ; 6-7, vino
cu problem ele care se ridică, propune tovarăşul Gaspar, nu luri duble: să asigure cu orice preţ ritmul creşterii produc­ tisface cere rile cetăţenilor. Ce­ cine e Hager. Insist. si al 8-lea sî lum ina dc fa geam
oamenii sînt ajutai» să se pre­ M uncind stă ru ito r cu oa­ e de acord tovarăşul Schaffer ţiei de cărbune (în primul rînd pentru nevoile siderurgiei) le citeva m ii de lei existente nu mai pătrunde pe birou. Ca­
m enii, e xp licin d u -lc ciur ce şi să pregătească „din mers" mii de noi cadre calificate. — M erq eli 100 de m etri pe siera îşi dă în sfîrs it seama
gătească si să vină cu propu­ intenţionează să întreprindă şi invers). In fondul lo r s-au term inat incă stingă, vă spune oricine.
neri si soluţii, să nu fie nu­ consiliul popular într-un do­ Comuna Dobra constituie un Şî s-ou achitat cu cinste de ambele sarcini. de la ora 8.10, iar deleqalul Am mers In drum ni-em lă­ că s-a făcut coadă. După ce a
mai prezenţi la aprobarea u ­ tot te rito rla l-a d m in istra tiv com ­ .1960. O lozincă era pe toate buzele, de Io directorul trim is la bancă n-a mai sosit. com pletat un b ile t în circu it,
m eniu sau altul, s-au o b ţin u i general ol combinatului carbonifer şi pînă la vogonetoru! m urit si ce e cu „H ager". E se adresează cetăţeanului de
nor măsuri. rezultate şi în ce priveşte acti­ plex, cu largi perspective de La o fic iu l P.T.T.R. nr. 2 sint numele mai vechi al unei cîr-
A ctivita te a şl răspunderea dezvoltare m ultilaterală. Ce­ de la rostogol : „O m ul şî tona de cărbune" Se intro îrtr-o numai trei oameni, care vor cium ioare. In sala de aşteptare la ghişeu :
v ită ţile patriotice, co n trib u ţia
colectivă pentru gospodărirea reale şl lemn. legume $1 carne, nouă etapă, aceea a preocupării nu numai pentru respec­ să expedieze ceva. După pa­ — 2-3 persoane B onurile de — Cu ce tren plecaţi ?
voluntară în muncă, încasarea
com unei stă la baza unoi rea­ lapte şi fructe —• iată citeva tarea sarcinilor cantitative, ci şi pentru a spor) produc­ ravanul de sticlă — două func­ consultaţie se dau In tr-u n u i — La 12,57.
lizări m e rito rii în această p ri­ im pozitelor, asigurarea spaţiu­ din produsele de bază ale sate­ tivitatea muncii, a reduce cheltuielile de producţie. Colo­ ţionare care deservesc o ficiu l. din cabinete. — Ce num ăr are trenul ?
vinţă. Spre exem plu, în p ro ­ lui şcolar etc. Prin muncă pa­ lor aparţinătoare. D obrenii au sul industrial din depresiuneo Jiului lucra cu zeci şi sule Mă apropii de un qhişeu. — Vă rog un bon pentru — 2094. Din C ralova merg
blema e le c trific ă rii s-au o b ţi­ triotică, de pildă, s-au efectuat şi tra d iţii, şi m îndrie. sînt har­ de milioone de lei dotaţii de Io stat, cu o productivitate — Vă rog o ilustrată ! consultaţie. cu rapidul „T raia n".
nut rezultate bune în u ltim u l pînă în prezent lu crări qospo- nici. iu b ito ri de frumos. care se măsura încă în kilograme, nu in tone, şi consuma — Nu avem, încercaţi în colt. Funcţionara consultă si ea — Ce rapid e ăsta, că nu
timp. C onsiliul şi-a propus să dăresti-edilitare In valoare de C onsiliul popular cunoaşte păduri întregi de lemn preţios peste normativele adnr la debil nişte acte, şi-mi spune peste ştiu.
e lrc trific e în acest an patru 277.000 lei, revenind clte 56 ce are de făcut şi este capa­ Oomenii ou înţeles noua chemare şi ou căutat să-şi auto­ M erg la debit, iau Ilustrata umăr : _ — 17, răspunde cetăţeanul.
s a tp : Roşcani, M ihâiesti, Pane lei pe cap de locuito r. In ce bil să asigure o gospodărire analizeze activitatea, sa găsească noi resurse. Un miner şi vin să-i pun tim bru l. Dar — B onurile s-au dat azi di­ N oroc că a ven it cu Inform a­
si Panc-Seliste, si să term ine, priveşte achitarea im pozitelor, tot mai bună a com unei, să modest, comunistul Mihoî Tucociuc. din Aninoaso. a venit chiar aici, la oficiu, nu era mineaţă si se mai dau la ora 2. ţia de-acasâ.
în lin ii generale, această lu ­ sînt sate în care trei sferturi pună în valoare perspectivele cu o iniţiativă : în fiecare zi, de fiecare post prestat o (nici ilustrată), dar -»ici tim bru In cabinet mai sînt vreo trei Şi la LG.O., la eliberarea a-
crare pînă la 23 Auqust. M em ­ din gospodării au achitat oeja oi de dezvoltare. Im portant tona de cărbune în plus. M inerii din abatajele frontale de 40 de bani ! M i-au dat to ­ persoane, probabil cadre sani­ bonam cntelor. trebuie să vil
b rii co m ite tu lu i executiv s-au im pozitele agricole pe în tre ­ este faptul că tovarăşii din ale Lupeniului i-au răspuns cu angajom entul de a extrage tuşi două, mari. de aceeaşi va ­ tare. Duc mîna la falcă, dînd pregătit. Casiera Hambor A u ­
deplasat în satele respective, gul an. Toate şcolile au fost noul .organ sînt optim işti, în ­ o fîşie de cărbune pe zi. Au răspuns cu alte iniţiative loare. Cu ele am reuşit să a­ a înţelege că mă doare o mă­ relia nu ştie că nu se elibe­
nu organizat adunări pe g ru ­ reparate, zugrăvite si a p ro vi­ locale şi cei de la Vulcan. Petrilo, Uricani. copăr parţial prenum ele des- rează abonamente celor care
crezători In forţele p ro prii •, nu sea. D iscuţiile începute sc con».
puri de case. au constituit co­ zionate cu lemne pentru noul au problem e ccon umico-orga- Sfîrşitul acelui an a însemnat îndeplinîreo dezidera­ tinataW fui “ C e l - la poşlă vor tinuă ca si cînd n-ar fl Întreb nu sînt salariaţi sau şcolari.
m itete de cetăţeni, s-a sta b ilit an şcolar. tului de a ridico productivitatea medie a muncii oe bazin spune citeva vorbe dc „duh". nim eni în cabinet. îmi dau sea­ După cum se vede, cel puşi
nizatorice si gospodăreşti de
pp loc cu ce lu cră ri trebuie să C om itetul executiv se preo­ Io peste o tonă de cărbune pe post, de a lucra din ce în Dor nu eu Ic merit... ma că sin t de prisos aici. In să inform eze pe cetăţeni, au
contribuie liecare gospodărie cupă $1 de s p rijin ire a a c tiv ită ­ fond pe care să nu le poată ce moi rentabil. , sala de aşteptare, aceleaşi trei nevoie ei înşişi de... info rm aţii.
(la fasonai de stllp i în pădure, rezolva pe plan local. Au fost şi sceptici oare ou afirm at că elonul şî orga­ persoane înăuntru nu lucrea­
săparea gro pilor, transportul ţii cooperativelor agricole. Săp- nizarea au o lim ită peste care nu se mol poate trece, că consultaţie nu mai sînt. O trea­ 10.
ză nimeni, afară nu
aşteaptă
şi plantarea lor); fiecare cetă- tăm înal, de regulă m iercuri I. MIR2A rezervele organizatorice sint pe cale de epuizare. Dar ele 3, pi ea m ulţi si totuşi bonuri de
nu s-au epuizat nici astăzi, cînd productivitatea medie pe
bazin este de 1.5 tone de cărbune pe post !
bă c totuşi la locul eî : dacă
.. Privind de Io nivelul realizărilor de astăzi, cînd într-un DEVA (transm ite I Mtrz.a] cobor cîteva trepte, mă tre ­
H U N ED O AR A (transm ite A.
schimb se extrage mai mult cărbune decît în 1948 intr-o O ficiu l pentru repartizarea to r­ zesc io... Hager. Şi e numai ora David). In anticamera se rviciu ­
zi, cînd numai creşterea fată de anul trecut este de circo telor de muncă si se rviciu l en-
lu i de repartizare a fo rţelo r
2000 tone in 24 ore. sintem tentaţi de a considera chemă­ tru pensii. Două in s titu ţii prin 11,15. de muncă e lume multă. Azi
rile şi răspunsurile pe care le-au dat minerii în acei ani rare cetăţeanul trece în mori e zi de p rim ire a cererilor, de
ca simple bagotele, ca un luoru pe care ocum l-om re­ o b lig atoriu Prim ul ii dă viza luare în evidentă si pentru băr­
zolva inr-un alt mod, fără atîto bătaie de cap. fără lo­ a! doilea de ieşire la odihnă. 7. baţi si pentru femei. D :ntr-un
de intrare în cîm pul munci»,
zinci. Nu trebuie să uităm însă că dintre cele trei timpuri birou apare şeful se rviciu lu i,
— trecut, prezent şi viitor — prezentul este totdeauna moi In mod firesc, aceste două ser­ tovarăşul Greceanu.
greu şi că fiecare etapă parcursă a fost şi Io timpul pre­ v ic ii impun cea mai mare so­ DEVA (transm ite N. Tîrcob). — E ora 10 Azi nu mai p ri­
zent. cu necazurile şi bucuriile ei. licitudine , alenlie si p rin c ip ia ­ L'* aqenţia O.N T. este un con­ mim pe nim eni.
Nu este uşor nici viitorul. M uncitorii mineri din ocest litate. tinuu du-te-vino. Uneori cluat — Proqram ul este pînă <a
bazin cunosc care este noua chemare a oorhdulu». sta­ Am bele o ficii din cadrul D i­ şj pentru salaria ţii de aici. ora 12 — in te rvin e o femeie.
bilită de Congresul ol IX-1ea : să fie în primele rînduri în recţiei judeţene pentru p ro ­ Ieri, la ora 11. tovarăşul Ni- Dacă nu ne lu aţi azi tn e v i­
asigurarea balanţei de energie primară a ţării. Tiodusă bleme' dc muncă au avut ien colae Radu s-a adresat la b i­ dentă. pînă marţea viito are ce
în lim bajul cifrelor ea înseamnă cel puţin 8,5 — 8.6 mi­ o zi „p lin ă ". Pînă la ora 10.
roul excursii interne, pentru lacem ?
lioane tone de‘ cărbune in 1970. Deci, cîte 5-600 000 tone o fic iu l dc repartizare n to rte ­ a prim i in fo rm a ţiile necesare. — Nu ştiu. Eu asa am p ri­
în plus în fiecare an. Sarcinile sînt mori. Dar şi condiţiile lor de muncă a plasat în în ­ Do aici a t os t „in v ita t" că m it ordin, să închid.
umone şî moteriole sînt pe măsură „Volea" are 8 mine în trep rin d e ri 51 in s titu ţii (E.M. mearqâ la b iro u l alăturat, la Şi închide usa. Intrăm si noi
producţie (faţă de 4 în urmă cu două decenii). 2 în con­ Deva. T rustul de construcţii, odihnă si tratam ent. După o după c). Ne recunoaşte în ­
strucţie. în industria extractivă o bazinului lucrează peste „M a rm u ra " Simeria. „U Iunie" aşteptare de 15 minute, a so­ cearcă o scuză, că scurtarea
7000 de comunişti, sute de cadre Cu pregătire superioară 0«u$tie etc), 33 de solicitant», sit din oraş tovarăşa Doina program ului azi ar fî din dis­
şi peste 1000 de cadre medii m ujoritalea femei. M im tea nu, care 1-a „pa?at" din poziţia şefului o ficiu lu i pentru
Mecanicul de întreţinere loan Crâciun de la Fabrica chimico Orăştie,^ secţia mase plas­ Al doilea secol ol mineritului din Valea Jiului începe cu La b iro u l de in fo rm aţii d- prohlctnc de muncă si preve­
b iro u l
la
po solicitant
nou
tice, este apreciat de colegii de muncă ca un bun meseriaş. Dovadă — lucrările de buna ca­ noi răspunderi. la se rviciu l de pensii, fii este excursii interne. Dar, ghinion. deri «sociale, Laz.ăr Rotaru. că
litate pe care le execută la modernele ma>înî dîn dotarea secţiei. pA,n ■ v ONOIU pur si sim plu jenă să in tri. A fost rîndul tovarăşului Dra- cei doi fun cţiona ri ar trebui
Oameni cărunţi, care au î,lun­ nom ir Şoica să plece în porcul să se ocupe de recrutarn'. u r­
cii o viată de om, unuori cu de vizavi pentru 15 m inute. gentă a unul lot de 30 d<i m un­
in firtn ită ti. stau în u$ă sî ne In cele din urmă. so licita n ­ c ito ri pentru fabrica „V id ra ",
scări (ie ri au Hat circa 60). tul s-a lăsat păgubaş. Poate că... Ju stifică ri cu duium ul.
In cadrul m ijlo a ce lo r de în luna Iulie. D in lr-o singură să-şi mobilizeze forţele, să ia colaborare strînsâ cu toate le nu s-a transmis nici o e­ Stau si aşteaptă. schiinoînd vine altă dată, în speranţa că — M ai p rim iţi, ori nu. uzi ?
popularizare, de organizare si emisiune este absentă a c tiv i­ rele nmi eficace măsuri pen­ un ită ţile de acest fel. A c tiv i­ m isiune care să susţină cam­ cind un picior, cînd altul, pînă du-te-vino-ul practicat de sa­ — Da... nu... să vedeţi .
pania agricolă.
luna mai.
In
susţinere a unor acţiuni, e- tatea cooperatorilor în aceas­ tru încheierea la tim p a lu cră­ tatea S taţiunii experim entale doar trei program e au abordat le vine lin d u l : o oră. două, la ria ţii O.N T. nu va deveni un — Deci, nu mai p rim iţi ?
m isîunile locale ale centrelor tă campanie. Prin program ele rilo r de recoltare a grîului. din Geoagîu nu a fost de loc uneori trei. U nii au ven it aici obicei . — Ba da. (Către oamenii de
de radioficare ocupă un loc centrului de radiolicare. lo cu i­ iar brigăzile 1 si H erau o- prezentă în em isiunile lunii această temă. iar în iu lie pre­ nu ştie nim eni pentru a citea — „S înt printre cel mai pe sală): Poftit», in tr a ti1 Cine
zenta acestora în em isiuni a
bine definit. Prin dezbaterea to rii au fost inform aţi, cu re­ videntiate pentru term inarea iulie, iar u n ită ţile agricole din fost si mai tim idă. oară. N ici sală de aşteptare, buni salariaţi ai noştri". ne mal are treabă cu noi ?
unor problem e m ajore din v ia ­ gularitate. asupra situaţiei acestor lucrări. Urm ătoarele e­ Gelm ar au fost doar am intite, Am ales, in ancheta noas­ nici scaune, doar scările. Ce spunea tovarăşul î'o n d iki, şe­ N N . C u rată., neseriozitate
ta economică a lo ca lită ţii, prin campaniei de vară. Din prim ul m isiuni mobili/,au m ecanizatorii începutul este, totuşi, pro m i­ va fi la iarnă, cînd dă si fr i­ ful agenţiei. la acest oficiu, zicem noi, pa-
susţinerea unor ru b rici cu a- proqrain, realizat de respon­ la începerea a ră tu rilo r de va ­ ţător. Impresia pe care ne-au tră. localitatea Haţeg cu con­ gul ? Nu ne îndoim de acest lu ­ rafraz.îndu-1 pe Caragiale. Cc
vingerea că aici cxperienla în ­
dinci valenţe educative, aces­ sabila om isiunilor locale — ră si însăm întarca teren urilor făcut-o prim ele em isiuni do­ delungată a com itetului de Cineva de la C onsiliul popu­ cru. Dar dacă ei procedează părere aveţi, tovarăşe -R otaru?
te „ju rn a le de scară" sînt tînăra Elena Zapodean, ascul­ cu porumb pentru furaj. Con­ vedeşte o bună orientare in lar judeţean trebuie s2 rezol­ nsa. ce să credem despre ce i­ Doar nu e prim ul caz cu to ­
aşteptate si audiate cu Inte­ tă to rii au aflat despre stadiul ducerii cooperativei de pro- alegerea problem elor. Interes redacţie, cît si interesul pe ve aceasta problemă. Nu o la lţi ? varăşul Greceanu I
res de către abonaţii centre­ în care sn allâ recoltatul o r­ duclio. specialiştilor, m em bri­ pentru ancorarea în a ctu a lita ­ care acesta Irebnia să-l aibă norm al ca fun cţiona rul să stea
pe scaun, iar cetăţeni» la us«».
fată de activitatea celor două
lor dc radiolicare. zului, producţia medie o b ţin u ­ lor cooperatori li s-a cerut să tea economică a lo ca lită ţii. în picioare. „Brigada fulger", luind sub lupă solicitudi­
Spre a cunoaşte tn ce mă­ tă la hectar, despre începerea depună toate e fo rtu rile pentru Reorganizarea com itettiluî de u n itAti cu p ro fil agrar, ne vor
sură sînt ancorate tn actu ali­ reco ltării g rîu lu i... A ctivita te a executarea im ediată a a ră tu­ redacţie (despre care tova ră­ putea servi model în popu­ nea funcţionarilor de la ghişeu (nu numai a
tatea economică, cum sprijină le gu m iculto rilo r a fost re lie fa ­ rilo r de vară. în vederea în- şul Gheorqhe A lbu ne-a în ­ larizarea şi susţinerea lu cră­ celor despre care a relatat, ci şi a altora pe
aceste em isiuni campania a g ri­ tă în aceeaşi emisiune, ovi- săm înlării de plante furajere. cred in ţa i) va contribui la o rilo r din campania de vară. 4. care-i are în vedere în continuare), a depistat
colă de vara. am vizita t cen­ dentiindu-se can tităţile mari M ăsurile luate la C A P . cuprindere largă a problem e­ Realitatea ne-a dovedit con­ cîteva malformaţii cronice în relaţia funcţio­
lor locale în em isiunile cen­ tra riu l. E permis oare ca orga­ nar — cetăţean care necesită să devină obi­
tru lu i de radioficare prim ul nele locale, obligate s3 în d ru ­ PETROŞANI (transm ite Gh. ectul unor intervenţii... fără anestezie. Iată-le:
me si să orienteze activitatea
EMISIUNILE LOCALE Şl loc ocupîndu-l acele comunei dr» popularizare (care sînt e- I Negrea). Tim p de o oră am nas înainte de încheierea programului de audi­
• Unii funcţionari închid cetăţenilor uşa în
teme
m ijloace
aceslor im portante
care
dau
p ro filu l
observat „procesul de produc­
Geoagiu.
ţie" al unor in s titu ţii, a căror
enţe (la forţele de muncă Hunedoara şi Pe­
activitate se desfăşoară la g h i­
tla tc g . In emisiunea vizitei m îH unile locale), să îngăduie şee. Ne-am oprit la fişie ru l po­ troşani) sau îi „pasează" de la un birou la al­
locn-
astfel de ,,pauze” în aborda­
CAMPANIA AGRICOLA noastre, din tr-o ştirt» în g rijii rea problem elor ce ar trebui lic lin ic ii. Am „p ica t" tocmai la tul (O.N.T. Deva),
lă transmisă la dala
O 50 —60 de pensionari îşi fac zilnic stagiul
să ocupe nn lo r im portant ?
ceasul cînd la fişie r l$i dădu­
redactată am aflat că la coo­
perativa agricolă de producţie Ilia. La 20 iulie, de la con­ seră în tîln ire mai m ulte sala­ de aşteptare... pe scări la Oficiul de prevederi
din localitate lu cră rile de re­ siliu l popular din localitate p ri­ riate în halate albe. „p u ­ sociale Deva.
mim răspunsul : „Tovarăşul neau la cale" cele mai diverse $ Dacă vrei să prinzi legătura cu autobuzul
coltare a păioaselor s-au efec­
tuat ţn proporţia de 50 la losif Burza. responsabilul e­ chestiuni... personale, în tim p de Dobra sâ faci neapărat sesizări (Autogara
trele de radioficare din trei înregistrate la produclia de Geoagiu pentru asiqnrarea ba­ sulă, iar cele de întreţin ere a m isiunilo r locale ale centru­ cu zeci de cetateni umblau du Deva).
lo ca lită ţi cu un pronunţat pro­ mazăre, conopidă, pătrunjel zei furajere, valorificarea ma­ c u ltu rilo r (la cartofi si porum b) lu i de radioficare. e plecat în la o nsă la alta, dezorientaţi.
fil agrar : comunele Geoagiu etc. ximă a resurselor existente in au fost term inale. Mn a rtico l concediu” . Funcţionarele de la fişier nu ® La oficiile P.T.T.R. Lupeni şi Hunedoara
si IHa şi oraşul Haţeg. Urm ătoarele «'misiuni locale ocest scop si depozitarea fu ­ cu titlu l „InfrunH nd urm ările — Şi program ele em isiuni­ aveau tim p de. e xp lica ţii $i lucrătorii sînt... prea educaţi (!?).
Geoagiu. Vestea că respon­ au ţinut ritm ul lu cră rilo r a g ri­ rajelo r au fost teme tratele lor cine le prezintă? Sîntem lă m uriri. A tre b u it să treacă Q Şuetele de după ghişeu (Policlinica Petro­
sabila em isiunilor locale e de cole. Încheierea recoltăm o r­ cu competentă în cadrul em i­ secete»'’ releva activitatea p li­ în plină campanie. m ultă vrem e ca $3 se „spargă şani).
curind angajată, că n-are nici zului urgentarea lu cră rilo r de siunilor locale. Colaborarea nă de răspundere a legum i­ — 'om fi, dar fără dlnsul m ărgeaua" si cetăţenii să poată 6 Dacă nu eşti informat de-acasă... (Agen­
măcar o lună dc cînd lucrea­ recoltare a g rîului (pe ce su­ cu consiliul de conducere al c u lto rilo r si rezultatele o b ţi­ nu se fac em isiuni locale. li înd ru m aţi spre cabinetele ţia de voiaj C.FR. şi I.G.O. Petroşani).
ză în această muncă ne-a de­ prafaţă s-a realizat cît a mai u n ită ţii agricole, sp rijin u l per­ nute de aceştia A lte trei e­ — Sî com itetul de redacţie medicale. N-am găsit, in tot raidul, decît foarte puţini
zamăgit din capul locului. rămas, care brigăz: trebuie să manent prim it din partea pre­ m isiuni (de fapt singurele cu ce face ? In cele 12 qhisee ale funcţionari care să spună : „Luaţi loc, vă rog" ;
— No> am încercat s-o in i­ intensifice lucrările, producţia şedintelui com itetului excutiv temă agrară în tim p de o lu ­ — ?! P.T.T.R. este un flu x continuu „Vă dorim succes în întreprinderea unde
ţiem. Am discutat împreună de qrîu obţinută la ha com­ ol consiliului popular le- nă) ce remarcă pr.n subiec­ Revenim în dim ineaţa zilei ne celăteni. Cei care se perio-
fi robie mele re se cur abor­ parativ cu cea planificată). Din ral ou făcut ea proble­ tele abordate $1 prin folo si­ de I august. De la centrul de do pe aici sînt serviţi. In ge­ veţi lucra de-acum înainte'*; „Vă dorim bătri-
date, am in fo rm ii un plan de simple inform aţi: p rivitu l mor mele companiei agricole rea unor genuri redacţionale radioficare IU a ni se com uni­ neral, prom pt. Dar, mal sînt neţe fericită" ; „Cu cea mai mare plăcere vâ
muncă, am ajutat-o.,. sul lu cră rilo r agricole, b u le ti­ de vară să-si 'găsească în pro­ variate. Dar la Haţeg, acolo că : „Tovarăşul Rurzn nu s-a $i excepţii care se transform ă servim şi altă dată" etc., etc. Nu se-ncurcă ei cu
C uvintele tovarăşului Ghenr- ne It> de ştiri ale em isiunilor gram ul em isiunilor locale p ri­ nnde-5i desfăşoară activitatea întors încă". în „cozi" $i se manifestă zgo­ asemenea banalităţi.
ghe Albu. presed’ ntele com i­ locale -au devenit, curînd. m ij­ mul loc. o mare unitate agricolă de Ancheta noastră se opreşte motos prin n e tnultu m iri şi vo­ CONSECINŢA : Oameni purtaţi pe drumuri,
tetului executiv al consiliului loace de m obilizare, de an­ Desigur, pentru cn e m isiu n ile producţie şi o puternică în- aici înlocuind punctul din ciferă ri. Ele se întlm piă mai drumuri bătute fără rost de către oameni, noi
popular al comune» Geoagîu trenare 3 coo peratorilor în locale so cuprindă competenl tro p rn d e re de mecanizare a final cu nn semn de întreb a­ frecvent la „t«!eqram e“ , „re ­ sesizări, noi audienţe. Totul, pentru că pe ici,
prom it. Ele devin certitudine campania de vară. In em isiu­ si m u ltila te ra l activitatea eco­ a g ricu ltu rii em isiunile locale re ? Si aşteptăm răspunsul \ com andate", ..mandate prezen­ ne colo mai vegetează încă putregaiul birocra­
inrlată re răsfoim proaramele nea din 12 iulie, brigăzile a nomică cu pro fil agrar din vin rar în spri»inu! acestora. tate" si. bineînţeles, „co n vo r­ tismului.
em isiunilor locale, transmise IlI-a sî o IV-a erau in vita te comuna Geoagiu o necesară o In luna iunie, t;mp de 17 z i­ LUCIA LfClU biri telefonice" A ici servirea
se f-ic-' greoi, funcţionarele a- Cei în drept cam ştiu ce fel de „perie" tre­
pai si dispar, in tim p ce... „co ­ buie pentru asemenea năravuri.