Page 1 - Drumul_socialismului_1968_09

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I
ADEZIUNE DEPUNĂ FAŢA

DE POLITICA PARTIDULUI

M S

% M

Oglindă vie a unei politiei realiste

In ultimele documente ela­ laţiilor cu partidele frăţeşti, le. conslrucliv'c, interne şi ex­
ORGAN AL COMITETULUI ‘ JUDEŢEAN. HUNEDOARA AL PC R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU borate de partidul şi statul cu ţările sodalistc. terne a P C R , căreia mă ală­
nostru, politica internă şi e x­ Sarcinile ce ne revin — si tur şi o sprijin cu toată 1 iinLa
ternă a României socialiste a pe care personal tăgăduiesc mea.
fost foarte d a r exprimată. Fa că le voi îndeplini, allt ca In producţie, la locul meu
ANUL XX, NR. 4250 DUMINICA I SEPTEMBRIE 1968 4 P A G IN I 30 B A N I a Întrunit aprobarea unanimă m um itor, comunist cit şi ca de muncă din cadrul turnăto­
a poporului noslru prin adop­ membru al gărzilor patriotice riei de lingoticrc a Uzinei
tarea de către recenta sesiu­ — sînl de o însemnătate e- „V ic to ria " Calau, voi căuta
ne a M arii Adunări N aţiona­ senţiată pentru consolidarea ca, alături de colectivul de
Vizita tovarăşului principiile de bazo ale po li­ săvîrsirea si apărarea soi ia- muncă, să-mi aduc contribu­
cuceririlor revoluţionare
ale
le a Declaraţiei cu privire la
<ie-
poporului noslru. pentru
ţia la întărirea patriei noastre
tii ii externe a României.
Ga cetăţean al patriei noas­ lisimilui. dragi — România socialislă,
la traducerea exemplară
in
E-
tre socialiste sînt întru totul de xccutiv al Comitetului Central viaţă a sarcinilor de partid.
Comitetului
Dccloralia
ION GHEORGHE nostru, străbătută de un pro­ mân. oglindeşte încă o dotă GHEORGHE ANDREA
acord cu politica
partidului
Partidului
al
Comunist
Ro­
fund internaţionalism socialist
maistru turnător
şi orientată spre întărirea re­ consccvenla politicii principia­ Uzina „V ictoria" Câlan
NICOLAE CEAUŞESCU MAURER împlinirea visurilor noastre
Fac parte din tînăra genera­ mă împlinesc ca toţi ceilalţi Politica promovată de parti­
ţie care învaţă. Învaţă să tineri. Calificarea mea profe­ dul noslru tare este refle'-
in judeţele muncească, să construiască, în­ sională doresc să mi-o între­ tată în holărîrilc şi declaraţii­
le, In acţiunile sale, este în­
gesc cu noi cunoştinţe, să-mi
vaţă să-şi îmbogăţească neîn­
cu <1 in neţărmurita noastră încre­ cultură, sa mă ridic pe acea dreptată tocmai spre respecta­
de
ridic permanent nivelul
cetat viata materială şi spiri­
rea cu strictele a principiilor
tuală. Toate acestea )o facem
Ircaplă pe care Irebuic
să
sănătoase ce trebuie să stea
Mureş şi Sibiu fapta sa. Partidul n e a deprins fie toti tinerii tării. De aceea, la baza relaţiilor dintre popoa­
dere în partid, In cuvintul şi
paralel cu munca pe şantier,
rele lumii Este o politică rea­
După cum am mai anunţai, partidului nostru comunist, „K o ru n k", şi A urel Rău, re- să visăm, să nc facem planuri învăţ la liceul seral. Ca mine listă, Înţeleaptă, dreaptă, pe
în încheierea vizitei pe care să-şl întărească holărît Icqă- daelor-şef al revistei „Steaua1'. pentru viito rul noslru şi fie­ sînt zeci de tineri de pe şan­ care eu. ca lînăr m unţilor, o
tovarăşul Nicolae Ceauşescu intntul de a-şi Înzeci eforturile In aclamaţiile întreqii adu­ care dintre noi tinerii nc pro­ tierul noslru care învaţă fie susţin cu toată convingerea,
împreună cu tovarăşii Gheor­ in opera de edificare socialis­ nări ia apoi cuvintul tovară­ Tovarăşul Ion Ohoorghc colectivul combinatului, ma­ punem un tel în viată, ne sta­ în licee, fie în facultăţi Pen­ străduindum ă- ca la locul de
ghe Aposlol şi Manea Mănes- lă a României şul Nicolae Ceanşescu. Maurer, membru al Comitetu­ rile transformări pe r a r e ora­ bilim coordonatele pe care tru ca toii tinerii să ne putem muncă, la şcoală, să-ml înde­
cu au lăcut-o In judeţul Cluj In sala mare a Casei U n i­ Cuvtntarea esle subliniată o i lui Executiv, al Prezidiului Per­ şul Tîrnăveni le-a trăit în mergem cu siguranţa că vom împlini visurile, este nevo­ plinesc cit mai bine sarcinile
a avut loc. vineri seara, o în- versitarilor, oaspeţii sini p ri­ aplauze şi urale Fiecare (•,;- manent al C C. ol P C R , pre­ ultimele derenii. ajunge să ni le realizăm ie ca popoarele să-şi con­ pe care Ie am
tiln ire cu intelectualii din miţi cu multă căldură de. inte­ vin t al serrclarului general al şedintele Consiliului de M i­ V orb itoru l a arătat că pro­ Eu sint muncitor pe unul struiască viata fiecare liber şt PETER GRUBER
Cluj. lectualii clujeni din toate ge­ partidului. fiecare idee — par­ niştri a forul in zilele de v i­ blema naţională a (ost rezol­ din marile şantiere ale ţării. independent. în eouriîUi de de­ mecanic de compresor
Importantă sl veche cetate neraţiile. care aplaudă şt ova­ te integrantă a programului neri şi si m bălă o vizită de vată în conformitate tu in ­ plină înţelegere şi colabora­ la şantierul Centralei
universitară, ccnlru ştiinţific şi ţionează puternic. I arlidului noslru comunist — , lucru în judeţele Mureş şi teresele naţionalităţilor ■ conlo- Aîci muncesc, aici învăţ, aici re, după propriile lor aspiraţii. termoelectrice Deva
umanistic de prim ranq al tă­ fiecare accent roprezenlînd Sibiu. cuitoarc, cu principiile m ar­
rii, Clujul anilor de construc­ Marea adunare a Intelectua­ Oaspetele s-a întîlnit cu oa­ xist leniniste. In continuare e\
lilor, la care sînt prezenţi Si » omandamentele acestui m o­
ţie socialislă a adăugat la fru ­ meni ai muncii din Industrie a subliniat că conducerea
acad. Ştefan Bălan, ministrul ment istoric este urmărit cu
moasa aureolă, în care au stră­ şi agricultură, cu intelectuali, partidului - şi statului vede in
învălămîntului, şi acad. M iron atenlie de întreaga adunare,
lucit numele unor Babeş, Ra­ activişti ai organelor locale de ■ rezultatele oamenilor muncii C it c h e ltu im la 1000 de
Nirolescu, preşedintele Acade­ de toii participanţii la această
i ovită. Scxtil Puşcariu, Blnqa, miei. esle ueschisă de Renms întîlm rc bogată în semnifica­ partid si de stat, cu care a încrederea cu care Întregul
Malicganu. noi şl noi valori Bucşa, prim-secretar al Comi­ ţii. > discutat pe larg despre mo­ popor înconjoară partidul.
rare au înlrcqit şi Întregesc tetului municipal al P.C.R.. ca­ dul în care sînt îndeplinite ho- La întîjnirea de lucru c\t
patrimoniul spiritual al patriei, încă o dală, cu şi mai multă tăririle Congresului al IX-lea intelectualii din Tg. Mureş
în continuă Înflorire Ca şi in re, salutîndu-1 pe secretarul vigoare, cu si mai Înflăcărat si Conferinţei Naţionale a numeroşi vo rb ito ri — oameni le i p ro d u c ţie m a rfă ?
alte centre de veche tradiţie general al CC. al partidului avînl, intelectualitatea clujea­ P C R , măsurile luate de partid de stiintă, cultură şt artă —•
sau mal noi. cultura. şliinla, în numele oamenilor de cultu­ nă din toate generaţiile, fără si guvern pentru continua În ­ au adus în discuţie probleme
cercetarea In toate domeniile ră din Cluj, subliniază că ase­ deosebire de naţionalitate, îşi florire a României socialiste. privind activitatea lor de zl
menea In liln iri dintre condu­ dovedeşte ataşamentul deplin
au îosl şl slnt temeinic înzes­ Au fost vizitate Combinatul cu zi, exprimînd totodată ho­ In rîndul indicatorilor care teriale de construcţii Blrcea si Pentru redresarea acestei si­
trate, prinlr-o puternică bază cătorii partidului şi statului la politica internă şi externă chimic din Tîrnăveni, coope­ tărî rea de a milita cu abnega­ exprimă eticienta activităţii c- altele, la core s-n acţionai în ­ tuaţii se impune din partea co­
materială, prin impulsul unul nostru .şi intelectualitate au a partidului şi stalului nostru, rativa agricolă de producţie ţie pentru înfăptuirea po liticii conomice un loc important 11 deosebi în direcţia reducerii lectivelor din toate exploată­
devenit tradilie în România • \xprîmîndu-şi hotărirea de a-şi
amplu avlnt creator, care a Au luat cnvintul prof. dr. din Luduş. Combinatul de în­ partidului noslru. izvorîlă din ocupa rentabilitatea produc­ consumurilor specifice de mo­ rile carbonifere o mai mar®
captat toate energiile, impuls aduce aportul la sporirea te­ grăşăminte azoloase „Azom u- giiulurile. năzuinţele şi voinţa ţiei. Ea poale fi considerată torii prime şi materiale, folo­ preocupare pentru îmbunătăţi­
docent Ştefan Pascu, membru zaurului de valori al patriei
şi efervescentă, spetifice epo­ corespondent al Academiei, de­ res" şi Institutul de medicină tnlrogului noslru popor. fundalul' de pe care se judecă sirea capacităţilor dc produc­ rea calităţii şi structurii pro­
cii noastre socialiste. noastre socialiste, la prosperi­ şi farmacie din Tq. Mureş. Luînd cuvintul, tovarăşul activitatea economică a tn trr- lie, reducerea rebuturilor şi a ducţiei, orientarea spre creşte­
Cu prilejul vizitei tovarăşu­ canul facultăţii de istorie şi fi­ tatea demnitatea şi fericirea Oamenii muncii din unităţile Ion Gheorghe M aurer a înfă­ prinderii. oferă posibilităţi de cheltuielilor ne ecou o mic oase, rea ponderii sorturilor superi­
lui Nicolae Ceauşescu. Intelec­ lozofie a U niversităţii „Babes- României socialiste Adunarea vizitate, numeroşi cetăţeni din ţişat preocupările partidului şi a lua decizii în rezolvarea obiective stabilite în acţiunea oare dc cărbune care să asi­
tualitatea clujeană s-a adunat Rolyai", Letay La jos, reoaclor- i a slirşit înlr-o atmosferă de localităţile străbătute au făcut stalului pentru ridicarea con­ problemelor majore ale pro­ de orqanizore ştiinţifică a pro­ gure o valorificare ridicată a
să-şi exprime recunoştinţa la- sef al revistei „U lu n k", prof. puternic entuziasm. Se aplau­ tovarăşului Ion Gheorghe tinuă n activităţii ştiinţifico sl ducţiei. De aici decurge nece­ ducţiei Şi a muncii. acestora.
ing. Emil Neqrutiu, rectorul dă şi se ovaţionează îndelung
\ to de partid şi guvern, să-şi M aurer o primire caldă, entu­ culturale, pentru asîqurarea u- sitatea realizării fără „rabat" Aceste economii au fost în ­ La C.C.VJ., rezerve însem­
afirme încă o dală unanimi- Institutului agronomic ,,Dr. pentru partid, pentru conduce­ ziastă, ovationind îndelung ( nor condiţii din ce în ce mai a rentabilităţii. să anihilate de depăşirile înre­ nate nevolorilicale exista şi iu
talea de simţire şl qînriire fa­ Petru Gro za", Balogh Edqar, rea sa, pentru România socia­ pentru Partidul Comunist Ro­ bune a acestei activităţi. EI a Unul din indicatorii prin care gistrate dc întreprinderi cu ce priveşte reducerea preţului
lă de politica înţeleaptă a redaclor-şef adjunct al revistei lislă. man, pentru Comitetul său remarcat preocupările inlelec- Se exprimă rentabilitatea, cu pondere mare în economia ju­ dc cost. Numai volumul chql-
Central’, ’ pentru tovarăşul- - Ivialilcu. din Tg. «'M-uteşt pe ntm .-largă ^ utilizare în activita te a - deţului nostru, ceea ce a făcut t-uiclilor. neeconomîcoase este de.
Nicolae Ceauşesru, pentru po­ educarea şi pregătirea tinerei de planificare, urmărire şi n- ca pe ansamblul judeţului ni­ peste 5 milioane lei. Dacă ia
litica internă şl externă a generaţii. naliză a eficientei economice velul planificat al che ltuieli­ acestea adăugăm şi posibilită­
partidului. Seara, la Palatul culturii, to­ -este cunoscut sub denumirea lor la I 000 dc lei producţie ţile do reducere a consumuri-,
Cu prilejul vizitelor făcute, varăşul Ion Gheorghe M aurer de „cheltuieli de 1.000 de lei marfă să fie depăşit cu A 'll lor specifice la lemn de mină.
t o v a r ă ş u l Ion Gheorghe s-a in tîln it cu activul de partid producţie D i a r l ă in preturi cu lei. De reţinui este faptul ca energie, cnmbustihil, folosirea
Maurer s-a interesat de modul din judeţul Mureş. ridicata de întreprindere'1. N i­ un număr dc II întreprinderi la capacitatea nominală a tutu­
La întîlm re au luat cuvintul
în care sc realizează sarcini­ activişti de partid şi de stat, velul acestui indicator este in ­ industriale au inrcqistrot de­ ror maşinilor şi instalaţiilor —
fluenţat în niod direct de mai
păşiri la cheltuielile planificate.
reducerea pe această calc
a
le ce revin unităţilor respec­
N IC O L A E C EÂU SESC U tive do preocupările de per­ muncitori, cadre didactice. Tn însă ii revine preţului de cost Printre acestea şe siderur­ cheltuielilor cu amortizare pv
hotărîtor
Rolul
factori.
numără
mulţi
Combinalul
C.C.VJ.,
unitate de produs — avem ima­
cuvinte calde, vo rb ito rii
au
spectivă ale conducerilor aces­
tora. Preşedintele Consiliului reafirmat unitatea (Ic nezdrun­ pe unitate de produs si pre ţu­ gic Hunedoara, întreprinderea ginea căilor prin care sc poa­
de M in iştri a indicat cadrelor cinat a poporului în jurul parti­ ! lui cu ridicata de întreprindere. minieră Deva, Întreprinderea te obţine reducerea preţului
de conducere să ia măsurile dului — conducător înţelept, Dar cum majoritatea în tre p rin ­ de electricitate Deva, I.F Orăş- de cost. şi realizarea nivelului
Dragi tovarăşi,, vă rog să de valoare al Intelectualităţii za socialismului (Aplauze pu- cele mai elicienle pentru va­ încercat şi botărlt. a cărui po­ derilor fabrica o gamă variată tie, Industria cărnii Deva. în­ planificat al cheltuielilor la
mă scuzaţi (Iacă nu voi reuşi din România socialislă (A- 1 critice, prelungile). lorificarea maximă a in vestiţii­ litică profund principială asigu­ de produse, nivelul cheltuieli­ treprinderile (Ic industrie loca­ I 000 dc lei producţie marfa.
să dau grai tuturor sentimrn- planze puternice). As putea spune că in ş liin ­ lor, ridicarea continuă a cali­ ră dezvoltarea tuturor fortelos lor la 1 000 de lei producţie lă Haţeg şi Hunedoara. Situaţie asemănătoare există
h'lnr f c care Io încerc în în- Preţuim, de asemenea, (ap­ lă. in artă. in rultu ră se mer­ tăţii produselor, subliniind creatoare ale oamenilor mun­ marfă este influenţat şi de vo­ Vom analiza (arc sînl cauze­ şi la Combinatul siderurgic Hu­
lilnirea cu dv. Sini după o zi tul < ă an i, ca şi in alic < r*u- ele cu un pas înainte in rea­ posibilităţile şl resursele de cii, indiferent de naţionalitate, lumul şi structura producţie; le ce au condus la nerealiza- nedoara unde la producţia
de adunări, de multiple im pre­ Ivr universitare din tară, mun­ lizarea unităţii în creaţie, pes­ care dispune fiecare unitate în condiţiile unei depline ega­ Este deci necesar ca ori dc roa acestui important inrlica- marfă comparabilă, care re-
sii, şi îmi e greu să redau cesc laolaltă intelectuali ro ­ te deosebirile de naţionalitate, pentru obţinerea unor succe­ lităţi în drepturi. clte ori analizăm cauzele de­ Inr. Combinatul carbonifer prczinla 98,7 la sută din
în cuvinte emoţia pe care mâni, maghiari, germani îşi şi limbă, pentru că ştiinţa si se şi mai mari De asemenea, In cuvîrtu) său. tovarăşul păşirii cheltuielilor la 1 000 dc Valea Jiului realizează la p ro­ întreaga producţie marfa,
mi-o provoacă inlîlnirea cu unesc eforturile, capacilalea, cultura înaintată este una sin­ s-a interesai de profilul actual Ion Gheorghe Maurer a adiesat lei producţie marfă, să ne refe­ ducţia marfă comparabilă, fală se realizează o economi®
oamenii de şliinlă şi < nltură pentru a lo iilrib u i la ridicarea gură şi ea nu cunoaşte dife­ şi perspectivele d r dezvoltare (alde felicitări oamenilor m un­ rim in primul rînd la aceşti de sarcina planificata, o econo­ suplimentară la preţul rle cn>l
din CIi»j. (Aplauze entuziaste). şliinlei şi culturii patriei noas­ rente do naţionalitate, nu cu­ ale Centrului universitar Tg. cii din judeţ — români, ma­ factori cu acţiune directă mie suplimentară la preţul dc de aproape 6 milioane lei, In
I)v., ca întreaga intele< lua- lre pe » ulmi lot mai înalle, noaşte decît o singură lege. : Mureş, de activitatea rle cer­ ghiari şi de alte naţionalităţi In perioada celor 8 luni. Io cost de peste (i milioane Ici, timp ce nivelul planificat al
litate a României socialiste, re­ îşi însuşesc tot ce este mai progresul omenirii, realizarea cetare ştiinţifică a intelectua­ - organelor şl organizaţiilor majoritatea întreprinderilor a în timp re nivelul planificat cheltuielilor la 1.000 rle Hi
prezentaţi un detaşament în ­ Imn pe plan internaţional în unei vieli mai hune pentru d" partid, pentru rezultatele existat o preocupare susţinută al cheltuielilor la I 000 de lei produclie marfă o depăşit cu
lilor din localitate.
semnat al poporului nostru, u i domeniul cunoaşterii adiu în- l o ti oamenii (Aplauze însu­ La Tîrnăveni a avut lor o obţinute In muncă. Subliniind pentru reducerea cheltuielilor producţie marţii înregistrează 5.24 lei. Această situaţi® a
un rol de o deosebită impor- dti-şi propria contribuţie la fleţite). De aceea, consider însufleţită adunare a activului faptul că edificarea socialis­ de producţie. Această p'enru- 0 depăşire de 0,53 Ici De aici (ost determinată de realizarea
lantâ în întreaga a rliv ila le de îmbogăţirea tezaurului u n ive r­ <ă este necesar ca intelectua­ de partid din oraş. Cel rare m ului pstn o operă vie, de per­ pare este reflectată rle modul se ir nge concluzia că nc reali­ unor preţuri de vînzare cu ri­
edificare a orînrtuirii socialis­ sal al riv ilizatici Vă felicităm lii noştri, indiferent in ce do­ au luat cuvintul au exprimat, manentă perfecţionare şi înnoi­ cum a fost realizată sarcina de zarea acestui ultim indicator a dicata ale întreprinderii medii
te Socialismul, concepţia ştiin­ din ţoală inima ponlru aportul meniu de activitate lucrează. în numele tuturor oamenilor re, vorbitorul a arălal că tre ­ reducere a preţului dr cn<d !n fost influon(ală de alţi factori ponderale mai mici decit cel®
ţifică despre lume şi viata deosebit de valoros pe (are îl Indiferent de naţionalitate, muncii din localitate, deplina buie cantate mereu soluţii pen­ producţia comparabilă, în fi­ (are au anihilat întrcaqa eco­ planificate, ea urmare a schim­
a proletariatului, a sintetizat aduceţi la înflorirea ştiinţei şi să-şi unească forţa, ropacila- adeziune fală de politica in ­ tru mai buna conducere a r- nal cum s-a reflectat aceasta nomie bărilor nefavorabile in te rve­
şi sintetizează tot ceea re a culturii, a întregii creoţii spi­ tea. priceperea pentru ridica­ ternă şi externă a partidului, conomiei, pentru dezvoltarea în cheltuielile la 1.000 de lei In (undiţii I o realizării pla­ nite In structura produc­
creat omenirea mai bun dr-a rituale a României sotialist® rea continuă a nivelului gene­ hotărirea fermă de a îndepli­ ştiinţei, culturii şl tnvâlămîn- produclie marfă. Merită <ă nului de producţie mari® in ţiei Creşterea ponderii de
lungul m ileniilor şt o ridicai (Aplauze puternice). ral al ştiinţei şi 'culturii j a- ni măsurile luale rle parlid. 'H sroaso în evidNită rez.nlla­ ş Im elitra planificată şi In cali­ laminate din oţeluri calma­
aceste cuceriri la rangul de Desigur, tovarăşi, una din triei noastre. Aceasta e calea Tovarăşul Ion Gheorghe lele hune obfînute în această tatea prescrisă, economiile su­ te şi aliate constituie una
ştiinţa socială menită să asi­ problemele importante în dez­ pe care îşi pot aduce con tri­ M aurer a subliniat în cuvîn- (CftfiliAudrg in pag. o -2*o| direclie de 1 M. Barza, IM . plimentare obţinute din reduc r- (Im principalele surse pentru
gure lăurirca u n e i societăţi In voltarea societăţii omeneşti a­ buţia activă la întreaga m un­ lul său succesele obţinute de Hunedoara, Fabrica chimică 1 ea preţului de rost trebuie să realizarea nivelelor planificat'»
» are omul să (ir cu adevărat colo unde locuiesc tinţ rrună că desfăşurată de poporul nos­ Orăştîe, întreprinderea dc ma- se reflecte într-n depăşire m - ale preturilor cu ridicata d®
sldpin pe destinele sale, luuri- oameni de diferite naţionali­ tru pentru construirea socia­ rospunzătonii! şi a pianului de întreprindere. Trebuie arătat ră
lorul propriei sale istorii. tăţi, esle rezolvarea justă a lismului, pentru făurirea con­ benefic-ii. şi la această imitate există
{Aplauze pulernire). raporturilor sotiale dintre a- d iţiilo r de trecere treptată In razul cheltuielilor la 1.000 mari rezerve pentru reducem*
Fără Îndoială, holărîloare în coşiia, asigurarea egalităţii de­ spre comunism (Aplatiza în ­ de Ici producţie marfa bene­ preţului de ( ost. Dacă avem in
delungate). vedere ră peste 00 la sulă din
întreaga activitate umană este pline a tuturor, în toate, do­ ficiul este determinat loc ni ii
sint
c reatia de bunuri materiale, meniile de activitate. Numai Stimaţi tovarăşi, de diferenţa dintre preţul d.> cheltuielile de producţie dam
cheltuieli materiale, ne
) cidru cu aceasta determină in asa omul poate să se simtă Situaţia raporturilor de as­ rost şi preţul eu ridicata de scama r <1 la aceste elemente
mare măsură schimbările ca­ liber. ţ.oato să-si pună cunoş­ tăzi dintre ţările sorialiste, întreprindere Or, la C.C.V J ,
re au loc în societate. Dar nu tinţele, întreaga sa capacitate, dintre partidele comuniste şi depăşirea niveluhii planificat CONSTANTIN MARACU
este mai pulin adevărat că în serviciul bunăstării şi fe ri­ muncitoreşti ne îngrijorează al cheltuielilor la indiraloru I activist al Comitetului
(fîndirea umană ştiinţa, mai cirii poporului. Putem spune, pe toti, ii îngrijorează pe to|i analizat esle determinata |<u- judeţean de partid
i u seamă în societatea de as­ tovarăşi, ră în patria noastră, comuniştii. Cînd noi am păşit mai rle nereali'/area preturilor
tăzi, au devenit o tortă ma­ în România, am realizat pe pe drumul luptei de eliberare cu ridicata de •Mlrrprutdo'r»
terială cu un rol hotărîtor în deplin creastă egalitate între a omului de asuprire, pentru planificate ca urmare a ohti- nfiniioKEi m pag, •
întreaga viată socială, inrlu- oameni, indiferent de naţiona­ eliberarea socială şi naţională nerii unri producţii de c al i ta te
siv în dezvoltarea materială a litate, în toate domeniile de a maselor, pentru înfă) tuirea inferioară.
societăţii. (Aplauze). Activitate (Aplauze entuzias­ celei mai drepte societăţi din
De aceea, partidul nostru, te, prelungite) lume ■— în care omul să se
guvernul ţării noaslre, preocu- Dumneavoastră. ca oameni simtă cu adevărat om, în care
pîndu-sc de dezvoltarea bazei de ştiinţa si cultură, şliti foar­ lot ce se făureşte în societate vaneronica la T u ru l r|
materiale, de dezvoltarea eco­ te bine că, indiferent in ce să fie închinat omului — nu elisi al Rom âniei — nans
nomici naţionale, a industriei limbă sînt exprimat»', rezulta ne-am qîndit niciodată că se m isiune tle la \c lo d ro -
şi agriculturii, acordă o alen- trie cercetării ştiinţifice — a­ poate ajunge ca între rnm n- m ul D inam o ;
tie deosebită ştiinţei şi cu ltu ­ le fizicii, matematicii, rhiar <i nişli, între ţările socialiste să •MU T e lejurn alul de seară î
,*o T clesporl ;
1.0.
rii ; sinlem conştienţi că fără ale istoriei şi arheologici - şe folosească forţa ponlru im ­ 20.l.T Rapsodia rom ână ,. \lb a v
aceasta nu putem asigura mer­ sint aceleaşi atunci cînri cer­ punerea unui anumit punct tru de V i*n m r|“ :
sul înainte al patriei noastre. cetarea se face cu adevărat rle vedere. Nn se poate rnn- 20.. 10 Concertul tiu c rc (ii
Solişti tle mu vă că uşoară:
(Aplauze). coreei (Vil aplauze). cepe ră asemenea lucruri sint Zl.20 l-iln> a rtis tic ; ..Genilem e-
m ii din Cocody" ;
Avem rezultate bune în N ici poezia, proza, teatrul, compatibile cu ideologia noas­ 221-l.,5 T e le ju rn a lu l de noapte.
dezvoltarea ştiinţei şi culturii mu7.ii a nu cunosc graniţe de tră, cu concepţia noastră ştiin­
în (ara noastră. In raport cu limbă Indiferent in ce limbă ţifică despre vială şi despre D U M I N I C A L U N I
situaţia (le acum douăzeci şi sînt create, marile oj: ere de lume. Aceasta poate avea ceva M i* O r* cv.-U’l.V I".ă0 Penirn noi. fem eile ! I
» ova de ani, nivelul generat artă. — mă refer la literatură, comun n i epoca lui Ludovic (■vini va fi \ii>nuM ? 18.00 A ctualii.w ea indu strială ;
G im n iis iir;! do iiu iu iH ro ;
de cultură al poporului nos­ căci muzica are limba ei pro­ al XlV-lea — sa mă îndrepte 8,1(1 P onlru elov/. *8,;iu Curs dc lim ita (raucc/.A
a
8-a) ;
(reluarea
Ircp c!
tru s-a ridicat la un stadiu prie, internaţională, - aici. istoricii dacă greşesc — (arc Consuli a ţii ia m.i irm a i U i lo.Ou „ f. \ < evim" — em isiune
incomparabil, numărul intelec­ s ar putea spune, s-a realizai spunea „L ’etat ('ost moi". Sînt (rlasn a V fll-n ) ; pe niru fin p rrt. Colegii
tualilor a crescut de mai m ul­ internaţionalismul (animaţie in unii teoreticieni r are îsi arogă S.UO A veni ui ilf* ci-U jpa j u lu i n o şirl de Ia seral — tra n s­
„T a in a
V n l-V irte j.
lu i
te' ori. şi nu există sector al sală) — exprimă aceleaşi idei dreptul de a da judecaţi defi­ iAlnl.ccnius- (reluarea ani- m isiune in dire ct de Ia
Nicolae Dălee.sen".
lâceul
ai tivitătii materiale şi sociale şi simţăminte Depinde desigur nitive după j. rin c ip iu l: „Le **clor scrii) : UI,00 T e le ju rn a lu l de scară ;
unde omul de ştiinţă şi cultu­ de ceea ce doreşte scriitorul, marxism cest moi". Nu. n i­ ui.OO Ora s a lu lu i ; lO.iifl O uletînul m e ie n ro lo g ir :
ră alături de muncitori şi ţă­ poetul, sau artistul respectiv meni nu poate să afirme : 1I..10 Tv. penirvi spe cialiştii din 20,00 Reciir.l de poezie n im e n i-
rani. sub conducerea partidu­ să redea, do modul în care în ­ „M arxism ul sînl eu". (Aplau­ ae rienii ură. C irtu l „M e ­ poiană romfincască în lec­
ze furtunoase, urale). Mar- canizarea a g ric u ltu rii". Te­ tura a u to rilo r :
lui noslru. să nu participe cu ţelege ol sensul vremii, preo­ nta : A toranizaiea lu c ră ri­ 20,.1.", T ropic spre v iito r.
întreaga sa forţă de gînrtjrr cupările şi aspiraţiile societă­ xism-lcnimsmul nu este pro­ lor in cit) t ti iile dc pian- „P ă m in tu l de suh s n ,irr“ :
le tehnice ;
şi de i realie la făurirea socie­ ţii şi de măsura în care doreş­ prietatea nimănui ; el este o 11, ÎS Dc s fra j* pa triei ; 2j.5ă Ce-aîi dori sâ revede)i “»
R c in tiln ire
eu
Charles
tăţii no i socialiste. (Vii şi te să se încadreze în aceste concepţie ştiinţifică, şi numai ' * 12. TS T e le ju rn a lu l de prin z : A /n u v o itr ;
în măsura în care to(i oamenii
îndelungi aplauze). preocupări. Depinde de voinţa politii i. loţi oamenii de ş liin ­ | M..T0 /.ie-zajj — le lcrta e a zin du ­ 21.20 Tele-univcrsiliU cn. Istoria
m inica l. In cuprins : M u ­
C iviliza ţia
civiliza i iilo r.
Noi. conducerea- partidului şi de puterea sa de a face din lă, loti oamenii care qîndesc zică uşoară cu Gică Pe- gie-acA" ((l ). Viaţa greci­
şi stalului, preţuim mult acti­ opera de artă j e care o fău­ analizează dezvoltarea socială irescn, cvim e m l ..M a­ lo r (n poemele hom erice;
vitatea intelectualilor şi, în reşte o expresie a năzuinţelor ■ f c i i m aia", M arna nu a P isla ru; 2t.:,â Teatru în studio : „Ife n -
C urie ru l in im ilo r, prezen­
nmd deosebit, dali-mi voie să de libertate şu dreptate socială tat dc O rla v P anru-Iasi : rlc al IV -lea " de L. P iran-
un
Interpreieazâ
dello.
spun. f rctuim aportul pe (are ale omenirii. Pentru că numai M obila confecţionată la l.l.l. Brcd are o linie modernă, atractivă. Fiecare piesă com­ Fothal ; ora lă.nn Rapid — colectiv al T e a tru lu i „ c . I,
îl adm oamenii de ştiinţă si alunei arta servrstc cu ade­ (GofiUnuOrt ta pftfl * LSJ ponentă este frumos ornamentată, lucrată cu multă grijă. P roRre.sul; ora 17.00 Steaua N o lfa ra " ;
— D inam o D itcurcsii : a -
cultură din Cluj — detaşament vărat cauza progresului, cau­ 23.20 T e le ju rn a lu l de noaple.