Page 10 - Drumul_socialismului_1968_09

O DECADA DIN ACTIVITATEA
0 zi in bibliotecii' Bi'ănisca

SECRETARULUI DE PARTID Uimea dc tăind a cariilor... trebat curioşi. Ilindcă la ce> sau cum se vo desfăşura Sâ tremure
12 ani pe care-l avea. Iulian
Cine nu a rămas pina tlrziu
In noapte, cu o carte deschi­ Doda Işi alegea singur car­ scara de poezie ptoatam a-
tă ?
să In la(â, călătorind cu im a- iile cote i se Dăreau folo si­ si şoferul
rală la organizaţia de bază a alte sate. A poi nedele rea adunărilor qenerale (nu nu­ A lost de ajuns ca în In ­
b rlqă zli din satul Boholt. Este Spectacolul a plăcut — spu­ mai participarea la ele şi con­ qinafia spre alte lum i, spre. toare. serare să picure m elodiile
(Urmare din pag. II depărtările necunnsculc, ca­ —- M al demult M i-a adus
prim ită In partid cooperatoarea ne secretarul şi confirm ă sl trib u ţia la dezbaterea proble­ unor plăci şl In sala căm i­ ŢFREA (de la Aug. Justln).
A u re lio Suclu, al 4-lea nou alţi tovarăşi. Cu d iv a tim p In melor). lntr-arlevăr. In această re răsar dintre pagini ? Fie­ tratele câ rti de la Deva nului cu ltu ra l au început sd se O ploaie rapidă de vară ne
m em bru de partid de 1« con­ urmă am fost c ritic a ţi de ziar perioadă nu s a lin u l nici o şe­ care c itito r simte acea che­ — Ce-ai mol c itit ? siringă tine rii, e le vii In va­ Inqbesulse pe to (i cel 7 călă­
este Jnc3 zugrăvită. Dlrectoa stituirea com itetului comunal că, practic. în Şoimu$ nu este dinţă de birou, dar aproape mare tulburătoare de fru ­ — „C ă lă to rii tn ju ru l lu ­ cantă, do rnici să-şi pefreaed
rea scolii s-a transferat în altă P rilej pentru a (aco o expu­ nici un fel do activitate cul- zilnic S-au ln llln it şi au discu­ m uşeii proprie că rţilo r O m ii", „ Opere alese” de Bo. tim pu l liber in modul cel tori. care aşteptam autobuzul
parte. l.G.O. Deva prom ite si nere adecvată — „T răsăturile tural-educativ ă. A fost just pu ­ tat d ife rite problem e cel puţin simt şi e le v ii A del Stei şi lint ineanu, „M a ra “ de l mai plăcut. Seara de poezie de Brad, sub zidul c im itiru lu i
iar prom ite ca va trim ite zu- m oral-politice ate com u niştilor'' să problema. S-a întocm it un 4 din cel 7 membri ai b irou lui Ion Dnqaru de la Şcoala gene­ Slavici. „ H am lel" dc SbaUes- „C in le c u l Iu b irii” sltrneştc din Ţcbca. Ne lungeam p riv i­
qravl. Se hotărăşte, In ultim ă — precum si pentru a co n tro ­ plan detaliat de a c liv ită tl şi, com itetului comunal de partid. rală din Rovina CQre, r'cşl pcare. curiozitatea. G lasul limpede, rile plnă dincolo de Baia de
instanţă, să fie aduşi doi zu- la cum se tine evidenta mem ­ recent, s-a creat un grup vo ­ De lapt, to ii m em brii b iro u lu i încă nu ou îm plinit 9 orii. I ista că rţilo r înşirate era al bibliotecarei 7.orica Nc- Criş. ca să-t vedem clnd vine.
qravi de la cooperativa din V e ­ b rilo r de partid sl cum se păs­ cal compus din 12 tinere. în ­ au sarcini. De asemenea, secre­ îndem naţi de învăţătorul l.enn m ult mai lunqă. Intr-un sln- (irilă. trem ură In versurile M inutele treceau... U ile -lt Ora
to! trează docum entele organizaţie! ceputul e bun şi com itetul de tarul com ite tu lu i comunal şi Tnmula. vin In fiecare sântă- <tur an Iulian Doda a um ­ lu i Fminescu, V ernnlcăi M l- 17.35. In ltrzle re de 5 minute.
— Situaţia p re q ă tirll noului de bază. partid nu va lăsa lu cru rile să al|i membri ai b iro u lu i si com i­ mină, pe los. la Irilrlintccn plut cinci lise cu titlu rile v o ­ ele. M aqdel Isanos. George A utobuzul venea m lncînd po-
an şcolar ne îngrijorează, spu­ ...13 august. Discuţie cu con­ se Întoarcă la ce-a (ost... te tu lu i au a ju ta i organizaţiile din Brănişca sâ-si umple lum elor citite P rintre cei Călincscu, Ion M inu/escu. Ro­ m intul. Am sărit tn drum si
ne secretarul co m ite tu lu i de de bază în pregătirea adunări­ ghiozdanele cu cărţi. II u r­ mai Irecven li c itito ri ai b i­ am Jăcut semn să oprească.
llllHnillBfflIflflIIHMIilIlluîrniîflIllllHlIL'lllllHfflUMIIIlHMtPHUHMfîlîllîliuhtiinfHff^ţuifH'itl d iră DalaI In „ A tit de Ira-
partid Nu numai că pre gă ti­ lo r generale. măream cum se apropie a - b lio te cii din Brănişca am qcdn” , Elena Doda In „ Iu ­ Ţ i-a l găsit. Şoferul loan A vram
rile slnt întîrziate. dar si In Din reconstituirea decndel de lenţi, cu sfială, de m itu rile In lfln il doi b â trln i : M arin birea noastră moare” , de A l. de. pe autobuzul cu num ărul
p rivin ţa cadrelor didactice O RG ANELE C O M U N A LE activitate se desprind Insă şi încărcate. I.e-am răşinii llşele Coman, ă4 de ani şl Dum itru Sta mat iad, au dovedit că dis­ 1022 nici nu se uitase la noi.
slnt deficiente. Nu ştiu unele deficienţe p rivind stilu l In care erau trecute c ă rţiie Cnman 12 de ani. pus dc reale p o sib ilită ţi de Trecuse vije lio s . II s llrlia u
cum se face dar cadrele de muncă. Se discută, se dez­ citite $1 nu mare ne-a lost — Ic plac poveştile, ne interpretare artistică. N ici cauciucurile, mamă. mamă...
localnice predau la Liceul din LA LU C R U bat probleme curente mai m jilt mirarea clnd. printre v o lu ­ spunea bibliotecara Zor ic a băie ţii nu s-au lăsat mai pre­ Pină sd ne dezm eticim , au to­
C crtej sau la şcolile din De­ cu „v trh irile " u n ită ţilo r con­ mele cu poveşti, destul d» Negrită. V in seara la b ib lio ­ jos. S-au anunţai sinr/uri, In buzul sc şl pierduse după <»
va, iar aici predau învă ţă to ri trolate. mai puţin de la om la puţine. om găsit titlu rile opp tecă şi încep să mi vorbeas­ cofifurd n şoselei. N c-a dezme­
şi profesori care locuiesc In om, cu com uniştii, cu oamenii relor lu i I Creangă. G Tn că despre ceea ce au c itit afara program ului Poeziile tic it ploaia. Şi-om rămas să
oraş. Încrucişări de navetişti. siliu l de conducere al coope­ ...Am ajuns la capătul unei m uncii. M ăsurile Indicate au pfrceonu, Tudnr Arghe7i. N I- De multe ori stau ceasuri In- lu i O clavlan Goga rccilale aşteptăm un alt autobuz, uzi.
Ce părere are Inspectoratul rativei de consum despre posi­ riecode de activitate a secre­ uneori un caracter mai mu 11 na Casian. N. Ră/cescu c tr trcril cu ei Prea vorbesc cu de A drian M artin au rezo­ trcm urln d lingă zidul c im itiru ­
b ilită ţile de sporire a volum u­ tarului. Ce se desprindă şl »:-* nante adinei. „M -am oprit lui. Ce-ar li să trem ure şi şu­
Şcolar judeţeon ? ce nu se desprinde din succin­ organizatoric $1 nu slnt susţi­ Elena Stinea .şl O rtcnzln pasiune ca să-i pot în tre ­ lingă lin e ", „V io ri aprinse.
9 august. Adunarea gene­ lu i ach iziţiilo r. Asemenea po ­ nute sulicient de acţiuni p o li­ Stinea din clasa a IV -s au rupe. Icm cile” — cele două poezii a ­ ie ru l tnan A vram clnd vn lua...
rală a organizaţiei da bază o s ib ilită ţi slnt. lată ce arotă c i­ ta fotografiere a m odulul cum tice, specifice m uncii de par­ c itit deja „P rin ţ şi cerşetor" Am găsii aici nenumărate le lu i lu c ia n Blaqa Incintă prim a ? — nc-am zis atunci
brigăzii de cîmp Bălaia. Se frele: plan anual va lo ric 475000 a folosit tim pu l de lucru care-l tid. De asemenea, s-a scurs des­ de M. Twaln. Dar, cel carp lişe de c itito ri din rln du f co­ In Qlnd.
lei — realizat pe 7 lu ni 425000 avea la dispoziţie ? Reiese că sufletul tin e rilo r. Ele au p ri­
discută despre stadiul a ră tu ri­ tul tim p de ia constituire, ca nc-a atras ofenfin fncd de operatorilor In dre ptul m ul­
lei; ouă, 1G2000 bucăţi — reo- a cuprins o arie destul de com ­ m ii noi frum uşeii In glasul
lor de vară $! pregătirea se­ lizat deja 147000; m iere de a l­ plexă de probleme, că a fost secretarul com ite tu lu i de partid la început a lost Iulian Do- lo r nume slnt trecute că rli tin ă riilu i V ic to r T lrjoacă, ca­
m inţelor pentru c u ltu rile de bine 4700 kg — realizat 7117 „pe fază ' în ce priveşte pro­ să cunoască mai temeinic, pe da. Sc apropiase de m itu rile care tratează probleme pri- re a cerut voie să citească Remorcă
toamnă. M ăsuri: eliberarea te­ kg; melci pentru export 300 kg blema nr. 1 — Impulsionarea viu, problem ele tutu ro r satelor cu c ă rli şi după multă cău­ \in d cultura cim p ukti sau şi două poezii p ro p rii „Im n
re n u rilo r de pale plnă la 15 — realizat 2237 kg; fin. 50 campaniei de recoltare şi ară­ din raza com unei — Inclusiv tare a luai „C oliba un chiulu i ale creşterii anim alelor.
august, transportarea, la brlqa- tone — realizat 113,5 tone. tu rile de vară — , că a p a rti­ ale satului Fornădia. Tom ” de B. Stowe păqln” şi „ Livada cu por­ zburătoare?!
dă In cursul lu n ii august o J4SOC C o lectivul de activişti de — De clnd al tnccpuf să M u Ui dintre c itito ri în tre ­ tocali” .
kg săm lnlă selecţionată de Slnt, într-adevăr, p o sib ilită ţi cipat la adunări generale şl, partid şl de lu cră to ri ai con­ citeşti romane ? — /-am în ­ bau „cc a mal apărut nou" AUGUSTIN JUIA
de suplim entare a a ch iziţiilo r im portant de reţin ui, a ttnut DU M BR AVA (de la N. Pana-
qrlu si orz, stabilirea parcele­ s iliu lu i popular judetpan va a­
lo r unde se vor tnsăm lnta cela la ouă, păsări, miere de a lb i­ expuneri în fata com uniştilor juta, cu siguranţă, pe baza unei Itescu) Cu d iv a tim p In urma.
65 ha cu grîu si 10 ha cu orz. ne, top uri de casă, fîn. pe d ife rite teme. analize mal aprofundate ca or- In satul Dumbrava a apărut pc
In fata adunării generale se­ ...14 august. Un nou con tro l Nu reiese din cele arătate nanele comunale de la Şoimuş t l vy o 9 neaşteptate o remorcă cc p u r­
cretarul tine expunerea: .D re p ­ asupra fe lu lu i cum co n siliu l de suficient de pregnant munca să-sl îmbunătăţească stih ii de ta num ărul dc circu laţie
4 1-HD-0350. Şederea cl nu a
tu rile şl în d a to ririle m em bri­ conducere nl C.A P. se ocupă colectivă a b iro u lu i şl com ite­ muncă, să dezvolte trăsătu­ Recuperarea Cotele depăşiri-
lo r de pa rtid*. de achitarea o b lig a ţiilo r către tului. a ju to ru l dat la preqătl- rile sale pozitive. lost Insă zadarnică Oam enii
.1 0 august. ,,A le rtă ' la stat. Apoi, pe teren la Bălaia, 9 9 care o însoţeau au um olul-o
C.A.P Şolmuş p rivin d achitarea pentru urgentarea arăturilor restantelor ti /*. cu prune, apoi au dispărut cu
o b lig a ţiilo r către stat. Încă de vară. 2M J 00.900 calorii in plus o de.sDnnf/o nccunoscu/â, 16-
nici un bob de qrîu nu a fost ...15 augast. Slnt program a­ lor de plan in slnd sătenii cu Iniz.elc... lim ­
trim is la bază. CAuza: nu slnt te două adunări generale la itate. Sperăm insă că tovarăşii
braţe de muncă pentru în că r­ ore diferite. la cea de la V lc lo r Bogdan. Ama Nea- 18.000. 000 calorii, cit însu­ din co n siliu l populat com unal
cat. Secretarul $1 consiliul de P T T R . se tine o expunere des­ j mu, Coclş S ilvestru şt V Ic-, mează sporul total de creş­ Peşlişu M ic vo r dezlega a-
conducere al C A P. caută «o- pre sarcinile ce se desprind j to rla Bogdan slnt nume tere In greutate la ingră- tU ţjncy* jiţn poq. )) ascensiune ccastă enigmă. A r li păcat ca
Iuţii. S-au găsit. A fost îm pru­ din docum entele plenarH C C , ; binecunoscute tn cadrul In ­ şătorla de porcine. ve h icu lu l so răm ină dc dome­
mutat un transportor ellcoldal al P.C.R. din 19 Iunie ac., Ier : tre p rin d e rll agricole de stat Cu liv ră rile electuate In n iu l obiectelor zburătoare /i*»-
care încarcă din magazie d i­ la cooperativa de consum des- : O răşllc. de ele fiind legate aceste zile cantitatea de nulul, cl. lucru Im portant, Identilicote. In ce priveşte în ­
rect In autocamioane pTe d re p tu rile $1 în d a to ririle ; toate succesele ferm ei nr. carne predată dc ferma nr. pentru recuperarea plnă la Zilnic de la exploatările mi­ comportarea so s-au dovedit cărcătura din remorcă. poale»
Cu consiliul de conducere m em brilor de partid. i 2. In cel pesle 14 ani dc 2 peste prevederile grafice­ niere din Gheţar şi TeIiuc por­ întoldeouno demne dc luat in Stic ceva co n siliu l dc condu­
a! C A P ., secretarul de partid Seara, program cultunal-nr- : clnd lucrează la această u n i­ lor se ridică la peste 120 finele anului a ră m in e rilo r nesc spre furnalele Hunedoa­ consideraţie. cere al cooperativei din Dum ­
mal are de discutai o p ro ble­ tlstlc la căm inul cu ltu ra l din : tate, prin e fo rtu rile lo r au tone, ceea ce echivalează In urm ă“ . rei ş» Colonului mii de tone de „Sînt mulţi ani de cînd brava. de pe al cărui term
mă: recuperarea pagubelor cau­ centrul de comună 1 şl dau con­ | co n trib u it şl contribuie la cu un plus de circa S pecialiştii din cadrul ex­ minereu. In fiecare zi de lucru lucrez în minerit — ne spu­ s-au luat pruncie. Aşteptă' .
zate p rin păsunatul abuziv (14 cursul form aţiile din Şolmus, „fabricare a" zilnică a peste 260.000. 000 calorii. ploatării şi-au propus In a­ din acest an minerii stabilesc nea tovarăşul Costescu. întot­ o*
cazuri). echipa de dansuri sl tarafu l din şi adaugă noi valenţe pe deauna ne-om străduit să
...12 august. Adunare gene­ Sullghete, a rllsti amatori din cest scop o seAmă de mă­ coordonatele muncii. înscriu pe muncim exemplar. Acum insa. Aşteptăm rn
suri care să accelereze r it ­
graficele de producţie cifre minerii noştri au dorinţa de
m ul de extracţie. Încă din sporite faţă de cele prevă­ a şi înzeci eforturile, de o li „scurtcircuit"
zute. mai utili şi folositori societăţii.
luna august Încărcarea se
Şi parcă niciodată dorinţa . Ne-ou rămas adînc întipărite
face mecanizat la lu cră rile de afirmare nu o fost oşo de în memorie cuvintele tova.ăşu-
NOTA de preqătire la n iv e lu l fe­ pregnantă şi de gencrclo ca lui Nicolae Ceouşescu rostite PETROŞANI (le In Tb.
liilo r pentru asigurarea la acum cînd toate colectivele de lo plenara din iunie, în care Mârcuş) Mă îndreptam de la
gară spre o/n.ş pc la ora
VI
muncă din judeţul nostru se ne cerea să facem totul pentru
tim p a fro n tu lu i de lucru. La nnoptea. I n ieşirea dc pc pa­
întrec pentru suplimentarea suplimentarea producţiei. Cum sarelă am observ al că din fi­
Pînă cînd purtaţi orizon tu l 14, In partea su­ producţiei, pentru depăşirea am putea fi nepăsători la o
dică a 7ăcăm lntului, a fost indicatorilor de pion. asemenea chemare patriotică, rida pentru siguranţe a unui
extins transportul cu loco­ Cu eitvo timp in urmă dis­ cind dc acest partid este le­ s tilp dc la ilu m in a tu l public
ieşeau turn şi sein!ti,. .A i^e n
omul pe drumuri? m otive electrice, lucrare ca­ cutam cu renumitul şef de gată toată existenţa noastră. Izolaţia dc pc conductori. De
brigadă Ion Maican de lo mi­ De aceea, lo cifra de
re perm ite evacuarea rapidă la locul cu pricina si p in u "la
na Teliuc. Acest tînor plin de 1 750,000 lei cît reprezintă va-
a producţiei şi aproviziona­ voinţă care de curînd a fost .sediu/ echipei de intervenţie
In ziua de 12 m artie ac., distins cu „O rdinul Muncii" looreo producţiei globole sî unde sc alia şi tabloul dc d is­
A lexianu Teodor din Haţeg, rea la tim p a briqăzilor. A l­ clasa a 11 f - a stabileşte împreună maifă lo care s-o angajat în­ trib u ite pentru oraş nu e nren
strada T eilor nr. 15 a cumpă­ te măsuri vizează Introd u­ cu brigodo pe care o conduce tregul nostru colectiv de mineri departe. Am vrut .sd anunţ.
rat de la cooperativa de con­ cerea p o d irii abatajelor cu adevărate recorduri. De lo în­ vrem ca un aport să-l aducă Dar aici — lume cn-n palmă.
sum din lo calitate o g a rn itu ­ plasă de sîrmă, optim izarea ceputul onului şi pînă acum şi brigodo noastră O \'occ dc om. alunei trezit
ră de mobilă tip „B rad", fa­ Dorinţe asemănătoare s-au din st>mn. a m aninutanhilin de
in tro du cerii personalului In ore un spor de producţie do m atenoli/ot şi la brigada nr.
bricată Ia I I.L. A lba lu lia . la 2.000 tone de minereu. Şi d u ­ v orie al I C O -u lu i. mă anunlă.
scurtă vreme, n-a mai semă­ subteran şi creşterea gradu­ 7? condusă de Sofia Sandu, tle c ircum stanlă, că In tablou
nat a... mobilă. Pe suprafaţa lui de folosire a tim p u lu i de pă cum ne deci ora el. cifrele brigada 81 condusă de Cosmo in i-i nimeni. Asin vedeam si
ci au apărut pete, a rS /u t fu r­ lucru. O m enţiune aparte sint în oscensiune In abatojul Culceo şi multe altele. cu. Apoi el a tros pe dreapta
nirul, s-a deteriorat. Omut s-a 154 de Io mina centrolă unde Entuziasmul muncii, dăruirea Iar eu rn am plim bat pe acolo
adresat verbal conducerii co­ trebuie făcută pentru co n ti­ lucrează brigoda lui Maican de sine care se înrădăcinează ca vodă prin lobodă. Puteam
operativei pentru remedierea nuarea acţiunii de m ecani­ încărcarea minereului se face tot moi mult în rindurile m i­ lăsa oraşul Iară lum ină. Noroc
defecţiunilor, m obila fiind în zare. astfel ca In urm ătoa­ meconizot Se poote spune ca nerilor din Teliuc S' Ghelar că slnt om dc treabă. Pentru
garanţie Dar verbal n-a fost rele 4-5 luni întreaga p ro ­ si acesto este un avantaj, a- sînt drept odeziune la p o li­ cine-i intere sat să alte. c ric
„v a la b il” Trebuia In scris. A ducţie de minereu să se ex- vontojul tehnicii moderne. Dor tica justă şi dreaptă o pa rti­ relatate s a u in llm p /a f in
procedat întocmai moi presus de toate sint oa­ dului şi statului nostru, iar noaptea dc 20 spre 21 august.
menii, mmeri cu înaltă ca lifi­
In ziua de 30 iu lie a venit traqă din abataje mecaniza­ fiecare cifră obţinută pe m a­ Să vedem cine »n li ..scurt­
un delegat de la I 11 Haţeg te care, stăpiniţi de ambiţia rele front al producţiei, oneît
rfe o realiza lucruri măreţe, de mică or fi ea se adougă c irc u ita i” .
(observaţi lunile de aşteptare) E fortul armonios conjugat de a se depăşi pe ci în;iş;. marelui torent dc realizări ce
în persoana unui maistru. al briqă zilo r de m ineri şi al Cu cită mindric ne-o spus sc înscriu impetuos in toate
A constata!, a întocm it pro- specialiştilor, ca $i realiză­ Maican : Sînt membru ol pa rti­ întreprinderile judeţului nostru.
dului comunist si vrec-u să - i
res-verbal si a arătat că... rile obţinute în ultim a vre ­ fiu de folos arin muncă si
Hunedoara — celatea de metal a patriei — a crescut nu numai ra lo rlă Industrială In defectele nu se pot remedia. me la mina Deva m erită cu fapte. Depăşirile noastre le a ­ N PANAITESCU
Om ul s-a adresat redacţiei prisosinţă aprecieri. Ceea dăugăm Io angajamentul pe
com plexul angrena) al econom ici noastre socialiste. An de an. fu oraşul de la poalete
cu întrebarea : „Ce să fac?* ce s-a realizat însă nu tre ­ care l-o luat întreprin­
C hlzldulul, s au construit m ll de aparlam cnte In blocuri, numeroase rd iflc ll soclal-cullura- derea de o suplimenta
Aceeaşi Întrebare o punem şi buie să constituie un plafon, tranzacţii comerciale externe
le. C onfortul se îm bină astăzi armonios cu u tilu l, această aşezare a sld e ru rg lştllo r In- noi D irecţiei judeţene de In ­ ci, In prim ul rlnd, un punct producţia pe acest an cu
3.000 tone de fier in conccn-
scrlindu-se pe harta palrlel ţ j ca o localitate modernă, cu o arhitectură plăcută. dustrie locală şl conducerii de plecare spre sporuri de Irat. *
Fotoreporterul noslru, V irq il Onolu, a Im ortalizai pe peliculă un aspect de pe B ulevar­ U J C C. Şi aşteptăm un răs­ producţie cit mai mari, ca­ Asemenea Iul Maican sînt Recent, prin intermediul întreprinderii româneşti de co­
puns prompt. re să determ ine In final În ­ mulţi alţii care s-au angajat merţ exterior „M aşinexport" o fost livrat unei firme din
dul Dacia. să contribuie lo suplim enta­ Franţa un lot dc 420 electromoloore asincrone de diferite
deplinirea Integrală a sar­
rea producţiei de minereu. puteri. Un nou contract perfectat de ocecaşi întreprin­
GH. I. NEGREA c in ilo r de plan. Francisc Costescu, şeful brigă­ dere prevede exportul in R.P. Polonă o zece locomotive
zii 91 din secţiuneo I Teliuc Diesel hidraulice de 450 CP cu ccarlcment îngust.
are un plus faţă de pion de La rîndul ei, întreprinderea „Chim iniport” a inebeiot
10.234 tone de minereu Col- tranzacţii comerciale care prevăd, printre altele, expedi-
mul şi pricepereo acestui om ereo în Sudan o unei însemnate cantităţi de anvelope
Folosirea In stalaţiilor şl m a­ lă pentru anul I a fost orga­ huit ia pregătirea elevilor, fapt tea „A cţion ări si automatizări Rezultatele practice din a- tăcut, trecut prin anii aspri ai marco „V ictoria", iar întreprinderea „M m eralim portexport”
şin ilo r moderne cu care sînl nizată mai bine. S-a acordat ce a făcut ca la practica de siderurgice” şi laborator ter­ ccaslă vară ne-au convins că meseriei şi aî vremii l-au rid i­ a livrat 18.000 tone ciment in Iugoslavia, Paldslen şi Turcia,
dotate în tre p rin d e rile m etalur­ ale.ntio trusei de scule, lapt vară, desfăşuraţi» în atelierele ni o t c h n ic pentru specialitatea elevii noştri au reuşit să cu­ cat în fata ortacilor Io rangul pe cale terestră si maritimă. Alte materiale de construc­
gice, perfecţionarea proceselor pentru care, tn acest an, ac­ com binatului siderurgie, elevii „Termn-tehnicA proceselor si­ noască în principal problem ele de miner specialist. Aceosta ţie nu fost expediate in Albania, Bulgaria, Cehoslovacia,
tehnologice ca si în a ltu l qrad tivitatea practică o e levilor a să participe competent în ca­ derurgice* — în care să se e- legate do telm oloqia lu c ră ri­ nu numoi datorită faptului că R. D. Germană, Polonia, Ungaria, Uniunea Sovietică şi
de mecanizare sl automaliz.arc ru.prins executarea de scule drul echipelor de lăcătuşi !a fectiieze analize de riaze, ana­ lor de turnare, forjare, sudare, R D. Vietnam.
din această ramură in du stria­ pentru com pletarea trusei in ­ rezolvarea m ullor lucrări de lize de combustibili, determina­ prelucrări prin aschlere. cu ­ el e meticulos şi pretenţios
lă, Impun o tem einică pregăti­ dividuale a fiecărui şcolar. întreţinere şi reparaţii, liin d rea puterii calorice a combus­ noaşterea m aşinilor-unelle, scu­ pentru lucrările pe care le fo- (Agerpres)
ce. dor sfaturile, competenţa şi
re de specialitate a cadrelor ce O Altă problemă, propusă sl apreciaţi de conducerea âte- tibililor, aspectul flăcări», trans- lelor, dispozitivelor sau a celor
lucreoză aici de term otehnică la nivelu l pro­
ţii------- -----“ -.... . -r-~------------------- — ■—
Pentru asigurarea num ărului gram elor analitice.
de specialişti cu preqătiTe me­ A vîn d a doua serie de elev!
die. au Iost create, ca urm are în anul II, pentru noul an şco­
o traducerii In viată a hotărî- PREGĂTIREA PRACTICA^ lar ne propunem să rezolvăm
iilo r Conqresului al IX -lea al Si problema orqanizării prac­
P C R , liceele de specialitate. tic ii în c o n d iţiile producţiei $i
Liceul in d u stria l m etalurqic din anume să facem Instructajul
Hunedoara are menirea să teoretic prem ergător a c tiv ită ţii
crească si să formeze cadre cu practice. Predarea cun oştin ţe­
pregătire medie In specialită­ lor teoretice se va face de
ţile : „A c ţio n ă ri sl autom allzărl către cadre cu pregătire supe­
in siderurgie” si „Terraotehni- rioară. Iar demonstrarea $) n-
ra proceselor siderurgice* curs poi urm ărirea ap lică rii lor, de
de zi şi seral, care, după ab­ realizată cu rezultate bune, a lierelor. miterea căldu rii, randament către m aiştri In speci alitatea
solvirea celor cinci ani de ac­ fost predarea cunoştinţelor teo­ Pe baza rezultatelor obţinute term ic, măsurarea d ife riţilo r respectivă.
tivita te şcolară, vor lucra In retice de tehnologie a lăcălu- In cei doi ani de activitate, ne param etri ol agregatelor si in ­ In cen tru l atenţiei noastre
m etalurqic. seiiei <ru con tinu i hoqat, «- propunem ca în v iito r să a- terpretarea lo r etc. va sta şl con lin u lu i caietului de
Procesul de învă tă m lnl pre­ vînd In vedere că acest obiect (ordăm o si mai mare atenlie Deoarece ne lipsesc labora practică, punlndu-se accent pe
vede. pe linqă cunoştinţele teo­ nu se predă la clasă, ci de că­ p re gă tirii con ţinu tu lu i le c liilo ' torul si atelierul de mecanică notiţele luate în cadrul Instruc­
retice prim ite In clasă, o Ac­ tre m aiştri in structori la ate­ practice de tehnologia lăculu- lină, care să răspundă proqra- ta ju lu i. calitatea schitelor —
tivita te proctică In atelierul lier, în cadrul in stru cta ju lu i seriel, predate In orele de in ­ mci, am considerat că această înţelegerea acestora — cunoaş­
scoală pentru toate specialită­ practic. structaj, astfel îneît durata a­ practică poale fi orqanizatâ terea de către elevi a procesp-
ţile anului I, rurs de zl. 1 an­ S-au organizat, Astfel, le cţii cestei predări să nu preia din numai In secţiile, atelierele şi lor tehnologice de bază, cu
in anul II practică în alelierul deschise, urmate de discuţii, tim pul destinat lu cră rii prac­ laboratoarele com binatului si­ noaşterea m aşinilor-u neltr, ope­
şcoală de mecanică fină sl în expuneri de lecţii de m etalur­ tice la banc. Vom stărui moi derurgic. In această situaţie, cu ra ţiilo r ce se pot executa la
laboratorul de term otehnicV gie fizică şl tratam ente term i m ult asupra fix ă rii cunoştinţe­ sp rijin u l conducerii com binatu­ fiecare maşină in parte sl ca­
Ir» anii urm ători, practica se va ce făcute tn fata m aiştrilor In­ lor înaintea începerii lu crulu i lui, au fost stabilite secţiile, racteristicile acestora.
desfăşura In laboratorul de e- stru cto ri dp către conducerea la banc. îndrum ării şi v e rific ă ­ atelierele si laboratoarele unde A vînd experienţa celor rinl
lcctrotehnică si m aşini e le ctri­ scolii, lnteraststente ale m aiştri­ ri: fiecărui elev asupra m odului elevii pot efectua practica con­ ani de activitate, co le ctivu l şco­
ce apoi în secţiile productive. lor ele. cum execută operaţiile, insiş­ form cu programa analitică. lii noastre va depune 1n v iilo r
A vînd în vedere im portanta L a încheierea anului de !n- ti nd în acelaşi tim p asupra im ­ S-a întocm it un grafic de ro ti­ toată capacitatea sa de muncă
preqătîriî practice a v iito rilo r vătăm înl, co le ctivu l şcolii a prim ării sim ţului pentru auto­ re a e le vilo r pe lo cu rile de în scopul bunei p re g ă tiri teo­
absolvenţi ai şcolii noastre, constatat cu satisfacţie că ele­ control, In scopul ob ţin e rii u­ muncă stabilite, astfel ca. In retice $1 practice a tin e rito r,
m ultiple le sarcini de p ro ­ v ii au acumulat tem einice cu­ nor piese de bună calitate. decursul anului, to ii şcolarii să
ducţie ce le revin, precum noştinţe: calitatea lu cră rilo r c- O problemă rare ne preocu­ poală efectua lu cră rile din pr >- aduetndu-ne astfel contribuţia
şi con tribu ţia lor la realizarea xecnitate. cunoaşterea si fo lo ­ pă este practica e le vilo r în a- gramo. E levii au avut astfel la in stru irea tem einică a v iito a ­
acestor sarcini, încă de la în ­ sirea corecta a instrum entelor im l ol doilea de studii. In a- posibilitatea să lucreze In con­ relor cadre cu pregătire medie
ceputul Anului I conducerea de măsură $i control, răspun­ cesl on se prevede practică în d iţiile sarcinilor curente ele de specialitate care vor lu cia
şcolio acordă o mare atenlie surile teoretice dale, conţinu atelierul de mecanică fină, ca­ în tre p rin d e rii si să vadă u tili­
tul caietelor do practica şi co­ re cuprinde lucrări de tu rn a ­ tatea m uncii lor. Aceasta a dus în m etalurgie.
acestei munci. Siguranţă deplină şi confort pentru călători — iată ce urmăreşte în fiecare cursă şoferul
rectitudinea schitelor de A te ­ re, forjare, sudare, prelucrări la o mai marc apropiere Iată
In acest al IM ea an de Ac­ lier au dovedit acest lucru. prin aşchierc, pregătirea scu­ d r specialitatea în care se p re ­ log. ALEXANDRU VOINA Gheorghe Adam de la outobozo Brod. înainte de a pleca Io drum verifică cu atenţie sta­
tivita te în liceele de speciali­ D eprinderile practice însuşite lelor aşchietoore, tratam ente gătesc. la cre.ştereA preocupării directorul Liceului industria! rea tehnică şi funcţională a autobuzului. Foto : V. ONOIU
tate, practica în atelierul scoa­ In atelierul şcoală au c o n s i­ termica etc. pentru specialita- pentru calitatea m uncii lor. metalurgic Hunedoara