Page 2 - Drumul_socialismului_1968_09

Cuvîntarea tovarăşului Vizita tovarăşului Pentru buna desfăşurare a

ION GHEORGHE MAURER lucrărilor agricole de toamnă
C O LÂ E CEÂUSESCU In întreaga ţară continuă Surare. Tractoarele şl ma$l- I i :

în judeţele Mureş şi Sibru ? j ! lu cră rile agricole de sezon ni le aqrlcole au fost re v l- \
zuile s» reparate,
şl se Intensifică p re g ă tirile
iar acum ( i
pentru buna desfăşurare a
in aproape toate
Judeţele I
domenlUe de activitate. (A plau­ i& rcln l noi i dejchlderea anului i ln săm fnţărllor de toamnă. slnt qata pentru începerea ■,
ze entuziaste). universitar. Avem o nouă lege După cum rezulta dtn date­ însăm tntărllor.
lore'dio pagi.;!) a învă tâ m în tu lu i care oferă o le C o nsiliu lui S uperior al
Un singur lucru cerem, to ­ şl În a lta resp on sabilita te cu V iz ita tova ră şului M a u re r în Pentru aprovizionarea cu j
varăşi, ca în tonte dezbaterile bază superioară pentru dezvol­ (Urmore din .pag. care conduce poporul nostru Judeţele M ureş şl S ib iu a con­ A g ric u ltu rii, în tre p rin d e rile legume în perioada de
ştiin ţifice să se pornească de tarea a c tiv ită ţii de form are a s titu it încă un p rile j de m a­ aqrlcole de stat sl coopera­ toamnă, u n ită ţile aqricole au
bazlndu-se pe aceasta concep­ la dorinţa cinstită, sinceră, de tinerelor generaţii. Consider că pe d ru m u l c o n s tru irii socialis­ tivele aqricole de producţie însăm tntat $1 plantat în c u l­
ţie. pe Ideile m aterialism ului a servi m ersul înainte al socie­ în preocupările dv., un loc m u lu i. L u in d cu vîn tu l, to va ră ­ nifestare a pro fu nd ulu i ataşa­ 1 au arat pînă la sfîrsltu l lu ­ tură succesivă tomate, cea­
dialectic şi istoric, pot trage tă ţii noastre socialisto, idea­ p rincip al trebuie să-l ocupe tu lu l, a c tiv ită ţii de creaţie, pen­ şul Ion G heorghe M a u rer a a­ m ent al oa m en ilo r m u n cii din nii auqust aproape trei m i­ pă, fasole păstăi, castraveţi
concluzii juste despre dezvol­ lu rile poporului nostru, ca in preqătirea în bune co n d iţii a tru adîncirea dem ocraţiei. sig u ra t pe to ţi cei prezenţi că ta ra noastră, in d ife re n t de na­ lioane hectare. P loile din etc., o suprafaţă de 56.400
tarea societăţii, pot găsi solu­ tot ceea ce facem să avem un noului an, orqanizarea desfă­ O cuplndu-se de situaţia crea­ niciodată p o litica p a rtid u lu i ţio n a lita te , fa ţă de p o litica de u ltim u l tim p au perm is acu­ ha, Iar In solarii 846 ha.
ţii adecvate problem elor pe singur crez, o singură năzuin­ şură rii procesului în învâţă- tă In urma evenim entelor din şi g u ve rn u lu i nu va avea a lt o înaltă p rin c ip ia lita te m a rx is t- m ularea în sol a unor În ­ U n ită ţile aqrlcole continuă
care le ridică viata. (Aplauze, ţă, făurirea socialism ului $i co­ m lnt, a cercetării ştiin ţifice , 'Cehoslovacia, v o rb ito ru l a re­ ob ie ctiv decît s lu jire a In te re ­ semnate ca n tită ţi de apă. aprovizionarea cu seminţe1
urale). m unism ului în Rom3nla. |A- în asa fel, In cît noile gene­ levat necesitatea de a se cău­ selor p o p o ru lu i care le-au în ­ lenlnlstâ. a p a rtid u lu i nostru, favorizînd buna preqâtlre a din soiurile cele mai p ro ­
M ai m ult ca orlcînd, omeni­ plauze vil. îndelungate). ra lii care-şi însusesc ştiin ţa $1 ta cu stăruinţă so lu ţii care să c re d in ţa t răspunderea destine­ a h o tâ rîrf! în tre g u lu i popor de te re n u rilo r pentru însSmîn- ductive. recoltarea fîn u rilo r
intereselor
lo r sale, s lu jire a
rea are nevoie de gîndire crea­ A cţio n ln d In acest fel. noi cultu ra în universitatea si in ­ nsiqure dreptul popoarelor ceh so cia lism u lu i şi păcii. a urm a neabătut p a rtid u l, con­ ţări. Totodată, ele au fe rti­ sl Insilozarea furajelor. De.
toare, de oameni care să Jude­ ne îndeplinim , fără îndoială, o stitutele superioare din C luj, Si slovac de a construi socia­ ducerea sa com unistă, pe d ru ­ cîtva tim p a început recol­
ce, să reflecteze, să-şi exprim e Îndatorire fată de poporul că­ să dobîndeascâ cele mai în a in ­ lism ul p o triv it c o n d iţiilo r lor La în tiln îre a cu In te le ctu a lii m u l în flo rir ii p a triei, al t r i­ lizat cu Îngrăşăm inte ch im i­ tarea florii-soa relul, sfeclei
părerea despre noile procese ruia îi aparţinem, fată de so­ tate cunoştinţe, să se pregă­ specifice şl a se crea cit mai dîn oraşul S ibiu, num eroşi oa­ i ce circa 900 000 ha, acţlu- de zahăr, iar Tn unele ju ­
sociale. Fără îndoială, nu lo ti cietatea în m ijlo cu l căreia ne tească tem einic pentru a-$i a­ cnrînd posibilitatea e xe rcitării m eni de c u ltu ră şi ş tiin ţă au u m fu lu i socialism ului şi păcii | nea fiin d In curs de desfă- deţe a porum bului.
vor fi la înălţim e, nu totl vor desfăşurăm activitatea. Dar care duce contribuţia la dezvoltarea pre rog ativelor inalienabile ale în cre d in ţa t conducerea p a rti­ în lume.
form ula cele mal juste puncte este oare prim a Îndatorire a u­ patriei noastre. In acelaşi tim p, suveran ităţii naţionale prin re­ dului şi sta tu lu i de s p rijin u l
de vedere. Dar numai din con­ nui partid de qtivernăm îM , aşa tin e rii să fie educaţi in. s p iri­ tragerea din Cehoslovacia a lor total, şi-au e x p rim a t gra­
fruntarea id eilor se poate cris­ cum o Întrevedea Lenin ? Este tu l pa triotism u lui socialist, al tru p e lo r celor cinci state. A titu d in e a pentru c o n d iţiile ofe­
taliza adevărul, se poate asi- tocmai aceea de a $tl să ed i­ prieteniei între popoare, al In­ fost subliniată, de asemenea, rite creaţiei sp iritu a le .
qura mersul înainte al ştiin ­ fice socialism ul, de a dn exem ­ ternaţionalism ului socialist In liotărîrea conduceri! P artidului A p re c iin d s p iritu l v iu care
ţei sociale, al m orxism -lpninis- plu In făurirea noii o rird u iri aceasta constă una din In d a to -’ Com unist Român şî gu vernului domneşte tn rin d u l in te le ctu a­
m ului. (Aplauze vlt, prelungite). sociale. Num ai lndeplinindu-ne ririle dv. principale în momen­ rom ân — care a în tru n it ade- lită ţii sibiene. hotârîrea el de
Iată de ce pa rtidu l nostru această obligaţie fată de po­ tul de fată. (V il aplauze) y.lunea Întreg ulu i nostru popor a spori p a trim o n iu l cu ltu ra l
consideră că în abordarea şl po rul nostru ne Îndeplinim si N oi avem deplină încredere — de a face tot ce este posi* al p o po rulu i, tovarăşul Ion
interpretarea problem elor dez­ una din înaltele în d a to riri in ­ că tovarăşii din învă tă m în lul bil pentru a con tribu i la re­
v o ltă rii sociale contemporanp, ternaţionaliste. Clasa m uncitoa­ superior, toate cadrele d id a cti­ stabilirea re la ţiilo r de prietenie G heorghe M a u re r a îndem nat
a lît din ţă rile socialiste, cît si re, in te le ctu alii, popoarele din ce din C lu j, oamenii de ş tiin ­ şi încredere dintre ţările socia­ la o largă desfăşurare a in iţia ­
din lumea capitalistă, trebuie ţă, de cultură, to ţi cel care au liste, la consolidarea u n ită ţii tiv e lo r locale.
alte ţări vo r învăţa din exem­
să se pună capăt pra cticii e ti­ p lu l ţă rilo r care construiesc de spus un cuvînt In munca pa rtide lor com uniste şi m unci­ In încheierea vizite i, tova ră­
chetărilor, In ju riilo r, anatemiză­ socialism ul, I$i vor intensifica de dezvoltare spirituală a pa­ toreşti în interesul cauzei so­
rii, care îm piedică gîndirea, o lupta pentru răsturnarea ju g u ­ trie i. de form are a tinerei qe- cia lism u lu i sl păcii. şul Ion G heorghe M a u re r s-a
trag înapoi. Să se dea curs l i ­ lu i burgheziei şi m oşicrim iî, ncratii, nu vor precupeţi nici La încheierea cu vîn tă ril, în ­ în tîln lt cu activu ] de p a rtid
ber cunoaşterii ştiin ţifice , gîn- pentru înfăptuirea societăţii e­ un efort pentru a-$l face dato­ treaga asistenţă, Jntr-o atm o­ al Judeţului S ibiu. P rin glasul
d iril om ului, pentru că numai liberate de exploatare. Num ai ria. asa cum o cere pa rtid u l, sferă de entuziasm, a ovaţionat a num eroşi p a rtic ip a n ţi la în -
aşa socialism ul, proqresul vor realizînd în tre ţările socialis­ cum o cere conştiinţa lor de m inute în $ir pentru Partidul
trium fa. N o i acceptăm, mai te ra p orturi de deplină egali­ cetăţeni liberi ai patriei noas­ C om unist Român, pentru C om i­ tîln ire a fost su b lin ia tă hotă-
m u lt Bau mal puţin, schim buri tate în drepturi, de respectare tre socialiste. (Aplauze vil, pu­ te tu l său O n tra ), pentru pa­ rîrea de nezdruncinat a com u­
de păreri în fizică, în biologie, a independenţei naţionale, de ternice). tria noastră scumpă, Republi­ n iş tilo r, a tu tu ro r oam eni­
în matematică — spun „m al întra ju to ra re tovărăşească, de Doresc să vă m ulţum esc pen­ ca Socialistă România. lo r m un cii d in Judeţul Sibiu
m ult sau mal p u ţin 1' pentru că neamestec în tre b u rile interne, tru prim irea deosebit de caldă, C o ntln uînd u-şî vizita de lu ­
au fost vrem u ri cînd sl în ş tiin ­ putem oferi popoarelor un m o­ pentru cuvintele spuse aici de de a şe u n i şi m ai p u ternic în
ţă, anumite Tamurl, cibernetica del superior de re la ţii între tovarăşii care ou luat cuvîn tu l, cru, tovarăşul Ion G heorghe ju ru l p a rtid u lu i şi g u ve rn u ­
de pildă, sau o anum ită con­ state. Fără îndoială că aceste pentru m anifestările de devota­ 'M aurer a sosit sîm bâtâ In Ju­ lu i, de a în fă p tu i în m od nea­
cepţie biologică au fost consi­ relaţii se vor perfecţiona tot ment la adresa p a rtidu lui, a d e ţul Sibiu. Aceeaşi caldă p ri­
derate reacţionare. Ce ne-a e- mal m ult pe măsură ce noi po­ conducerii sale In aceasta noi bătut sa rcin ile s ta b ilite de
dus lu cru l acesta tovarăşi ? poare vor păşi pe calea socia­ vedem o expresie a încrederii m ire a fost făcută preşedinte­ p a rtid şi de stat, de a-şi d ă ru i
Stagnare, dare înapoi. Cu a tll lism ului. In fe lu l acesto. con­ în justeţea p o litic ii noastre ca­ lu i C o n s iliu lu i de M in iş tri de întreaga putere de m uncă şl
m al m ult în ştiin ţe le sociale nu siderăm că trebuie să ne adu­ re ne dă convinqerea c?. mer- lo c u ito rii Jud eţului m anifes- creaţie în flo rir ii p a triei.
se poate admite să se pună frîu cem con tribu ţia la cauza Ge­ qem pe un drum Just si că tr *• tîn d îndelung pe ntru P a rtid u l
g în d irll om ului, cercetării $tii- nerală a socialism ului. (A plau­ buie să facem totul pentru ca In cuvîntarea ro stită cu a­
tifice — dacă vrem să facem ze însufleţite). această p o litică a p a rtid u lu i Com unist Român, pentru Co­ cest p rile j, tovarăşul Ion
cu adevărat ştiinţă, dacă vrem nostru să fie neabătut realizată m ite tu l său C entral, p e ntru Gheorghe M a u re r a s u b lin ia t
să asigurăm dezvoltarea rapidă Tocmai pornind de la aceste tova ră şul N icolae Ceauşescu. că poziţia p rin c ip ia lă a p a rti­
a om enirii pe calea socialism u­ considerente şi-a expus p a rti­ în viată. (V II aplauze). P reşedintele C o n s iliu lu i de
lu i si com unism ului. (Aplauze dul nostru poziţia fată de eve­ Vă asigur, tovarăşi, pe _dv„ d u lu i şl g u v e rn u lu i nostru fa ­
însufleţite). nim entele tragice care au avut pp to ţi Intelectualii din C lu j — (M iniştri a v iz ita t In s titu tu l de ţă de u ltim e le evenim ente In ­
loc în Cehoslovacia, exprîm ln-
Noi vă rugăm, tovarăşi, pe aşa cum am spus şl în fata a- cercetări „C h lm lg a z ' d in Me­ ternationale, consecventa în
d v„ cei din C luj. — a$a cum du-si dorinţa ca sltuotia creată diaş, unde a a vu t o scurtă eon-
du nă rli publice de astăzi — că susţinerea po ziţiei adoptate,
rugăm pe tot! inte le ctu alii noş­ să fie rezolvată pornlndu-se de efâ tu lre cu cadrele de condu­
conducerea noastră de partid, Izvorăsc d in tr-o analiză ra ţio ­
tri. pe to ti oamenii m uncii din la răspunderea faţă de socialism,
patria noastră — să vă rid ic a ţi de la restabilirea re la ţiilo r de că eu personal, nu vom pre cu­ cere, uzina „In d e p e n d e n ţa ', nală a îm p re ju ră rilo r, din
necontenit n ive lu l de cunoş­ peţi nim ic pentru a ne foce cea m al pu ternică şi m ai v e ­ convingerea pro fu nd ă că p rin
tinţe în dom eniul în care lu ­ egalitate între statele socialis­ datoria faţă de popor, fată de che în tre p rin d e re alblanâ. In această poziţie apărăm socia­
craţi, să cercetaţi, să confrun­ te, de la respectul fată de in ­ cauza socialism ului în patria tim p u l acestor vizite , num e­ lism u l, apărăm prestigiu] şl
taţi ideile, părerile. Nu este dependenţa şl suveranitatea noastră ei In întreaqa lume. roşi oam eni al m u n c ii şi-au in flu e n ţa lu i în lum e şl, în a­
nici un păcat dacă unele pă­ naţională. De aceea, apreciem Puteţi avea Încredere că nu e x p rim a t dragostea şi încrede­ celaşi tim p . apărăm fiin ţa
reri se vo r dovedi neadevă- că este necesar să se realizeze există nim ic mal presus pen­ rea ne străm utată în p a rtid , noastră naţională. P oziţia a­
rale, pentru că nu există în acordul stab ilit le Moscova, co tru noi decît servirea poporu­ bo tărîrea de a fi în prim ele ceasta izvorăşte din convinge­
lume*, de cînd a început qîn- poporul cehoslovc să-ş! poată WmSKM t
lui, servirea cauzei socialis­ rîn d u ri ale lu p te i pentru e d i­ rea pro fu nd ă că în afara li­
direa omenească, om care să desfăşura lib e r activitatea de m ului. (Aplauze furtunoase). ficarea o rîn d u lrii socialiste, b e rtă ţii şl su v e ra n ită ţii d e p li­
fi exprim at totdeauna numai si construcţie socialistă, ca tru ­
Daţi-m i voie încă o dată să pe ntru în flo rire a p a trie i noas­ ne nicj un popor nu poate să
numai idei juste. Căutarea, cer­ pele străine să fie în cel mal tre.
vă urez multe, m ulte succese se dezvolte pe m ăsura ge niu­
cetarea, adevărul au răzbit cu scurt tim p retrase din Ceho­ în activitatea dv. nobilă de fo r­ In ca d ru l unei în tîln irl cu lu i său, a h ă rn icie i sale. In
greu, şl m ulţi, cel mal mari sa­ slovacia. (Aplauze puternice, mare a tin e re lo r generaţii, de a c tiv u l de p a rtid al m u n ic i­ ce-1 priveşte, poporul rom ân
îndelungi)
vanţi au avut şl Insuccese si p iu lu i Mediaş, v o rb ito rii au
dezvoltare a ştiin ţe i el c u ltu rii, nu poate concepe şi n -a r ac­
succese. Num ai o cercetare li­ Stim aţi tovarăşi,
m ultă sănătate $1 m ultă fe rici­ dat glas recu no ştinţei pe care cepta să trăiască decît liber, Vagonetarul Keso lean, d? la mîfto Căr'oăteni, işi realizează zilnic în bune condiţii sar­
beră. numai o gîndire liberă Staţi în faţa unor evenim en­ re tuturor. (Aplauze îndelung o poartă P a rtid u lu i C om unist suveran şi stâpîn al destinelor cinile de plan, Foto . M OlDOVEANU
pot asigura progresul în toate te, sau mal blne-zis, a unor repetate, nrale puternice). Român pentru p rin c ip ia lita te sale.
eHIFuRWfRR!fîlfmifîf!WH»WiTHţ{tiiilu»;r«»-
'*!P!"*nmi!!pmynwti
^0;
C A LE I D 0 SC0 P\Dicţionar

PERIPEŢII A V IA T IC E Recent !»al de sub domnia apelor ro ­ d i p l o m a t i c
două avioane au fost nevoitu cile m etalifere. In total, pentru
să zboare o oră întroaqâ deasu­ A pa rtheidu l este denum irea dată p o litic ii da discri­
pra aeroportului din Bombay „secarea” m ării este nevoie să m inare rasială practicată de guvernul R epublicii Sud-
Aceasta din cauză că pe pista se Înlăture 120 m ilioane m etri A fricane Îm potriva populaţiei de culoare. Această p o ­
de oterizare se plimbau vaci cubi de apă. întreaga o p era ţiu­ litic ă constă In a tine separat de populaţia albă pe lo ­
pe care nim eni nu îndrăznea
ne va (i term inată pînă în c u ito rii de culoare, lipsindu-i de d re pturi po litice , de
să le alunge. A dm inistra ţia, ca­ posibilitatea de a învăţa, de a se califica etc. Cu alte
re a trebu it să plătească despă­ 1970. cuvinte, 3,5 m ilioane de albi sînt stăpînî peste 11,9 m i­
g u b iri serioase, a căutat o so­ lioane de băştinaşi (nu m iţi bantu) ş» a ltl 1,7 m ilioana
luţie. lat-o : la grădina zoologică „T A L P Ă REFRIGERATĂ1'. M e­ de lo c u ito ri de culoare. De la in tra rea în vigoare a
a fost trim is un grup de cola­ dicul francez Gelin a e x a m in il „le g ii pentru educaţia populaţiei bantu” din 1953, nu­
boratori, care au înreq islra t ră­ Si aprobat o „talp ă răcită " pen­ m ărul celor care frecventează şcolile superioare a scă­
getele tig rilo r pe banda de tru pantofi. Se ştie că vara la zut In loc să crească. N um ărul stu d e n ţilo r de Ia U n i­
unele persoane picioarele se
maqnetofon
Natura ocrotită de lege ŞTIAŢI dă im ediat dm m u l la m aqneto­ nuit, care, datorită unei an um i­ an te rio ri a mal Tămas şl este p lă tit cu salariul unui
versitatea Fort Hore pentru negri a scăzut în zece ani
um flă din cauza căldurii.
Acum , dacă pe pistă apare o
de la 374 la 274; num ai unul din cel 11 profesori neqri
Este vorba de un brant obiş­
vacă, funcţiona rul de servici
asistent.
te stru ctu ri interne, are pro ­
CÂ... fon şi vaca o ia la sănătoasa prietatea de a acumula frig u l C elor 11,9 m ilioane de bantu le stă la dispoziţie un
fără s-o mai alunge cineva. Iar
Prin ocrotirea n a turii în ­ m inistrare sl organizare pe rmjzeelor precum şl repre­ pe care îl radiază tim p de 6-3 procent de 12,3 la sută din pă m ln tu l cel m al nepioduc-
ţelegem conservarea resurse­ teren a m onum entelor na turii zentanţi al org an izaţiilor avioanele pot ateriza in linişte. ore sub formă de răcoare plă­ tiv al tă rii, în tim p ce restul aparţine celor 3,5 m ilioane
lo r ei prin reproducerea ce­ sin i date in g rija C o nsiliilor U T .C , sindicale şi ai a l­ cută. D ife rite În tre p rin d e ri au de albi. S alariile m u n cito rilo r negri slnt de cel puţin
lo r ce se pot reface, exploo- populare judeţene. tor in s titu ţii şi organizaţi» Z Ă C Ă M IN T E DE METALE si început sfi se intereseze de cinci o ri mai m ici decît ale a lb ilo r. O femele, dacă nu
tareo sl folosirea Iot in mod In u ltim ii 18 ani num ărul economice interesate In ca­ & P o trivit dalelor O.N.U. NEFEROASE. G eologii au această „talpă re frig e ra tă ” . lucrează în acelaşi loc cu bărbatul său, nu-l poate v i­
chibzuit. In sens restrîns în ­ si suprafaţa totală a rezer­ lita te de custoz» o n orifici, ei cel mal mare co clicicn t al descoperii pe ‘ fundul li­ zita decît tim p de 72 de ore. In caz contrar, este dusă
ţelegem ocrolirea unor spe­ v a ţiilo r din tara noastră a $i-au ad»is contribuţia pc l i ­ n a ta lită ţii a fost înregistrat In nei uriaşe m ări subtera­ PRIM A DESCINDERE CU P A ­ la închisoare. Băştinaşii sînt s iliţi să trăiască In aşa-
c ii de plante sl animale rare, crescut de peste 4 ori, depă­ nie organizatorică, de propa- A frica de Vest. Bl reprezintă ne din m un ţii A lta i, im ­ RAŞUTA. La 1 decem brie 1789 num itele rezervaţii dînafara oraşelor şl lo c a lită ţilo r
sau pe cole de dispariţie*, şind cifra de 130, cu o în tin ­ a and 3 sau chiar ştiin ţifică la 52 de copil la 1.000 de lo cu i­ portante zăcăminte de metale francezul Pierre Blanchard s-a populate de albi. Pe străzi, p o liţiş tii li controlează n u ­
precum şl a unor fenomene dere de circa 75 000 ha. D in­ conservarea b u n u rilo r natu­ tori. neferoase. Pentru a efectua lu ­ înălţat cu balonul său um flat mai pe neqri şl nu şi pe albi. Un sfert din întreaqa
naturale deosebite, im portan­ tre acestea cele mai m ari şi rale ocrotite, declarate m o­ crările de drenaj necesare în cu aer în văzduh. La o a ltitu d i­ populaţie de culoare a petrecut un tim p în închisoare
te din punct de vedere sliin - mai im portante slnt : Parcul numente ale naturii. * ne de 500 m balonul trebuia să pentru încălcarea leqii cu p riv ire la regulam entele de
tific sau economic. O crolirea N ational Delta Dunării, M un­ Din 1951 pînă azi num ărul vederea punerii în exploata­ se elibereze de nacelă. Blan­ circu laţie . Pretutindeni sînt văzute anunţuri indlcînd
naturale
re a bo g ă ţiilo r
au
acestor specii se poale re a li­ ţii Bucegi, Cheile T urzii ş.a re ze rva ţiilo r de acest fel o­ • E xistâ bacterii care pot fost construite in sta la ţii h idro­ chard a coborît în nacelă cu o In tră rile pentru „a lb i" si „n e a lb i" în o fic iile poştale,
za In mod izolat sau In re­ Studiile rezultate din cer­ crotite a crescut în ju de ţu l trâ i in tr-u n mediu de cianu­ tehnice speciale constlnd din paraşută pînă pe păm înt. A fost şcoli, cartiere de locuinţe, în parcuri, tre n u ri «au
zervaţii, prin punerea lor cetarea acestor medii natu­ Hunedoara de la 2 (Parcul ra de potasiu, otravă extrem mine. galerii, pu ţu ri si staţi» prima descindere cu paraşuta. autobuze.
sub scutul le gii ca monu­ rale originale, comparate cu N ational Retezat sl Pădurea de puternica. Bacteriile pot Fostul p rim -m inlstru sud-aîrlcan, V erw oerd spunea»
mente ale naturi» cele făcute pe te rito rii sim i­ Bejan de lingă Deva) la 7, suporta ra d ia fii de 2.000 de ori de pompare. Cu a ju to ru l a- V IT E Z Ă .. Viteza medie a „C ine vrea să convingă astăzi pe băştinaşii din A frica
In România ideea de ocro­ lare. din punct de vedere is- adâuglndu-se A rb o re tu l Si- mai puternice decît doza m or- ccstul sistem hidrotehnic, m a­ tră su rilo r cu cal dîn New York de Sud că se pot aştepta la o politică a d re p tu rilo r
tire a n a tu rii se în firip ă abia torico-geoqrafic dar dife rite meria. Cetatea Deva, M u n ­ ta/â pentru om. Ele pol îrd i rea subterană a şt fost secată ora în 1007 de 11,5 m ile pe oră. egale, acela com ite o mare qreşeală".
la începutul secolului nostru ca urm are a Intervenţiei o­ tele Vulcan, Peştera Tecurl In izvoare tlerb ln ti, la o tem ­ pe jum ătate, eliberindu-se por- V iteza medie a transportului
prin scrierile unor na turalişti m ului, oferă un m aterial si cea de la Sura M are. Su­ peratura de aproape IO0fC. auto în acest oraş era in 1967 In urma a cţiu n ilo r statelor lu m ii, Adunarea Generală
si prin activitatea unor so­ ş tiin ţific extrem de prelios prafaţa acestora depăşeşte de numai 8,5 m ile pe oră din a O.N U. a adoptat mal m ulte rezoluţii p rin care p o li­
cietăţi turistice. In urma p ri­ pentru documentarea ■ elor 20 000 de hectare (aproxim a­ cauza m arii aglom eraţii de ve­ tica de apartheid este condamnată ca o gravă încălcare
m ului congres al na turalişli- ce administrează şi exploa­ tiv 25 la sută din suprafaţa * hicule. a d re p tu rilo r om ului.
lor din România, ce a avut tează d ife ritele resurse ele ocrotită în întreaga tară) Q Sludiindu-se viota oraşe­ Diplomă
lo r la C luj, In 1928. a apărut na tu rii Pe această cale se Pentru conservorea acestor lo r contemporane din 75 de
— în 1930 — prim a lege pot preconiza măsuri si me­ rezervaţii $1 a altora s-au Idrî, s-a stab ilit câ numai o
pentru protecţia m onum ente­ tode judicioase de conserva­ realizat variate lu crări ca treim e din aşczârllc de lip mifîtsră
lor naturii. Tot atunci s-a re $1 va lo rifica re superioară delim ită ri, marcaje. îm p re j­
creat Comisiunea m onum en­ a bo g ă ţiilo r naturale. In ar­ m uiri. porţi, poteci de acces, urban slnt dotate cu apeduc­
telor na turii în cadrul M i­ monie cu Interesul ştiin ţific, îm păduriri pentru a )e feri te, o treim e slnt alim entate cu nmcă
nisterului A g ric u ltu rii si Do­ se urm ăreşte ca aceste re ­ de eroziunea solului etc. In apă de put Si pompe, iar res­
m eniilor. zervaţii naturale ocro tite să vederea apărării lo r s-au e­ tu l consumă apa din riu ri sau
In co n d iţiile regim ului ca­ folosească, prin varietatea sl mis decizii de sancţionare a de ploaie. In oraşul bulgar V raţo i j
pitalist. cu loată lupta sl d lr- pitorescul lor, la ridicarea conlra venien lilor, s-au anga­ fost descoperită o diplom ă j
zenia dovedită de oameni de n ive lu lu i cultural-educatlv al jat paznici. + m ilitară unică, din epoca îm- I
sliintă patriot! sau de iu b ito ­ maselor şi, mai ales, al tin e ­ In acţiunile de ocrotire a pârâtului M axim ln (235—23;t ■
rii frum useţilor naturale, re ­ retului, precum $» ca m ijlo c na turii pe te rito riu l ju de ţu lui ® I.a formarea unul strat e.n.). Acest rar document i
zerva ţiile puse sub o rrn tlrea de recreere $i dezvoltare a Hunedoara s-a p rim it un per­ de 50 mm de apă de ploaie pe arheologic este form at din i
legii nu nu pu iu ţ fl protejate sim ţului a rtistic şl a senti­ manent şl esenţial s p rijin din 1 Uq puterea totala dezvolta­ două plăci de bronz, leqatc :
sau studiate decît în mod cu m entului pa triotic. partea Academ iei R epublicii tă de picăturile care cad este între ele cu o sîrmă. Pe pri- !
lo tu l parţial. C onsiliul judeţean de în­ Socialiste România prin C o­ de 625 CP/h. Lucrul mecanic ma „pagină" este gravat un !
Astăzi îndrum area si coor­ drum are pentru ocrotirea na­ misia pentru ocrolirea m o­ este egal cu 170 !<wh. decret ce atestă d re pturile i
donarea problem elor de o­ tu rii — Hunedoara, ce a luai num entelor naturii. M in iste­ soldaţilor-veterani cr.ro şi-au :
i crotire a na turii si a cercetă­ fiin ţă tn anul 1951, reuneşte ru lu i Economiei Forestiere i i O efectuat serviciul m ilitar in i
rilo r ştiin ţifice în aceste re- intr-un grup pe iu b ito rii fru ­ mai ales din partea C onsiliu- J ® G heţarii ocupă 16.300.000 oarda im perială pretoriană. :
f zervatii naturale ocro tite sini m useţilor hunedorene. con­ lu i popular al ju de ţu lui Hu« hmp, adică 11 la sută din su- Pe a doua placă o<\e trs c ris :
| încredinţate Comisiei monu- vins» de necesitatea conser­ nedoara. prin Com itetul pen­ numelo a şapte m artor;, ra-’ o i
j mertelor naturii din Acade­ vă rii acestor bunuri Din a­ tru cultură si artă prniofn uscatului. Cea mai prin pocoţile lor confirm ă i „Numai pentru a lb i1'. — La Johannesburg — in Republica Sud-Afrieanâ — asemenea
mia Republicii Socialiste cest grup fac parte s ilv ic u l­ Ing. TRAIAN IACOB mare parte — 00 la sută — autenticitatea diptom ri. i plăcute se găsesc i.» toate parcurile.
i Romonia, iar m ăsurile de ad­ tori, profesori, a ctivişti ai cercetător ştiinţific dintre aceştia se alia in An-
tarctida.