Page 26 - Drumul_socialismului_1968_09

D R U M U L ' : L
> 7

PlO HlBIlică iM
ţi

8 Ştiaţi „Alim entul minune

septembrie al secolului XXI“
t.O C U ITO R tl ii nul so /
m isir lac din A l pi sin/ foar­ „Scoate peştele din apă, aceasta va însemna moartea
1 |p r FTT'-l ^ 55X9i fl ■■ -'-I
te m lndri dc cca.su/ lor. Iul. Scoate apă din peşte, aceasta poate însemna via*
Acesta datează din am il ţă pentru m ilioane de oameni de pc glob” , aceasta este
1883, dar nn a avui n ic i­ form ula de reclam ă a firm ei „A lp in e M arine Prolein
odată ncx'nic să fie întors. Industries Incorporaled” (AM PI) din Neu* Bcdford, sta­
M ecanism ul Iul este reqlat tul M assachusclls, care pregăteşte producţia de p ro ­
Răsune­ E U M I 1 T I C A 1 . schimbă temperatura. sc teine din peşte. N oul produs denum it „concentrat de
c lic o ri
dc
automal
urmează să fle# p o triv it conducerii
proteine m arine”
firm ei, „a lim e n tu l m inune al secolului X X I” , sub fo r­
O
LACUL Ralhal este cel
tul che­ mai Umq (030 km) şi toto­ ma unul a d itiv foarte bogat fn proteine, care sc In tro ­
arătat
duce In alim entaţia obişnuită
„In esenţă, a
pu rtă torul dc cuvînt al iirm el. scoatem apa din peşte,
dată şi cel mai adine
tac
cerul In cele din urmă eo o
Este greu de spus cine o R. Emmerîch şi de discipolul lui mulţi oameni de ştiinţă. Este vcrilicol ipotezele pe propriul din lume. extragem qrăslm ilc Şi m ateriile uleioase, uscăm con­
centratul dc proteine şi fl niăcinăra,
lransforrulndu-1
mării fost primul modic dar nu a- Posteur — I I. Mecinikov, Ceva foarte interesantă experienţa ei organism. In voro anului IN CASELE netocuitc dus urmează să aibă o mare valoare n u tritivă pro­
O
Inlr-u n praf fin, fără gust şi fără m iros” . N oul
lui l.l. Mecinikov prin core mo-
mai tîrziu savantul sovietic N.H.
cesia este lucrul cel moi im ­
portant. Important este câ nu Gomoleo o propus co mijloc rele cercetător o dovedit rolul 1950 i s-o prezentat o pacien­ qeam utile terestrelor nu In-
putem indica ultimul, şi în profilactic un vaccin cu baciii patogen al microorganismelor ta cu cancer la sin. Cercetă­ (//icofd niciodată, chiar pe
domnu­ generol nu se şlie docă vreo­ de holeră morţi pe core i-o specifice denumite spirochcţi. toarea o considerat cazul po­ ccl mal năpra/nic qcr. Curiozitâfi fn leţâtirâ
încercat pe propriul său orga­
dată vom putea foce acest
Medicii se supuneau expe­
trivit pentru experienţo ce şi-o
lucru. Şi totuşi, istoria Indică nism şi pe cel ol soţiei sole. rienţelor nu numai pentru o propusese şi o încercat să O
IN STATUL Orcqon,
un nume iniţial — Mox Petten- Nici o boolâ nu o înscris în căuta cauzele îmbolnăvirii, ci contracteze această boolă. Du- In anul 18~>2, sarea se plătea cu frâsnetelc
lui kofer. cu aur. cantitatea dc aur De ce trăsnetele cad cel mai des tn A frica de sud ?
In Î817 o izbucnit in India
o epidemie îngrozitoare de ho­ corcspunzind celei a sării. De ce dim potrivă există regiuni oarecum im une laţâ
O
leră ostatică. După puţine zi­
de trăsnete? Dc ce trăsnetele lovesc mai n u ill bărbaţi
O SINGURA lună
pe
T udor pa. tar de la acea dată izbuc­ EROISMUL UNEI PROFESII an In februarie, n ive lu l ape­ dccît femei ? (S tatisticile dovedesc că, din nouă per­
le eo o fost adusă şi in Euro­
soane lo vite dc trăsnet, una singură este Icm cic)
nea Io intervale diferite cu o lor O ceanului A tla n tic csle Se cunosc şi cazuri foarte ciudate. A stfel, barba
nouă forţă, secerînd vieţile a acelaşi cu ccl al O ceanului unui profesor francez a lo s f „rasă " de un trăsnet şl
mii de oameni. In 1883. Ro- Pacilic In lot restul anului,
Nu se lim peziseră bine bert Koch descoperă microor­ istorio epidemiilor otit de multe şi noi mijloace terapeutice. pa zece zile. pe pieptul doc­ nivehd P aciliculul csle mal încă atîl dc radical, îneît nu a mal crescut niciodată ;
zările din pădurile de ganismul presupus a fi pricina copitole tragice ca ciumo Nu Oricine işi do seoma ce o re­ toriţei o apărut o ihflomoţie ridicai. un orb lo v it de trăsnet si a recăşătat vederea; un
Ifinci sl coese, ridicate acestei boli îngrozitoare. Dor moi puţin cruntă a fost apori- prezentat pentru omenire des- puternică, provocoto însă de O mut a început să vorbcasră ; un bărbat care suferea
spre cer de vo ln ic ii lui lucrul trebuia dovedit Mox ţio frigurilor golbene. Şi din coperireo şi oplicoreo norcozeî. inlecţio generală care însoţeş­ de 20 de ani de reumatism s-a însănătoşit.. S-a sta­
Horea, cînd s-a dat IN TR -U N trib din San b ilit că. pe lim p dc furtună, anim alele, ca si oamenii,
Pettenkofer, profesor de igie­ nou medicii s-au oferit drept Dor găsirea mijloocelor per­ te cancerul. Ktaro Fonti a că­ Mas (Panama) toate Ielele,
din nou zvon de slo­ nă. pe atunci in virstă de 73 coboi, sperind să dezlege e- fecţionate de norcozo. core pătat şi septicemie (otrăvirea şuieră de depresiuni şl dureri de cap, că producţia de
bozie, pre lu n g it pî- de oni, se hotărăşte să aducă sîngelui) dar cancerul nu s a pinâ la virsta dc 12 ani, lapte scade.
de
nigmo acestor boli, însă
nă în Transilvania, che­ el dovoda necesară Şi în di- astă dotă nu toote experienţele permit astăzi să se transplan­ declarat. Viaţo cercetătoarei o poarta numele TUI, care în ­ Este mai uşor dc răspuns Ia întrebarea de ce bărba­
vtaţo
teze organe, o costat
marea dom nului Tudor mineoţo zilei de 7 octombrie s ou terminat cu bine. Primo multor cercetători entuziaşti, ce fost in pericol şi eo o fost sol- seamnă floare După ce îm ­ ţii sînt mai frecvent lo v iţi de trăsnet dccît fem eile
Nădejdea creştea aprigă plinesc 12 ani liecare capătă A rcosta pentru că fem eile sînt m ult moi prudente şl
1892, cînd în Europa bînluia o a fost făcuta de medicul en­ şi-ou jertfit-o pe altarul ştiin­ vofă cu mori eforturi.
în sufletele celor cate un nr/nic in dividu al. îşi caută din tim p adăpost.
nouă epidemie gravă. Petten­ glez A. White şl s o soldat cu ţei. Primele încercări de nor­ Nu mol puţin uimitor este
au fost s lIili să şl plece kofer experimentează boala pe curajul medicului german dr.
fru n ţile m tndriei sl ob i­ propriul său organism. „In cen­ moorteo cercetătorului. Tot cu cozo generală sînt legate de
dei In (ărfnă. un deces s-o terminat şi ex­ experienţele lui Humphrev Werner Forsmann, core pentru
timetrul cub de lichid ce mi perienţa dr. Rosenfeld La sfir- Dovy, core le-o efectuot Io prima dotă în lume şi-o in­
Vestea răscoalei din s a injectat se ailou probabil şi tu I secolului trecut, patru me­ trodus în venă coteter (tub de La cererea a num eroşi c i­ In această zl a anului' S T A N TIN IONESCU — M î-
I 821, condusă de Tudor miliorde din oceşti microbi care virsta de 20 de oni. Lo cău­ Cauciuc) cu scopul de a ojunge tito ri care doresc să cu ­ 1896 s-a stins din viaţă H A lEŞTI (m. )962). Sc îm ­
Vladim lrescu, a avut provoacă ponîco. cu mult moi dici. cunoscuţi sub numele de tarea celui mai bun mijloc de cu el pînă ta inimă şi de o noască din lim p datele unor M A TE I M ILI.O , actor şi au­ plinesc de asemenea 7| de
p rintre rom ânii din T ra n ­ mulţi decit atunci cînd atingi „Cei patru mori", au reuşit să narcoză, primul „pacient” pe aniversări si com em orări tor dram atic, unul din c ti­
silvania un ecou a llt de învingă frigurile galbene expu- core s o experimentat cloro­ pune bazele uneia dintre cete istorice, cultu rale snu socia­ ani dc la naşterea cunos­
buzele cu degetele murdare'* — nîndu-se. bineînţeles, contami­ formul o fost dr. J. Simpson. maî noi şi valoroose cercetări to rii tea tru lui românesc (n. cutei liz ic ie iic si chim iste
puternic, în cit a evocai le, precum şi o scamă de 1814).
o decloro! cercetătorul După nării. (atâ numele lor aproape Ulterior, acesta a fost primul — cateterizorea cordului Nu- franceze IRENE JO I IOT-
In fain a u to rită ţilo r si vi injectare, Pettenkofer şi-o luat alte evenim ente ce au loc CURIE (m. 1956)
claselor stăpîm toare micul dejun şî o început să necunoscute : A. Agromonte. I. core l-o aplicat în practică. moi intervenţia oslstentulul său pe plan nalional şi in te r­ S-a născut (1778) naviga­ Sc deschide TlRG UL DE
l-a salvat pe Forsmonn de lo
spectrul lui Horea. Au Corol. J. lasear şi W. Reed Nu numai în secolul trecut, torul rus F.F. BELI IN G H A U -
lucreze co de obicei. Trei zile laseor o fost muşcat de un dar şi astăzi medicii coutâ di­ moarte, core reuşise totuşi să naţional publicăm , inceplnd SEN, cel care în 28 ianua­ MOSTRE DE LA ZAGRFB.
tresărit in im ile rom âneşti după aceeo. holera s-o declan- introducă cotetorul pe o por­ cu acest număr, In liecare la care participă şi ţara
şl s-au înfiorat. Un alt şot într-o formă extrem de viru­ ţintar intectot. ceea ce i a pro­ ferite soluţii pe propriul lor ţiune de 35 cm. dum inică un succint calen­ rie 1820 a descoperit A n ­ noastră
izvor dc apă vie îsi re­ vocat moartea „Nu voi uita organism. Se fac outoexperi- dar de date im portante tarctica. Se îm plinesc 140
vărsa lum ina prin viata lentă. Pettenkofer nu a luat nictadotâ privirea colegului mente în primul rfnd în ca­ Fireşte că şirul medicilor e ­ Ca si în săplăininile pre­ dc ani de la naşterea ma­ £ 13 SEPTEMBRIE. 120
nici un fel de medicamente. meu grov bolnov, cind în o roi despre core s-o vorbit este relui closlc nl lite ra tu ri! ru- 1 de ani de la eroica lupta
lor. N ici n-au trecut zurile de cancer. Doctoriţa po­ cedente, sl în săptămlno
două săptăm lni de la Dîn fericire, experienţa s-o ter- treîo sou a patro zl de boolă loneză Klara Fonti a studiat foarte lung. Moi mult chior, ni­ d in tre 0 — 15 septemhrie au se, L.N. TOI.STOI (m. 1910). din Dealul S pini dintre
proclam aţia de la Pades mînot fără un sfîrjit tragic. l-om văzut pentru ulfimo dală" foarte mult timp problemo da ­ meni nu poate olirmo câ el va o- loc numeroase aniversări şi La M on lrea l se deschide pom pierii rom âni şi trupele
Şi numele lui Tudor Vla- Ulterior, ea a fost repetată de — scrie Corol. De problemo veo sfîrşit, pentru că experien­ evenimente. o interesantă M A S A RO­ turceşti trim ise sâ înShuşc
dlm irescu era rostit ca un elev ol lui Pettenkofer — febrei recurente s-ou ocupot co este sau nu contagios con- ţele continuă & Azi. 8 SEPTEMBRIE, TU N D A organizată de revo lu ţia din Ţara Roma­
o speranţă. Adam Bedia U N E S C .O ., cu p riv ire la nească — „Z IU A POMPIE­
se îm plinesc 102 oni de la RILOR D IN REPUBLICA
din Suliqhote (Hunedoa­ valoarea culturolă a cin e­
naşterea poetului năsăudean SO CIALISTA R O M Â N IA ”
ra) răspîndea vestea răs­ GEORGE COŞBUC (n. 1866)_ m atografului şi radiotelc- Tot în 13 septembrie,
clndu se că cdjrşle : „Sc Mai exista pe pămînt animale 30.000 Tot azi aniversam 86 de ani temporană. 1913, a m urit în lr-u n tragic
v iz iu n ii In societatea con­
coalei scotînd din sor-
par o scrisoare si prefă-
dc ia naşterea
(1882)
lui
accident AUREL V LA IC U .
face in ştiin |a re că, de DU M ITRU MARINESCU, p ion ier al aviaţie i rom â­
către răsărit s-a rid icai m ilita n t de seamă al miş­ neşti ; a încetat dîn viată
un craiul, cui e numele c li sălba tici de pe păm înt, a- de ani cării m uncitoreşti din Ro­ in 1967 M A R IN FLOREA
Todoraş, d in ţii cu pu­ nedescoperite ? Jungînd la peste 2,5 m lu n g i­ mânia (m 1916). Pe plan IONESCU, vechi m ilita n t at
ţină oaste, dar din zi in me şl 1,20 m în ă lţim e internaţional nrc loc co­ m isefirii m uncitoreşti din
zl sporeşte ; pina acum Jn 1906 s-a descoperit un memorarea Iul IUI.IUS PU- tara noastră; a m urit (1872)
nou şi foarte interesant re­ filo zoful m aterialist german
s-au adunat citeva sule Există dovezi că in la- CIK. scriito r si ziarist re­
Şt tuli. El vrea să Iacă La începutul secolului tre ­ fă din această specie. prezentant al m a m ife re lo r n- kuţia, regiune din Uniunea vo lu ţio n a r cehoslovac, asa­ $ 10 SEPTEMBRIE. In a­ LU D W tG FEUERBAC1L
dreptate. $1 acum it îo cut. cunoscutul zoolog fra n ­ In 1901, că p ita n u l B e h rn g Iricane, denum it elefantul pi- Sovietică, unde sc alta potul sinai de fascişti In 1943. nul 1926 a fosl asasinat de Se deschide îa /lir ic ii,
’ia ra Românească, ispră­ cez. Ceorges C u vicr, de nu m it a trim is in Europa o co m u n i­ t'C . frig u lu i din rm islera borea­ Se deschid tlrg u rlle In­ către siguranţa burqhezo- T îrq u l internaţional de
veşte lu cru l cu bo ie rii şi, pe buna d rcp ta le părintele care anunţînd că la nord E le fa n tu l p itic atinge în ă l­ lă, păşteau odinioară her­ ternationale : de toamnă de moşierească PA VEI. TC A- toamna
de-o sfirşi lu cru l bine a­ paleontologiei şi anatom iei dc Tonqanica în regiu­ ţim ea unei vaci obişnuite. In gh elii de cal. Cu p rile ju l lu ­ In U lrecht şi de mostre tio CENCO, membru al C.C. nl ® 14 SEPTEMBRIE. Se
colo. ploă la Paşti o da com parate, a firm a câ „p o s ib i­ nea lacului K ivu a des­ prezent, din aceste anim ale cră rilo r de la o mină a u ri­ la Viena, precum şi. Expoziţia P.C.R. (n. 1901). îm plinesc 115 oni dc la naş­
şl tn lr-ico a ce ". lita te a de a se descoperi noi coperit o nouă specie de interesante au rămas doar feră din îndepărtatul ţinut, internaţională de produse a- • II SEPTEMBRIE. La terea isto ricu lu i r'-infln RA­
G uvernatorul Gheor- specii de anim ale patrupede maimuţă uriaşă, necunoscută vreo 30 de exem plare în toa­ unul dintre acesle anim ale qricole de la Chicago (la Bucureşti şi Mamaia începe DU ROSFTTI (in 1926). S-a
qhe Banfli era încred in­ este in fim ă ” . pînă acum. M aim uţa descope­ tă A frica , bine păzite în re­ a fost descoperii îngheţat T îrq u l de la Viena p a rtic i­ C O IO C V IU I IN T E R N A Ţ IO ­ născut m uzicologul «I fo lclo ­
ţat că scrisoarea de care Dar, din ca p ric iu l unei In- rită ajunge Ia peste 2 m în ă l­ zervaţia A do d in regiunea Ca- ca in tr-u n uriaş friqider. p i- pă si România). N A L ASURA EC U AŢII! OR ristu l GEORGE BREAZUL
tăcea uz Adam Bedia. tîm p lâ ri, em in e n tu l om de ţime, iar m asculii adulţi — la petown la nord de Port Elizo- strindu-se astfel, după apre­ A 9 SEPTEMBRIE In FU N C ŢIO N ALE, care du­ unul din întem eieto­
era proclam aţia lu i T u ­ ş tiin ţă a fost contrazis şi încă 250-300 kg greutate beth. cie rile savanţilor, vreme dc R P. BU LG AR IA se sărbă­ rează pînă în 17 septembrie rii isto rio q ra fici m uzicale
dor V ladim irescu de a­ de un discipol al său care în Tot fn A frica, tn reqiunile In A m erica de Sud s-au 30.000 de ani. Fosita din toreşte a X X IV -a an ive r­ Tot la această dală Începe rom âneşti (in. I96t).
ceea dă ordin să fie u r­ 1819 a descoperit la p iru î, ne­ in s u fic ie n t exp lo ra te d in Con­ descoperit în secolul nostru la ku ţla va fi transportată sare a victo rie i re vo lu ţie i la Varna REU NIUNEA EX­ In anul 1895 a avut loc
m ărit sl arestat „ş l să se cunoscut pînă atu nci de zoo­ go. fn 1904, că p ita n u l englez anim ale necunoscute oam eni­ socialiste si a e libe rării tă­ PERŢILOR U.N E.SC O . p ri­ IN AU G U R AR EA PODULUI
cerceteze de aproape cum logii europeni lo r de ştiin ţă . L u p u l de m unte la le n in g ra d sub forma unui
M einertzhagen a descoperit rii dc sub ocupaţia fascistă, vind Invă ţă m în tu l ş tiin ţific . DE PESTE DUNĂRE la Cer­
a ajuns aclul in mina In anul 1000, H a rry John- uriaşul porc de m unte, necu­ descoperit în 1926 de un ne­ m onolit congelat, care va fl Iar în R P.D. Coreeană, pro­ O 12 SEPTEMBRIE. S a navodă. construit dup3 p ro ­
Iu l” . gustor germ an de anim a le — expus Ia muzeul zoologic.
ston, g u vern atoru l Ugandei. a noscut pînă atunci zoologilor. clamarea rep ub licii (1943) născut (1883) in icrob io log ul iectele celebrului Inginer
Spaima cu qhearele de Lorentz Hagenbeck După ce
descoperit m ju n g le le virg in e Acesta are ca ra cte risticile por­ — sărbătoare naţională. şi paloloqul român CON- român A ng liei Saliqny.
fier răscolea sufletele din ILuri legendara „g ira fă de cului sălbatic european şi ale a fost descris în 1949 de zoo-
nobiliare. Fantomele unul m unte" Irim iţln d fn Europa porcuhu african cu barbâ. loqul qerman dr. Krum biqel,
noi răscoale, imaqinoa o piele şî două c ra n ii de g ira ­ Este m ai m are deeît to ţi por- existe nţa Iul a fost o fic ia l re­
lui Horea le tulbura nop­ cunoscută de ştiin ţă . Acest a- 2 3 ^ 6 e 7 8 9 1« 11 12 n
ţile. Num ai tn in im lle în - nim nl, care trăieşte în Anziî
lacrlm nle ale ţăranilor C o rd ille ri. seamănă foarte i
durerea se alina. „Toate Centrală hidroelectrică originală m u lt cu lu p u l cu coamă —
îm p re ju ră rile arală că quara —■ cunoscut de m ult. m
ţărănimea română de Specialiştii polonezi au r- nu m ai câ este m u lt m ai m are i I
aici — scria corniţele de acumulare, cu a|u to ru! unor deeît acesta.
laborat proiectul unei cen­ staţii de pompare speciale,
Hunedoara, A lexe Nop- L ista a n im a le lo r descoperite i
trale hidroelectrice o rig in a ­ apa va îi adusă înapoi în
cca— priveşte cu sim patie în u ltim e le şapte decenii ale ii i 1
evenim entele din Ţara le, a cărei construcţie v«i lacul de sus, de unde ciclul secolului noslru nu se încheie CENTENARUL CĂRBUNELUI iifl
Românească şl, In caz că începe în cursul anului v ii­ va reîncepe Puterea Insta­ aici. N u m ai nu m ăru l m am i­ 1 i
s-ar produce o Incursiu­ tor. Dîn locul de acumulare, lată a centralei h id ro e le ctri­ fe re lo r terestre şi m a ritim e
ne din partea aceea. s-ar. care vn avea un volum de ce va fi de 480 megawaţi şi trece de 25. In afară de a­ O R IZ O N T A L : l) C ărbune de cu rte — M ină In apropierea 1 1
arăta fără îndoială d is -j 2 m ilioane m etri cubi, apa ea va funcţiona ca centrală ceasta z iln ic se descoperă tot s u p e rio r ee sc extrage m ina ora şu lu i P ctruşonl, unde se e x­ L 1 I
pusă să 1 se alăture". va ajunqe Ia turbine prin- tampon, tim p de aproxim a­ fe lu l de insecte şi a lţi rep re­ Lupac — A lu a t : 2i N um ă rare trage. h u ilă — Făcute cărbune :
tr-un puţ cu adînclmea de tiv 1 280 de ore pe an Pre­ (pop.) — Vas de lu t : .1) Se to­ 1?) Colegi de m ină — FIII su­
Ioan Popa din Hăl- zentanţi m ă ru n ţi ai reg nu lui peşte după o bale huna — D i­ ro rii m elc : fă) De exem plu. 1 H i
maqi, o declarat că. dacă 425 m etri, far de acolo la ţu l de cost al unul kllo w a t an im a l a) căror num ăr trece m in u tiv fe m in in — Tnhelă fo ­ J iu l. ce străbate p rin c ip a la ba­ L# ijf i
stăptna de moşie va con­ un aî doilea lac de acumu­ de energie electrică produs de zeci de m ii. In prezent, losită In calculele ingin ere şti ; ză ca rb o n ife ră o ţftrll (pi.) —
tinua să ceară robotă, lare, situat Ia bietul de jos. la această centrală va fi foar­ zoologii nu se m ai îndoiesc că 4) CUnpu Iul... lo ca lita te d in Străluceşte pe p ie p tu rile b ra ­ ■ i 1
„va II lumea lu i Horea.,, şi pe v iito r se vo r face desco­ b a zin ul P etroşani — A jftrh â - v ilo r m in o ri cu ocazia ..ZMel
to rl : Si In c e n tru l m ine i I —
M in e ru lu i*1 $1 a „C e n te n a ru lu i
nu va fl prestare de s lu j­ Din cel de-al doilea lac de te scăzut. Acest (regi ; 6» C upru — Dc Ia c ă rb u n e lu i". I
bă. mal curînd va fl răs­ p e riri noi în dom eniul faunei. ţară ; 7) Lo calitate Ungă T h g o - V E R T IC A L : t) U nul d in ­ i
coală” . vişic. cu m a ri zăcăm inte <1e lig ­ tre cele m al însem nate centre
n it — Lite ră c lrlllc rt ; 8) C u m ­ m in ie re d in Valea J iu lu i, de
Frica cuprinsese no bi­ r............. ....... .jj_ll ■ _ ■ , » „ l l„W . .. p lită — Notă m uzicală — D ia­ unde sc extrage cărbune aupe-
limea. Se ridicau armele lect c n e ic / : 9) Ti.tfl fără cap • rlo r — T » rln ă ; 2) Naşe — C en­ — ,.Cămară*' cu cărbune, m i­ — Era folo sită In tre c u t la ex­
< şl oştenii îm părăteşti um ­ — In ltln lr c de fo lb n l d in tre tru d r e xtra cţie a lig n itu lu i la nereu 1 (pl.) — Parte d ln tr-u n ploatarea că rb u n e lu i ; 11) O-
a pleau drum urile. Oame­ „Sol“ din fibre de sticlă .Tiu) P d ro sa n l — M in e ru l Lu - cuprafaţă. dat tn exploatare dialog t ; 1) f?1r de persoane hlcct dc com erţ — A trib u ita :
z n ii Insă erau convinşi că p rn i — S c riito r germ an (I82«- In a n ii pu tori I populare. nl (Inv) — Loc de m uncă spe cific 12) Se o b ţin e p rin IncAIzlron
VĂII J iu lu i — Cadou : A) Pose­
că rb u n e lu i
In peste t.OOO de
ră re l că rb u n i s in i fo lo s iţi drept
înnnt : U>. Lonea. In cen tru ! —
soldaţii concentraţi nu M olibden — L u cru pc latine ş­ com b u stib il la term oce ntra la da — F lu v iu tn U.R.S.S. — De grade în tre b u in ţa t tn sperlnl
u i vor apăra nobilim ea, cl D atorită re lie fu lu i său în Japonia se acordă o atenţie te — Dc dat înapoi ; 11) Limba.) Păroşcnl ; J) Tc cam asemeni l p ro p o rţii reduse (pl.) ă) C entru In m e ta lu rg ic şl In d u s tria c h i­
sid e ru rg ic p e n tru
O vo r veni în s p rijin u l lor. deosebită liccărut colţişor de pămînt. După cercetări fnde- sem lcocsulul. — M oleculă — stala ţie de preparare a c ă rb u ­
fab ricare a
m ică — A lei se găseşte o In ­
Si că dacă li se vor lua lungalc tn dom eniul „so lu lu i a rlific ia l” oam enii de ştiinţă eram (pl.) : 7) P etroşani — V u l­ ne lu i extra s d in b a zin u l ca r­
armele, „topoarele nu II din această ţară au descope rit că llbrele de sticlă pot can — L u p cn l (pl.) : ă) Teu I b o n ife r Valea J iu lu i ; 12) Re­
se pol lua... să fie numai constitui o bază excelentă pe ntm hidroponică fn sere. In — Pe cl sc poete vedea film u l m a rcabilă — R euniune c lm p r-
..L u p cn l ai)'1 (pl.) : 0) S crisori,
u , tim p ca acela, că vo r şti acesle fibre se formează o reţea amplă de capilare care b ile te — Cu (lo ri... In pă lă rie neasefl fo a rte ap reciată de
lo c u ito rii d in b a zin ul ca rb o n i­
el să se servească sl de reţine acrul şl apa fmpreună cu substanţele hrănitoare — E d itu ră (nbr) ; 10) D ispo­ fe r Vntea J iu lu i.
secure” . dizolvate In ea. O asemenea „gră din ă" este rezistentă la z itiv fo lo s it pe ntru actlonAreo C uvin te ra re ; EACO —
La Rapoltu M are sl tem peraturile Înalte şt se ste rilizează uşor. In solul obiş- • v e h icu le lo r In deplasări scu r­ NORN - LOE - RES — IA N A .
o u la Rapoltu M ic, se au­ n u li se înlîm plâ co sem inţele legum elor să se strice, in- 5 a A 4 te. o rizo n ta le sau pe pantă p a r d a u p e t r u
H unedoara
zeau cu v in te le : „că In convenient care nu poale fn nici un caz apare în „s o lu l”
curînd se va produce din fibre dc sticlă. Seminţele încolţesc aici mai repede şl se
mare răfuială între dezvoltă chiar mal bine dccît în solul obişnuit.
poporul român sl pro ­ 2 7 6 3 47 5 <5 PoştaşiflB Ite h o
p rie ta ri şl p ro p rie ta rii
se tem deja de aceasta” . ARITMQ- M al m u lll colab ora tor! al
Pedepsele, arestările se UMOR « UMOR 2 6 * 7 2 3 A no ştri ne-au scris, trJ m iţln - Ia r pe c u rîn d „T R rU N G H rU L *.
Gltoorgh© COŞERU — H une­
ţineau lanţ. Spaima no­ GRlF du -nc com pletat c a ic u l „C E N ­ doara ; C a re u rile „D ESPR E
b ililo r era asa de mare. T E N A R U L C Ă R B U N E L U I", d u ­ OARBUNT" şl „A L A N D A L A ** sln t
pă g rila daiA. Nu a fost u şo r
îneît orice cuvtnt despre i*> 45 5 10 4 € ea d in m u lte bune să alegem co n stru ita , am bele, pe tem a
o eventuală răscoală fi MEDICUL : Ei. cum d o r­ EA • Dc ce vorbeşti In LITERAR num ai u n u l p e n tru pu blicare , şl In fo rm a ce lu i de at doilea 1
lăcea să se cutrem ure şl m iţi acum 1 AU numărat aşa somn, dtaqo? nşa că am «Ies două ; p rim u l (dum neavoastră a |l ales titlu l
tem ei 1).
să la m ăsuri drastice. La cum v-am recomandat ? EL : Pentru câ este singu­ II pu blicăm azi. ta r celăla lt, P etru P A R D A u şl Nelu
fl aprilie, Petru Neaqu a Pacienţii/.1 Da, domnule ra ocazie cind Im i dai voie 9 8 7 4 5 7 <} com pus de Tonei AMiARlUTF.T O l'R iş — am p rim it scriso rile
d in Câlan. vn fi p u b lica t d u ­
(ost arestat, fiindcă nu ­ doctor. Am aluns plnă la să vorbesc. m inica viito a re . dv ; sln t tn lu c ru .
mai cu trei săptăm fnl 18 m . O A u re l PISTO I — H unedoa­
înainte, la curtea moşiei M e d ic u l: $/ nfl adorm it 5 A 42 * 1 6 Înlocuind ci ra ; C areul „C E N T E N A R U L Dezlegările jocurilor
C A R B U N E L U r
fă ­
nu 1-aţl
senioriale, l-a întrebat dupâ aceea ? MEDICUL, după ce exa­ (rele cu litere, cut după grllA dată. nşa că
pe Sofrone C o ste a: „Ce Pacientul : Nu, că se tă­ minează un pacient : nu a In tra t In grupa de se­
mal nou ? şl ce rost au cuse tim p u l să mă scol ca — N u-m i place deloc cum veţi găsi de ld lecţionare. T o tu şi acest careu apărute în ziarul
acesle pedepse ?” Costea să plec la serviciu. arăţi... 7 a <6 8 47 3 5 A la B numele m e n tă toată ate nţia şl după o
v e rific a re mal a m ă n u n ţită va
a Tăspuns: „E lu cru l — Ei. domnule doctor, unui cunoscut vedea lu m in a tip a ru lu i. nr. 4244
dracului, Sllndcă partiza­ O parcă dv. a ii II cine ştie poci contempo io n v . a l r iA ş a x — Deva :
n ii Iul Horea v o r să O t I n ă RA conduce ou- ce frumuseţe 12 9 5 7 3 41 î ran, Iar pe ori A llt ..C E N TE N A R U L C Ă R B U ­ GREU LA DEAL, UŞOR LA VALE
pornească din nou din lom ohl/ul cu mare viteză. O zontale titlu r i­ N E L U I" cit şl ..23 A U G U S T "
că :
sint careu ri slabe, pentru
com itatul Z aran du lul” . Prietena care sta a lă tu ri de PENTRU completarea unul le unor poezii — în tre b u in ţa u In în cru cişă ri O R IZ O N T A L : 1) A com pania-
mene ; 2) C ărare — S to r — R ;
Spaima n o b ilim ii se ea li spune: form ular : 9 e 13 e 12 1^ care l-au consa­ cuvinte Articulate cn : ..A- .1) O ra io rl — Abace : 4) M atem a­
vădeşte pu ternic sl din — A t piifeo să nu m crqi — Num ele d v J * crat. n A T A .lE L E ". IN S U R E C Ţ IA ". tic i — As ; 5) P rom oţie — Le­
.P rO N IF .R Il". .. ANTI".
,.A-
m em oriul adresat com i­ aşa nebuneşte. T otul Im l le ; R) A e ra u — Roadă ; 7) N
— O /fo Rctnsîcwerm lian- N U L " etc.. etc.
telu i A le xe Nopcea, tn foacă In la/a ochilor. U tiliza *! cu vin te greşite din — Tll — A b a tu u ; 0) Is—Ie rb a r
care se spunea că po­ — Păi, fă şi /ii ca mine. St rinqroshlw'ctnberqcr. 8 9 5 12 S 2 3 ALEXE CORVIN ounct de vedere le xica l sau — Cot : 0) A tac — O arecare ;
10) M o b ila t — c a tlr : II) Era —
porul e pre gă tit pentru — Cum adlcâ ? — O /to şl mai cum ? Deva fără de Înţeles, ca : ..NARO C". Educat — El : 12) N — Călă­
..JF A IU E T ". ..A M P R E TE ". „TN-
o răscoală generală si că — închide ochii. — O /fo Rcmstewcrmhan- D ECSUL". ..tL A C P M " etc., etc. to rie — N ; )J) Trese — A le-
dacă nu s-a răsculat pînă Sl rinqroshlw cinbcrget. 14 0 2 8 8 4 Cvi necasta Insă nu vrem să iln a .
acum e că Încă ni» s-a H vă descuraulm . Cu m al m ultA
îm p lin it teim enul sau nu LA M IEZU L NO PŢII — Si cum sc scrie. vn perseverentă, vel! reuşi. d o rin ­ Copertă literara
Vă
d o rim
realizarea
s-a iv it p rile ju l. — Lentila.. rog? S A ă4 i ! - 48 3 ţe lo r |
— Cu linioară Intre cele Ion IV A VE S C U — Lu pcnl : DUMITRU MIRCEA
AUGUSTIN JULA .. Adicâ, lâsâ câ vin sus In n u m ă ru l de du m inica v ii­
două nume.
toare va apare „P Ă T R A T U L ". „PilNE ALBA"
• - î* ..... *
- — -------r .--------- -t ---------- -