Page 27 - Drumul_socialismului_1968_09
P. 27
. DRUM UL S O C L 4 L IS M U LI//A
IC,oo F.ml.slimo consrwraiA MărhA-
lo rii na ţionale a t( P
B ulgaria :
INVATAMiNTUL DE PARTID lO.oo A lb u m h/klcu ic : 20,S0 For
m aţia Iun C nllslrach e : 31.03 La u
reaţi ai teşii v a lu rilo r Mc muzică
uşoara ; 22..7» Parada m e lo d iilo r
agriculturii sînt cele care sta tărnînt la sate a început cu SPECTACOLE liric e : 21.(3 M uzică clin opere ;
bilesc cu deplină răspundere munca de selecţionare, a lecto 0.10 J;i /./.
(U rm a ţe '-d in ^
programul si tcmoticlle cursu rilo r şi proj agcindistilor Aceft
rilo r $i cercurilor, tinînd sca lucru era necesar, deoarece, G H LLA R r ,,-\şa-I datina la no i", VREMEA
ma de ţr o filn l de producţie al cu toate îmbunătăţirile aduse spectacol m uzical c«irc<r;>fic, sus
Trebuie Insă o dată arătat unităţilor, de problemele eco- activului dc lectori şi propa ţin u i de O rchestra populară din
Caransebeş.
că, deşi s-au dat indicaţii si nomlce rare sînt mai arzătoa gandişti. în rîndurile acestora PENTRU 24 ORE
s-au făcut recomandări pentru re, de necesităţile muncii ideo s-au mai menţinui unii Iova- Vrem e in general frum oasă, cu
a se pune un mai marc accent logice, de cerinţele si dorinţe răşl care nu au nici cunoştin CINEMA cr.ru] v a ria b il. V ln tu l va sufla slab
din nord-est. Tem pers tura va fl
pe organizarea unor cursuri le cursanţilor. ţele, n lu aptitudinile necosAro DRV A : Ronfa v lc p l pincm au»- cuprinsă ziua In tre 20 şl 23 grade.
de partid, redueîndu-se în mod pentru aceostă activitate. Dar g ra fu l ,,P a tria ") ; D irija b ilu l fu Ia r noaptea In tre 10 şl 12 grade.
corespunzător cercurile, un nu Cursurile $i cercurile cu p ro sl în prezent considerăm că ra t („A ria ") ; S I.M tR fA : E a va
fil economic au ca scop să Nouo mină Mesteacăn a I.M, Tebeo se oflâ în faza avansata de execuţie- In subteran se rld e ; H U N ED O A R A : .Şapte oa
măr însemnat de organizaţii acest aspect negativ nu este PEN TR U U R M Ă T O A R E L E
dea în primul rînd cursanţilor sapa galeriile spre viitoarele cimpuri de cărbune .iar la suprafaţă incinta este aproape termina m eni de aur (..S id e ru rg is tu l") ;
de partid de la sate nu se complet înlăturat. Unele co S urco uf tig ru l celor l m Ari („C o n - 2 Z IL fi
cunoştinţe economice necesa ta. De aici vor fi scoase la ziua sute de mii de tone de cărbune. Foto ; V. ONOIU
j reocupă cu toată răspunderea mitete comunale de partid în s iru c lo ru l“ ) ; P rietenele („F lacA -
re pentru activitatea ce o des Vrem ea sc m c n iln c frum oasă,
de această problema Practica credinţează conducerea cercu ra “ ) ; Fem eia necunoscută (g ră
făşoară. De aceea, programul d in a Flacăra) ; PETR O ŞAN I : cu cerul va ria b il. V ln tu l va su
a dovedit că organizarea de rilor sau ciclurilor de conte- fla slab din nord-est. T e m pe ratu
oricărui curs sau cerc trebuii* R eîntoarcerea Iul S urco uf (,,Rc-
cursuri de partid înlătură din rinte unor tovarăşi noi In a- puhl(ea“ ) ; A legere (Ic asasini (,.7 ra staţionară.
să cuprindă teme pe proble
punct de vedere organizatoric coastă muncă, fără experienţa D in colo N o ie m b rie ") ; LUPENF : In im ă
fărîmîtarea Invătămlntului, a me fundamentale ale politici: $i pregătirea necesară. Există Dialog nebună... nebună de legat („C n lfii-
agrare a partidului, privind m r ’); Răpirea fe cio a re lo r (..M u n c ito
forţelor propagandistice, dau în prezent unii tovarăşi se resc"! ; V U LC A N : Două bilete dc
posibilitatea organizaţiilor de economia sl organiv.orea p ro lecţionaţi şi aprobaţi ca pro- de vin ovata! in fap t m a tineu ; P K T R ILA : K.O. ; LO-
partid să conducă mai concret ducţiei în unităţile agricole so pagandişlt cu care nu s-o stal NEA : V a tcm l de p lră ; tOl dat-
m a ţic n l
(..M in e ru l") ;
U R TC AM :
învătămtntul de partid. Cu cialiste, cele mal important** do vorbă, nu cunosc că li s-a cu cititorii n a /b u n ă lo rîl ; O r ASTTK ; '/o lla n
toate acestea la sale, pe între sarcini actuale Intre progra dat această sarcină Acest mod arlincnu colegilor. In fata K a rp a ty (..P a tria ") ; Dr. Anm A-
gul judeţ, s-au organizat pîno mele de Invătămînt ale cursu defectuos în care se mai lu instanţei tatăl a declarat se doare (,,Flacăra") : Ja n d a rm u l din
acum. numai 7 cursuri rilo r sl cercurilor din diferit.' crează la selecţionarea şi con lUrmore.' di**-*pog. 1) nin. ca după o v ic to rie : „T ri- Saint Trapez (g rădină) ; H A Ţ LO :
locuri există însă anumite deo mitetl-l iindc-l este locul. B<i- Popcsrn Grlgore — Hune E ro ii de Ia T rlc m a rk ; BR AD : Cu
seblrl, datorate faptului că iu firmarea lectorilor şl propa qatl-1 In puşcărie, că nu mai doara. Ne faceţi observaţie că (oală viteza în a in te : G U IIA B A R -
ZA : Pasărea P hocn lx.
fiecare unitate sînt problem*- gandiştilor nu face altceva Ho- din partea celui ca ro a operat am ce face din el". nu scriem corect numele mu
Stabilirea judi specifice, factori deosebiţi d* cit să influenţeze în mod ne — lovan —- şi apoi la birt, cu Cîl de simplu este să te nicipiului Petroşani Nu a- RADIO
oare trebuie să se tină con! bătaie.
gativ nivelul şi calitatea 1n- debarasezi de proprtile-li qre- voti dreptate In ziarul DUMINICA 8 SEPTEMBRIE
la întocmirea Iernaticilor d lată Umilele extreme ale de- nostru cu numărul 4.160 din PR O G R AM U L r : 5.03—«.OH P ro
cioasă a tema studiu. La constituirea pro-, vătămîntului De aceea, se im- grodării umane la care au a şHi, să fugi de propriiic-tt 00 mai a.c. a apărut I întărirea gram m uzical de dim in eaţă ; S.S0 8.30 Ora exactă.
gramelor ţe n tru cursurile şi p in e ca, acolo unde s-au ma juns aceşti tineri, Se pune În lapte )a care ai participat In Consiliului de M iniştri cu p ri .Turnat a g rar : fi.00—A,2.1 MuzlcA şl Cum va fl vrem ea 7
A ciualH âli '. 8.00 S um a rul pre 9Pt ;
calilaie do autor moral. Aran-
G im nastica de în vio ra re ;
ticilor cercurile de educaţie moral- nifestat aceste neajunsuri, să trebarea . caro este cauza ? yoş fosil a discutat cu copi vire la delimitarea administra- fl.23 M om ent poetic : 8.00 La m i 8.40 P entru cop il.
cetăţenească va trebui să s*
cro fon.
m elodia
0,03
preferată ;
(ie Înlăturate operativ ; să Răspunsul tm.cpe cu cel şaj te lul Siiu ,,lu tot lolut", dar * n tiv-teritortală a m unicipiilor, I. a m icro fo n , m elodia preferată ; f),no P en tru şcolari.
aibă în vedere stabilirea wno' am de acasă Cine dacă nu oraşelor şi comunelor din ju 10.00 Ora sa tu lu i ;
Faptul cS trebuie să acor teme legale de imporlanto rus încredinţăm munca de lector părinţii sînt chemaţi să călău- omis un singur lucru, cel mai deţul Hunedoara. In anexa a 10,10 C adran c u ltu ra l ; 10 23 M u 11.30 T V p e n tru sp e cia liştii din
zică populară : 11.03 F o rm a ţii ac
a g ric u ltu ră .
dăm o mal mare atenţie o r pectăril disciplinei In m un şi propagondist numai acelor zeosen prim ii paşi ai copiilor imporlant : acela dc a se a cestei hotărîri, publicată tn ustice de nm afocl : tl.13 T in e re t 12,t3 Dc B irnjă p a trie i ;
ganizării formelor de studiu, că, unei comportări demne in tovarăşi care pot şl le place lor, să le sădească respectul propia do copil — mai ales ziarul cu acelaşi număr, estn pe s a n itc r — cim ece de b rig a d ie r: 12.45 T e le ju rn a lu l de prfnz :
aceasta nu înseamnă că am familie si societate, educări1 fată do semeni, lată de muncă după ce a murit mama lui — înserat un labei privind schim I I . 30 A rii d in opere : 12.00 M e lo dii 16.00 Ztg-z.ig — (clem aga2ln
făcut totul pentru a asigura tinerilor în spirit comunist să ducă la îndeplinire această si adevăr, să-i înveţe să aihă de ay li primul lui prieten, barea denumirii unor locali IAU dc dragoste de N lcotac K lrc u - d u m in ic a l ; 17.00 F o tbal r
leseu ; 12.30 ln ifln lr e eu m elodia
D lnam o B u cu re şti — C rl-
orientarea învăţăm întului în păstrării si dezvoltării averii sarcină do mare răspundere. responsabilitatea faptelor lor? de a-i înţelege (rămîntărilc şi din judeţ. Acolo sc prevede ca populară şl In te rp re tu l p ro fe ra t ; şul Oradea. A lte rn a tiv sc
direcţia dorită. O marc im por obşteşti. îndeplinirii cu răs Considerăm că sînt create I n vîrsla adolescentei, a m ari a i călăuzi paşii. El n-a înţe denumirea m unicipiului „Pe- 13.20 S o lişti $> orchestre de m u va tra n sm ite de la bazi
tantă o are stabilirea ju d ic i pundere a sarcinilor încredin* toate condiţiile, ca, pe lîngă lor căutări, cînd în fiecare tt- les că arc datoria să vegheze troşoni" să se scrie corect | zică uşoară : M .30 A c tu a lllă it din nu l rlln p a rcu l ap ortlv
R.P.D. Coreeană : 11.00 ÎJn flăcău
oasă a temelor ele studiu Co lato etc. năr există o personalitate tn cu (in c i sc împrieteneşte Petroşani. cu m fndra 1 vii — m uzică popu D lnnm o S ntllnlrea In te rn a
mitetele comunale, organizaţii fiecare comitet comunal de copilul. S-a mulţumit să spu lară : 13.03 D ive rtism e n t pe ntru ţio n a lă de na ta ţle B u cu
O deosehită alenlle tre b u i'1 mugure, părinţii servesc drept nă : „este un copil rău, prie V lo rel Andrica — Deva Dia reşti — S ofia ;
le de partid din cooperativele să se acorde stabilirii temelor partid să se formeze colective adevărate modele pentru co| iii logul cu dumneavoastră e cu cvin te t do s u flă to ri dc L lv lu Că 11.30 T e le ju rn a lu l dc seară.
rnos ; 13.ro P entru p rie te n ii m u
aqrlcole. întreprinderile agrico de lectori, din cele mai pre ten cu lot telul dc vagabonzi", S port ;
pentru ciclurile de conferind lor. Nu vorbele, ci faplelc cln- tî)c. Ne scrieţi că, împreună cu zicii corale : 10.20 Cîntecc po p u
le de stat si dc mecanizare a dar despre acela care se face prietenul dumneavoastră, alt lare cu Ana B alael ; 1?.1S Antena 20,00 Seară a te le v iz iu n ii b u l
în majoritatea tematicilor tre gătite cadre care. sub condu lărcsr în educarea acestora vinovat pentru faptele copilu tin e re tu lu i ; 17.43 Ecran sonor ; gare ;
buie să-şi găsească locul expu cerea comitetelor de pariid, Copiii simt nevoia să aibă lui — despre el, părintele — fost tratat ia restaurantul ,.M u 18 20 T in e ri In te rp re ţi al fo lc lo ru 21.30 O perelâ In ner lib e r ;
neri referitoare la economi.i îşi vor aduce un apori în prieteni. să-şi împărtăseoscă n-a spus nici o vorbă El se reşul” cu nervi mulţi si multă lu i nostru : 10.11 O m elodic pe a 22,no F ilm A rtistic „C o a ja dc
banană".
agrară, expuneri pe teme al bucuriile, | lanurile lor de v ii consideră nevinovat. răceală dc către o ospătară al dresa dum neavoastră ; 20 05 T ă rii. 23.23 T e le ju rn a lu l de noapte ;
Inim a si versul. M o n ta i dc poezie
vieţii interne de partid, m o ra l1 semnat la ridicarea ronlinulu- tor Acum, moi mult ca ori- Prin firea lucrurilor, educa cărei nume nu-l cunoaşteţi contem porană : 20,2(1 M ol m fndră 23,15 Tele9port.
Turnatorii cetăţeneşti si despre politic» lul şi eficientei învălăm înlulul, cînd. părintele trebuie să fin ţia si viito ru l copiilor consti Noi 11 cunoaştem. Se numeslo t«ra noastră creste—cin ice c: 20 10
D oină, doină, cln tcc dulce: 20,13 A c
A tm ina Ciabor Nn vă neliniş
cot moi apropiat prieten
externă a partidului si statu
al
de
tuie una din preocupările
dc
a nivelului propagandei
LUNI 9 SEPTEMBRIE
lui nostru. partid în comune. propriului său copil. Acest lu căpetenie afe liecărui părinte. tit! căci nu sînteti singurul to rii cîntă ; 21,00 M uzică ; 21.05 17.10 P entru no i, fem eile l
caro aii fost tratat cu gălăqie
Galo u m o ru lu i. C om ici vostlU al
cru nu a fost înţeles de cătm
din Câlan sate se deschide la începutul Aranyoş Josif, care a discutat Cine nu se bucură cînd poa marc. Era bine dacă despre a m ic ro fo n u lu i ; Dem. Rădutcscu : 18.00 A ctu a lita te a In d u stria lă ;
Invă lăm inlu l de partid dc la
te spune cu in în d ric : mi-ani
M uzică
uşoară : 22.20 ..A
21.35
18.30 Curs de lim b a franceză ţ
cest incident îl înştiinţaţi si pe
cu copilul său Mircea ,,$i cu
căzut o fru nză-tt cafea ta " — m u
făcut cu cinste datoria,
las
Numai lectori lunii noiembrie. I’ină atunci htnele si cu răul", apoi î-a drept urmaş im cetăţean vred responsabilul localului. Poate zică uşoară : 2100 Jazz : 0,03—5.00 15.00 B ră ţa ra de a u r — e m isiu
(in c rc t.
ne p e n tru
spus, pur şi simplu, că nu mai nic să contribuie la dcsăvîr- vă servea pe loc un motiv. Estrada n o c iu rn i. M uzică 15.30 T e le ju rn a lu l dc seară ;
PR O G R AM U L Tf : 7 00
trebuie luate măsurile necesa arc cc căula acasă. Copilul, Nouă ni )-a servit laolaltă cu 11.50 B u le tin u l m eteorologie.
tn
M uzică : 7.13
populară : 7 tfl
şi propagandişti re pentru înlăturarea sub toa do şaptesprezece ani, a plecat slrea procesului început de o avalanşă do plînqeri privind sunet dc fa n fa ră : 8.00 C in- 20.00 progra m de ferm eca te" —
„Iz v o a re
noi, iar laptele lui vor face
şl
einteee
aco rdcon îstul N lcu
Costa-
tă
te aspectele a neajunsurilor şl $i-a găsit loc in dorm itorul să strălucească $i mai puter clienţii cu care are do-a face. rh c : o.oo Caleidoscop m uzical ; da n su ri.
(Trebuie să recunoaştem
însă
bine pregătiţi de ordin organizatoric — con comun al Şantierului Ener- nic peisajul luminos al socie că are si dreptate. Sînt şi unit 10.03 F o rm a lii ’-ocaTc şl in s tru m e n S o lişti : IWaria C iobănit,
M a na P ie tra rii, Tl(a Ştefan,
tale dc m uzică uşoară : 1M 5 Pa
atmosferă de muncă febrilă, diţie esenţială centru desfăşu qoconstructla din Devn. în o- tăţii noastre socialiste. Cum clienţi cusurgii sau prost-cres- g in i din operete : 11.10 Pe M ureş Puşa Poenaru. ion Drăgol.
plină de căutări ca acum. Şi rarea în bune ron ditiuni a cclaşi bloc unde locuia tatăl nu înţeleg oare unii părinţi cuti care uită că si lucrătorul şl PC T frn a vc — m uzică popu D u m itru Z a m fira ;
eu subscriu din toată con său. Dimineaţa la plecare, i că această lege a firii este una din comerţ are demnitatea lară ; 12.11 V a rie tă ţi m uzicale ; 20.13 Tele-unlversltaica.
20.15 Spectacol festiv, tra n s m i
vingerea la măsurile preco Activitatea de pregătire a noului an de învăţamint de la s-au ,,lip it" dc degete şi unele din supremele îndatoriri ce lui). 11.00 De toate pentru to ii : 11.35 siune de Ia Sofia ;
dc
nizate, deoarece ele izvorăsc deschiderii noului an de învă- sale. obiecte de îmbrăcăminte, ce tăţeneşti ? Noi am purtat cu dumnea M u z ic ă : 15 00 M uzică uşoară M lhă- 21.15 F ilm a rtls ilc „N o to rlo u s " ;
şi
M th al V nsilnpo l
rc tr e
din aspiraţiile cele mai fier voastră un dialog cu l îIc. Poa eseu : T5.10 M uzică pooulară : 15 45 un film de A lfre d în ţo li
binţi ale poporului nostru, te că la el o fi ..tras cu ure im cin ice drac — m uzică uşoa , , r\ ru lu z rld B ergm an ;
23.10 Telejurnalul de coapte.
M ln la ltirl
d istra ctive ;
|0.15
ră :
vădesc grija partidului pen chea" $i conducerea T.A.PL. Ifi 25 M e lo d ii lansate dc curtnd ;
tru ziua de mline a Roma O rm lndca nc-a \e n it o altă nedoara şi a început... alu- vo rb it m ult $i la garajul Deva si unii clienţi.
nici socialiste scrisoare, prin care pensio enrea. Patru bucăţi, n vîndut I.G.O. Norm al ar li iost ca Gheorghe Adam — Orm in-
Noi confecţionăm piese de narul loan l.azăr ne roaqâ si... restul plnă la 82 (un test s o lc ril să fnvetc cile ceva dea. Transmitem m ulţum irile
cale pentru laminoarele din
să lacem cunoscută lapln m m mure) Ic-a „plasa t" hu din acest accident, dar... dumneavoastră medicului Pe
Hunedoara. Privindu-te izo inim oasă a ele vu lu i 'nan N icolaidis TColii. Desiqur, nu In ziua dc 3 septembrIc, tru Zamfiroiu si colectivului în tr ep rin d er ea
lat ele nu prezintă, poate, Alba, in vîrs/â de 3 ani. ca să Ic poarta. Cînd a fost un alt autobuz, tot dc la din staţiunea balneară Vata,
prea mare importantă. Dacă
care a qâsit un ceas de bu prins, G rubaciki s-a lacul cd I.G.O. Hunedoara, este an pentru modul tn care se ocu
ne gîndim însă că lamînoa-
zunar cu lănţişor. „A ccsl lu nu Stic româneşte, că-t tu gajat lot Intr-un acci pă de cei veniţi la tratament.
rcle, prin producţia lor, con m e ^a S a a r^’âcă 4 lu d
cru nu l-a ascuns, ci l-a In rist străin st nu înţelege, dent grav chiar in o- Asta ati dorit prin scrisoarea
tribuie direct la întărirea
cul cunoscut. După puţin l.-au dat de qol b u le tin u l si ra.ş. A utobuzul cta con dumnevoastră, nu ? Şi noi do
putorii economice a tării,
tim p s-a prezentat păguba carnetul dc elev pe care Ic dus dc solcrul Danlelescu rim să avem cit mai des oca
vedem că aportul nostru are
şul căruia cop ilu l i-a înapo avea asupra lui cînd a iosl M ihai care, la ieşirea din 6u- zia de a transmite astfel de
un loc bine definit In angrena iat ceasul pierd ut", Incontes prins In llaqrant delict. levardul Dacia, n-a sem nali m ulţum iri. ANGAJEAZĂ URGENT
ju l economic al tării. De tabile dovezi de elnslc sl Si, c il l-a ruqat marna lui, zat intenlia dc a vira la Din păcate, din Vata to
aceea, Împreună cu M iron corectitudine, de respect ia G a io lita Mano Hă (fostă G ru stingă, a nesocotit lin ia con- varăşul Marîus Constantinescu
Cocîrlea. M iron Munleanu. tă de semeni — uituci, co I baciki) să-si vadă de scoală, tim id si n-a acordat p rio rita ne informează că la bufetul
cu toată echipa am hotărlt drept — dovezi ale unor să înveţe. Dar cu rugăm in te. In loc sd ajungă tn stra din localitate personalul e ne SUDORI
■<ă livrăm numai piese de politicos, că farmacia se des
înalte c a lită ţi morale ce ca ţile, asemenea oameni nu se da A vram lancu. a a /uns ta
înaltă calitate, să ne facem chide cu multă întîrzicrc. A
racterizează dc In sine. potolesc si atunci Intră In m t/ilie. De aici va merge la
datoria, fiecare la locul său acţiune leqea. Postul eJcv e tribu na l şi acolo va trebu i să ceste unităţi fac exccDlic de
de muncă, în mod exemplar. dea socoteală pentru faptul la solicitudine ? Inform aţii, telefon 365.
...Am răsfoit cîteva file 0 poveste cu... condamnat la 3 ani în ch i cd l-a accidentat m ortal pc R.M. — Baru. li m ulţum iţi
din activitatea colectivului soare coreclionalâ şi un an Uăzărcanu loan care mergea redacţiei pentru că v-a spri
de muncă de la turnătoria Caracterizare Interdicţie corectională. A ic i jin it în rezolvarea unul ne
nr 1 din Călan Succesele fisuri „povestea cu... iîş u ti" sc ter regulam entar cu m otoreta caz pe care l-aţi avui. No mal
obţinute In nivel de uzină • mină. Să sperăm că va II de împreună cu logodnica lut. scrieţi că paznicii din schim
în perioada care a trecut Ne sosesc la redacţie scri I.ucrurilc s-au petrecut la 1n\'ăf(Vură sl Pentru a lţii (se Jihotcanu Elisabcin, căreia burile du noopte de la tabrieă întreprinderea ac consfruc-
din acest an — depăşirea in sori care produc adevărate Hunedoara. Pc autorul „p o ştiu ei care). i-a provrtcal ira c tu ii grave la nu-şi fac datoria, că unii sa
dicatorului producţiei glo satisfacţii pentru co vorbesc v e s tirii" noastre îl cheamă baza cra n iu lu i şi multe Ic- lariaţi întîr/.ie la pauza de
bale cu peste un milion de despre cinste, corectitudine. G rubacild loan, fost etev al Cu maşina nu-i ziuni corporale. masă. că alţii vin la serviciu
Nu pricepeţi o dală. tova
lei. cel al producţiei marfă Uncie dintre ele sînt lapida- scolii profesionale a U zinelor răşi şolcri de Io I.G.O. Hu- în stare de ebrietate. F* grav. fii mpsilaj iar. 5 Ssicsiireşli
vîndută si încasată cu apro re, rîovar/d a modestiei auto mecanice Tim işoara. Post de glumit ierloaia. şi nu n u m a i. dum Conducerea Fabricii dc pro
xim ativ 1,7 milioane lei — rilo r. „A m găsit o haină in elev, pentru cu n-a term inat neavoastră, că nu-i de g lu duse retractare din Han: le
ziua de 30 august in trenul anul al Ill-lc n . V c fi vedea cunoaşte ? Calea G rivifei nr. 425, sectorul 8,
atestă o activitate m ultila mit cu autovehiculele şi cu Constantin Prodan — ham.
Hunedoara — Teius, ne scrie dc ce. S-a in vă la l băiatul Cu numot cltcvct zile In respectarea legii ?
terală. preocuparea întregu Am trimis scrisoarea dumnea
din Ocna Mureş tovarăşul la bani ncm unciti. t$i procu urmă vestea m o rţii tropice a
lui colectiv de a traduce Ghcorqhc A rian Am predat-n ra obiecte dc îm brăcăm inte, co p ilu lu i F lorin Socoi, acci Rubrică realizată voastră la Uniunea judeţeană telefon 17.26.36
neabătut în viată prevederile m iliţie i g ă rii Teiuş". A ic i de preferinţa fisuri, dc in tu dentat de un autobuz, a tă de a cooperativelor dc consum să
scrisoarea sc încheie, De la rişti slrăinl. A venit la H u cut ocolul Hunedoarei. S-n. DRAGOŞ CALIN ia la cunoştinţă, dar mai ales
plenarei C.C. al P.C.R. din să ia măsuri. ANGAJEAZA
Iunie 1968.
I. CIOCLEI
urgent următoarele categorii de lucrători:
— zidari ;
— dulgheri ;
cu substanţele necesare care în zultate s-au obţinut la cultu r|î î 11 este dc neconceput fără Succesul tnsămîntărilor este culturii, stabilirea structurii
că lipsesc în unele coopera rile însâraînţate Intre 20 sep utilizarea unor cantităţi sporite hotărî! dc activitatea pe care soiurilor, schimbul şi condiţio — fierari — belonişti ;
tive. tembrie şl 10 octombrie. înca de îngrăşăminte, mai ales în o desfăşoară mecanizatorii, de narea seminţelor, concomitent — betonişli ;
Amplasarea judicioasă a cul drarea însămîuţărilor în li condiţiili' judeţului nostru, modul cum su asigură funcţio (ii impulsionarea arăturilor si
tL\ cîo agricole nu au extins so turii constituie o ptrqhie care. mita perioadei respective im unde fertilitatea naturală a so narea tractoarelor $i semănă fertilizarea terenului. O da*ă — mozaicari ;
iul Rczostaia 1 decît pc 52,7 folosită cu pricepere, conduce pune urgentarea arăturilor ast lu rilo r eslc destul dc redusă. torilor. Manifestlnd întreaga cu stabilirea tehnoloqiilor cJn — zugravi ;
la sulă din suprafaţa cul la succese sigure.1 Insămînţat fel ca plnă la 20 septembrie şă Cu toate acestea, deşi s-a asi răspundere lată dc soarta re lucru, întreaga activitate să se
tivata cu grîu Cc s-a pier după leguminoase, cereale fie pregătit patul qerminotiv gurat abia circa jumătate din coltei viitoare, conducerilor în desfăşoare pe baza unor gra — parchetari ;
dut din această cauză ? Un păioase sau alte plante care pe cel puţin 00 ]a sută din su necesarul de îngrăşăminte chi treprinderilor de mecanizarea fice judicios întocmite, care să — tîmplari ;
simplu calcul nc arată că da părăsesc din vreme terenul, prafaţa planificată. Ceea ce s-a mire, este de neînţeles atitu agriculturii si consiliilor de prevadă sarcini, termene d»
că Se cultivau cu Bez.ostaia l, permitînd pregătirea patului realizat plnă acum este departe dinea unor cooperative cum conducere ale C.A Ih le revine executare si responsabilităţi pe — lucrători necalificaţi.
in loc de Ponca sau alte soiuri, germinativ in condiţii agro de a oglindi posibilităţile exis sînt cele din Bosornd, Tolia, sarcina de a instrui temeinic oameni. Asigurăm cazare in grupurile sociale şi
numai 5 000 hectare, se obţinea tehnice superioare, qriul a dat tente în această privinţă. In Ohaba, Streisfngeorgiu sl al pe mecanizatori, de a le asi Exprimtndu-şi convingerea
un spor de recoltă echivalent recolte mol mari cu citev-o vederea pregătirii terenului tele, care refuză primirea re gura condiţii optime de viată că, sub conducerea organizaţii masa contra-cost Ia cantină, precum şi decon
cu pesle 2.000 tone de qrlu, zeci de procente faţă de cazul trebuie acordată o mare grijă pa rtiţiilo r dote. Totodată este si a remedia cu operativitate lor de partid $i cu sprijinul tarea biletelor dc călătorie.
fără nici o Investiţie suplimen cînd a urmai după prăsitoare. calitălii lucrărilor. Este nece necesar să existe mai nuiltă toate defecţiunile ivite în tim consiliilor populare, toii lucră
tară, reprezentînd aproape 10 Deoorece în acesl an se con sar să se facă arături de cea moi preocupare pentru utilizarea pul lucrului. In acelaşi timp torii din agricultura judeţului
procente din totalul producţiei specioliştil din cooperative sint nostru îşi vor înzeci eforturile
realizate de către cooperati chemaţi să orqonizezc în mod pentru traducerea în viată a
vele agricole. Necesitatea ex temeinic munca în scopul folo sarcinilor trasate de partid cu
tinderii soiului Bezostala I tn~ sirii depline a forţelor şi m ij privire la creşterea producţiei
cooperativele agricole pînâ la loacelor existente, să urm ă agricole, vorbitorul a insistat
cel puţin 75—80 la sulă din rească îndeaproape calitatea asupra necesităţii de n se apli
suprafaţa cultivată cu grîu, Rezerve ee trebuie lucrărilor efectuate. Pe baza ca în mod diferenţiat, In func
este deci o sarcină de prim unor analize amănunţite, în liv ţie de condiţiile concrete ale
rare unitate trebuie să se st a -
ordin. fiecărei unilăti. învăţămintele
In afară de soiul folosit, ca hilească măsuri operative şi şi recomandările desprinse din
litatea seminţei sl pregătirea concrete în vederea înlăturării consfătuire.
acesteia prezintă o mare im valorificate neajunsurilor ce au dus la di
portanţă, De «ceea trebuie ter minuarea producţiei de grlu.
minat grabnic condilionotul în ☆
tregii cantităţi dn seminţe ce Tn încheierea consfătuirii a
va folosi sl verificarea ca li luat cuvîntul tovarăşul loachlm
tăţii lor la laboratorul de con Moga, prim-secretAr al Com ite
trol al seminţelor, constntîn- tului judeţean Hunedoara al W
stată că porumbul Are vegeta bună calltale, fără bolovani sau îngrăşămintelor naturale. Sint
rlu-sft că mai sînt tOlu$i castul ţia întîrziată, este bine ca în curele, nivelate $i cu posibi P.C.R., preşedintele Consiliului i i i i i
de mullc unităţi care nu au unele cooperative aqricole ca : popular judeţcAn provizoriu.
fiecare cooperativă agricolă litatea de a se aşeza suficient Măriineşti. Jeledinti, Nădăşlid
trimis probele necesare. De a Subliniind rezervele însemnate
amplasarea griulu i după c u l plnă Ifl semănat. In preajma de Jos şl altele, unde sute de
se ine nea, plnă la 15 septembrie. ce există pentru sporirea pro
tura amintită să se facă pe su începerii semănatului să se fa tone de gunoi de grajd stau
Inate cooperativele au daloria ducţiei agricole si în special a
prafeţe cîl moi reduse posibil, că mobilizarea solului cu p o li- neutllizote. In legătură cu fo
su efectueze schimbul de se celei de grîu, primul-secrctflr a
avînd în vedere că de la pre discul la adîncimea da în c o r losirea îngrăşămintelor chim i
minţe Io bazele de recepţie si arătot că este necesară orga BALASTIERA SAULEŞTI-SIMERIA
Agrosem. tn scopul reînnoirii gătirea terenului şl plnă la în- porare a seminţei. Penlru e- ce s-o constalat că cele mai nizarea KxemplatS a muncii tn
ar e>torn, sămlnţare trebuie să treacă o fcctuarea tnsămîntărilor de ca bune rezultate se obţin atunci fiecare unitate agricolă pentru
Tralarra seminţelor contra perioadă de cel puţin 10 zile. litate, trebuie avut în vedere cînd superfosfatul se adminis a (ace fată cu succes v o lu m u
bolilor şi dăunătorilor este o Totodată merită extinsă practica în mod permanent reglajul co trează la arătura de bază, tar lui sporit de lucrări din cam A N U N Ţ A
lucrare absolut obligatorie, unităţilor cooperatiste din zo respunzător al semănătorilor, azotatul, în totalitate sau cel pania dc toamnă. Buna reuşită
'-are se eleclueo/.ă în toate uni na Haţegului unde, pentru gră pentru a realiza o densitate puţin jumătate din cantitatea a acţiunilor de însămîntare a
tăţile. Se observă însă că nu birea acţiunii de eliberare a potrivită şi anume la soiul Bc- stabilită o dală cu lucrarea de păioaselor, recoltarea porum
peste tot se respectă reuniilc terenului, porumbul se recol zostaia I de 550—600 boabe alinare a solului, înainte de bului si cartofilor, valorificarea vacante următoarele posturi:
prinripciîr* de cor* depinde tează împreună cu stiuletil, qerminabile la metru pătrat, semănat. Cealaltă parte de a producţiei de legume, asiqura-
reuşita a rliu n ii re^jective. A senţînriu-se la marginea tarla iar la soiul Ponca de 450—500 zotat se va aplica primăvara roa bazei furajere si executa — marinari acostare vase, — mecanici diesellşti, — sudori electrici au-
nul ficesla a mm existat, la lelor, pcrmitîndn-se în acest boabe la metru pătrat. Prin fo devreme, cînd solul este încă rea arăturilor de toamnă sînt
unele unităţi, puţine la număr. fel efectuarea imediată a lucră losirea judicioasă a parcului dc îngheţai. Sub acest aspect s-au posibile numai prin folosirea togeni, — muncitori calificaţi, — mecanici concasoare, — muncitori necali
Atac d* miiluru Nu trebuie rilor de pregătire a patului ger maşini si tractoare aflate în mai făcut încă unele greşeli. cu randament maxim a m ijloa
minativ. dotarea I.M.A. si I.A.S., pe Azotatul Administrîndu-se pri
porni s 'ă <e mai Iacă tratarea celor mecanizate $1 a tim pului ficaţi, — dispecer cabină dc comandă, — şefi dc brigăzi, — maiştri mecanici.
Strîns legată de modul deam- rioada însâminţărllor poale şl măvAra prea ttrziu, neavînd po de lucru. Pentru încheierea în-
r:u lopnlo sau în coşul semă- plasare este si epoca optimă trebuie să Ue încheiată în cel sibilitate de soit»b 11 iz a re $i în sămîntărîlor în limitele epocii
netorii. C'te n^n-'->ar lotodală de semănat. In condiţiile ju d e mult 10— 15 zile. consecinţă neputînd fi folosit optime trebuie definitivate tn Informaţii suplimentare Ia telefon 92 Simeria.
să s»* f|roIji*î»scti aprovizionarea ţului nostru cele mal bune re Obţinerea dc recolte bune la de plante. cel mai scurt timp amplasarea