Page 29 - Drumul_socialismului_1968_09

Oao
p r o l e t a r : d i n t o a t e t ar ile, u n i t i-v a I
Tovarăşul Nicolae Ceausescu

9 9

a primit pe secretarul de stat

pentru afacerile externe al

Marii Britanii, Michael Stewart

de
Preşedintele Consiliului
.ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN /HUNEDOARA AL RCR. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Stat al Republicii Socialiste dorul M arii Rrilanii la Bucu­ mod satisfăcător, în baza acor­
cele
durilor încheiate între
reşti. P T. Hayman. subsecre­
România, Nicolae Ceauşescu. tar de stat pentru oforerile ex­ două state şt s-au evidenţiat
a prim it luni dimineaţa. Ia Pa­ terne, şi D J D Mailland, se­ posibilităţile reale existente
A N U L X X . N R . 4257 MARTI 10 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI latul Republicii, pe secretarul cretar icrso na l principal pentru dezvoltarea în con ti­
de stat pentru fa c e rile exte r­ In timpul Întrevederii a a­ nuare a acestei colaborări, în
ne al M arii Britanii, Michael vut loc un schimb cuprinzător interesul ambelor părţi. De
Stewart p a r te : st util de păreri privind rela­ asemenea. în abordarea pro­
Adunarea din Capitală consacrată Corneliu Pungan. ambasadorul situaţiei Internationale S-a a­ necesitatea continuării efortu­
La primire au luat
ţiile dintre cele două
ţări
blemelor externe s-a subliniat
ministrul
Mănescu.
şl unele probleme actuale ale
si
afacerilor externe, precum
rilor Jn vederea astqurării li­
Vasile
nul climat de pace. destindere
României la Londra.
terală dintre România $1 Ma­
Oaspetele a fost Insotit de preciat că cooperarea m ultila­ şi colaborare internaţională.
desfăşurat
întrevederea
s-a
sir John Chadwick, ambasa­ rea Britanie se desfăşoară în Intr-o atmosferă cordială
aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea DEJUN OFERIT DE PREŞEDINTELE
CONSILIULUI DE STAT
brigăzilor de munca patriotica Stat al Republicii Socialiste tanii la Bucureşti. P. T H a y ­ Morphet. secretai personal ad­
de
Preşedintele Consiliului
parlamentului nord în M inis­
terul Afacerilor Externe, D I.
man, subsecretar de stat pen­
România. Nicolae Ceauşescu,
tru afacerile externe, D J. D.
a oferit luni, la Palatul Repu­
blicii, un dejun în onoarea se­ Mailland, secretar personal junct, P. J Goulden, consiliei
principal, W . R. Haydon, se­
M inisterul Afacerilor Ex­
tn
cretarului de stat pentru afa­ tul departamentului do ştiri
cerile externe a) Marti Brita­ din M inisterul Alacerilor Ex­ terne, M artin Reld. prim-se-
nii, Michael Stewart. terne, C.S.R. Gifford, consi­ cretar al Ambasadei M arii B ri­
Au luat parte: Ion Gheor- lier, director adjunct al de- tanii la Bucureşti.
Se împlinesc 20 de ani de qhe Maurer, preşedintele C on­
eînd tineretului patriei noas­ siliului de M iniştri, Emil
tre i-a fost Încredinţată o­ Bodnaraş, vicepreşedinte al Convorbirile oficiale
noarea şi răspunderea Isto­ Cuvintarea t o v a r ă ş u lu i Consiliului de Stat, Petre Lupu,
rică de a inaugura primele preşedintele Comitetului de
şantiere naţionale, de a sem­ Stat pentru Probleme de Or- La M inisterul Afacerilor României la Londra, funcţio­
na — prin lo vituri de cio­ qanizare şi Salarizare, Corne­ Externe au avut lo r luni dupâ- nari superiori din M inisterul
can şi tlrnâcop — actul de liu Mănescu, ministru) aface­ amtază. convorbiri oficiale tn- Afacerilor Externe.
naştere al primelor obiec­ rilo r externe, Gheorqhe Cioa­ tre ministrul afareriloT exter­ Au luat parte slr John
tive ale construcţiei noastre ră,. m inistrul comerţului exte­ ne al Republicii Socialisle Chadwick, ambasadorul Mărit
socialiste. rior, Mihai Marinescu. minis­ România. Corneliu Mănescu. Rritanli la Bucureşti. P T H ay­
J940 — an romantic, an al NiCOLAE CEAVŞESCV trul industriei construcţiilor de şt secretarul de stat pentru a­ man. subsecretar de stat pen­
tinereţii şi al entuziasmului maşini, Mircea M aliţa şi V a ­ facerile externe al M arii Bri­ tru afacerile externe şt alte
constructor... Zeci de mii de sile Şandru, adjuncţi al m inis­ tanii. Michael Stewart. persoane oficiale britanice
tineri, băieţi şi fete, mun­ trului afacerilor externe, V a­ La convorbiri au participai Convorbirile s-au desfăşurat
citori. lărani, elevi şl stu­ sile Pungan, ambasadorul Vasile Şandru. adjunct al într-o atmosferă de cordiali­
denţi. s-au Încolonat în b ri­ României la Londra tate.
Au participat: John Chad­ m inistrului afacerilor externe.
găzi, Ia chemarea partidului, Vasile Pungan, ambasadorul (Agerpres)
scriind fn cartea patriei pa­ Dragi tovarăşi tineri. gram de activitate pentru în­ Ştim că înfăptuind telurile de Internaţională, de asigurare a wick, ambasadorul M arii B ri­
gini nemuritoare de abne­ edificare a socialismului în păcii pe planeta noastră. (A-
gaţie şi eroism constructiv. florirea patriei noastre socia­
Vă rog să-ml dall voie ca, la liste. In munca pentru transpu­ România ne îndeplinim. In p ri­ planzc, urale prelungite). A- |
1968 O altă generaţie de această adunare ce aniversea­ nerea în viată a acestui pro­ mul rtnd. obliqalib sacră fată j lăuzele dumneavoastră, ca de |l
tineri a preluat ştafeta con­ altfel manifestările puternice [«
ză un moment important din gram, tineretul este prezent a de poporul nostru, fată de v i­
strucţiei. răspunzînd cu un *e in întreaga ţoră, manifestări I Vizita tovarăşilor Gian Carlo
lupta şl munca tineretului re­ lături de întregul popor Este itorul potriei noastre. Dar în care an avut loc In aceste zi- II
sporit entnztosm chemării prezent tineretul muncitoresc, acelaşi timp ne îndeplin-im si
de a se afirma pe şantiere, voluţionar din patria noastră,
să vă transmit un salut căldu­ parte Integrantă a minunatei una din principalele îndatoriri de solidaritate $i sprijin una- I
ducînd mai departe g lo ri­ internaţionaliste, pentru că nu­ nim faţă de politica partidului f
oasa Iradifie a primei ge­ ros din partea Comitetului noastre clase muncitoare, care
Central al Partidului şi a gu­ deţine rolul conducător în so­ mai în măsura în care fiecare ţ i guvernului, sînt o dovadă
neraţii de brigadieri. Două tară vo fi tot mai puternică, că această politică corespun­
generaţii, veteranii primelor vernului patriei noastre socia­ cietatea noastră şi care îşi în ­ tot mai înfloritoare. în măsura de pe deplin intereselor în­ Pajetta şi Paul Nicuiescu-Mizil
şantiere şi cei mai tineri liste. (Aplauze, urale). deplineşte cu cinste misiunea în care orînriuirea socialistă se tregului nostru popor, rânzei
de călăuză a întregului nostru
brigadieri se fnlîlnesc azi. Se împlinesc 20 de ani de va afirma tot mai biruitor pc socialismului şi păcii (Aplau­
9 septembrie, sub Arcul de cînd, răspunzînd cu entuziasm popor pe calea socialismului şi toate continentele există garan­ ze, urale).
trium f a] unui măreţ ju bi­ chemării partidului. tineretul comunismului. (Aplauze, urale)
Este prezent
ţără­
tineretul
leu. In fală cu harla patriei noastre a mers pe ma­ nesc. parte integrantă a m inu­ ţia că sistemul socialist va de­ Am Început cuvînlaroa pe la Fabrica de maşini-unelte şi
patriei pe care energia rile şantiere pentru a-şi aduce natei noastre tărănimi. a ţără­ veni tot mai puternic, se va a­ ploaie. Vedeţi, ploaia a trecut
fuma tot mai mult, că noi si
nestăvilită a tineretului prin muncă contribuţia la fău­ Noi, comuniştii, slntem învă­
rirea socialismului în România nimii care de-a lunqul veacu­ noi popoare vor păşi pe calea ţaţi să facem fală oricăror
nostru_a împodobit-o cu noi rilor a tinut sus steagul luptei socialismului (Aplauze, urale).
frumuşeii. (Aplauze entuziaste, urale). pentru independentă naţională Partidul nostru a acţionat sl furtuni, să stăm neclintiţi la
Teatrul de vară „23 A u ­ Ploaia care a începui acum şi rare, în alianţă cu clasa acţionează pentm dezvoltarea postul nostru, conduclnd po­
gust". Răspunzînd Invitaţiei ne aminteşte că victoriile muncitoare, o adus si aduce relaţiilor de colaborare $i prie­ porul j e calea bunăstării şi agregate Bucureşti
de a participa la aceaslă noastre au fost obţinute în un aport de o deosebită im ­ tenie cu toate ţările socialiste. fericirii. (Aplauze, urale). Noi
sărbătoare, fn mijlocul bri­ luptă înverşunată cu greutăţi, portantă la făurirea vieţii noi. Voi. tinerii, ati fost si stnteti ştim că. oricîte furtuni se vor
gadierilor do „Ie ri" şi do cu piedici de tot felul, cu duş­ socialiste, în România. (Aplau­ Întotdeauna în primele rtnduri ridica, idealul socialismului şi Tovarăşul Gian Carlo Pajet- Referindu-se la vizita pe care tre ţările socialiste, ceea ce
comunismului este de neînvins.
„a zi" au sosit tovarăşii manul. (Aplauze, urale). In a­ ze). Este prezent tineretul stu­ în înfăptuirea acestei politici, România va fi întotdeauna un ta. membru a) Biroului Politic tovarăşul Gian Carlo Pajetta este precumpănitor este tocmai
Nicolae Ceauşescu, Ion ceasta luptă şi muncă, tnvin- dios ce se pregăteşte să intre pentru că tineretul noslru este stat liber, puternic şi Indepen­ şi a) D irecţiunii Partidului Co­ o face In (ara noastră, vorbi­ ceea ce ne uneşte — hotărtrea
Ghcorghe Maurer, Chlvu gînd piedici şi adversităţi, pe tn rtndurile minunatei noastre partizanul prieteniei şi colabo­ dent In rîndul statelor socia­ munist Italian, care se allă în torul a arătat că discuţiile des­ noastră comună de a munci
Stoica, V irq il Trofin. Leonte ploaie, pe furtună, am tinut intelectualităţi, care participă, rării între popoare. Intre tine­ liste. (Aplauze, urale). tara noastră la invitaţia C. C. făşurate cu tovarăşul Nicolae neobosit pentru trium ful socia­
Răutu, Dumitru Popa, Du­ sus steagul marxist-Ieninist, alături de întregul popor, la rii din toate ţările socialiste, al P.C.R., împreună cu tovară­ Ceauşescu şi cu alţi tovarăşi lismului, pentru trium ful păcii,
mitru Popescu steagul luptei pentru socialism munca de desăvîrsire a socia­ din întreaqa lume (Aplauze, u- Ştim că lumea de mtine şul Paul Nicuiescu-Mizil, mem­ din conducerea partidului au ideologia noastră comună, mar-
La adunare au luat parte In patria noastră (Aplauze, u- lismului. de dezvoltare a ştiin­ rale). Ne-am pronunţat si ne pentru care am luptat si lu p­ bru al Comitetului Executiv, cil loc lntr-un spirit care caracte­ xism-leninismul.
membri ai C.C. al P C.R., rale îndelungate). ţei şi culturii patriei noastre pronunţăm pentru relaţii de tăm va fi o lume a eqalitătii Prezidiului Permanent, secretar rizează relaţiile dintre parti­ Iată de ce Partidul Comurjlşt
ai guvernului, reprezentanţi Vă amintiţi desigur, tova­ — factor esenţial în întreaga prietenie şi colaborare cu toate depline Intre toate naţiunile, a al C C . al P.C.R., a făcut luni dele noastre — d^ stimă, de Român. Comitetul Central al
ai Comitetului municipal răşi. zilele dc după 23 August. operă de făurire a socialismu­ popoarele lumii; cauza priete­ prieteniei şl colaborării fră ­ la amiază o vizită la Fabrica respect reciproc, de caldă to­ Partidului Comunist Român, es­
Bucureşti al P C R , aî Con­ Tinerii, comunişlii, la chema­ lui (Aplauze, urale). niei si colaborării între toate ţeşti Intre po po are; nimic nu de maşini-unelte • şi agregate vărăşie, qăsindu-se un mod a- te hotărtt ca sl în viitor să facă
siliului popular municipal, rea partidului au fost în prirm.'r popoarele planetei noastre este t oate împiedica realizarea aces­ Bucureşti. Oaspeţii au fost în ­ seraănător de apreciere a pro­ lot ce depinde de el pentru a-şi
ai organizaţiilor obşteşti. le rînduri, dînd totul penlri! Dar ceea ce am realizat pină însăsi cauza libertăţii, Indepen­ tei aspiraţii a omenirii. (A ­ blemelor. Acest mod de gîndi­ aduce tnlreoqa contribuite la
acum reprezintă, tovarăşi, nu­ plauze, urale). soţiţi de tovarăşul Dumitru
In fata teatrului, condu­ patrie, pentru victoria îm potri­ dentei si dreptălii sociale (U- Popa, membru supleant al Co­ re asemănător, arest mod co­ cauza întăririi relaţiilor trăieşti
cătorii partidului şl statului va fascismului. (Aplauze, ura- mai baza pentru făurirea so­ rale, aplauze). Privindu-vâ pe voi acum şl m itetului Executiv al C.C. al mun de abordare a orobleme- dintre ţările socialiste, dintre
cietăţii socialiste depline, pen­
sînt saluta li cu căldură de Ic). Ştim că există lorte imperia­ asculttndu-vă, îmi amintesc de P.C.R., prim-secretar al Comite­ lor, izvorăşte din preocuparea, partidele comuniste sl m uncito­
tovarăşul Ion Iliescu, prim- tru trecerea treptată la edifi­ vremea cînd am intrat In. rîn- care este comună alît Partidu­
M ulţi dintre acela care au carea comunismului In patria liste care ameninţă pacea; de tului municipal Bucureşti a) reşti. la cauza unităţii întregu­
secrelar al C.C. al IJ T.C.. durile tineretului comunist, cu lui Comunist Român cit şi
păşit cu arma tn mină pentru noastră. Folosind ceea ce am aceea este necesar să acţionăm PC.R. lui front mondial antiimperia-
ministru pentru problemele peste 35 de ani în urmă. S-au Partidului Comunist Italian, de
eliberarea patriei şi pentru realizat. înzecind eforturile pentru unirea întregii mişcări Au fost vizitate principalele list.
tinerelului, şl de ceilalţi petrecut multe de atunci, tova­ a face totul pentru normaliza­
zdrobirea fascismului şi-au dat pentru dezvoltarea Industriei revoluţionare, tntreqii mişcări secţii de producţie, unde oaspe­ Luînd cuvîntul, tovarăşul
membri ai Biroului CC . al răşi. dar vreau să declar a­ rea relaţiilor dintre partidele
viata ; el nu mai sînt printre şi agriculturii, pentru în flo ri­ antiimperîalisle, a tuturor oa­ ţilor le-au fost prezentate cele Gian Carlo Pajetta a m ulţum ii
U T.C cum că conducerea partidului,
noi. Sub conducerea partidului rea ştiinţei şi culturii. vom menilor dornici de proqrcs N u ­ mai noi realizări ale fabricii : comuniste şi muncitoreşti, pen­ pentru primirea făcută de mun­
Apariţia conducătorilor am ştiut însă să ducem mai asigura crearea condiţiilor mai astfel vom evita ca om eni­ eu. personal, privim cu încre­ strungurile carusel şl frezele tru ca în această situaţie qrea citorii uzinei şl a transmis un
partidului $1 statului nostru departe marea operă de fău ri­ pentru făurirea societăţii co­ rea să fie azvîrlită tntr-un răz­ dere viito ru l patriei noastre. portale, creaţii de înaltă teh­ să se acţioneze în spiritul de­ salut din partea comuniştilor
este înlîm ţ inată de puterni­ re a socialismului, crelnd po­ muniste, a acelei societăţi în boi, vom asiquro pacea — bu­ Ştiu că cei care vor veni după nicitate, aliate în dilerite faze păşiri! dificultăţilor, să se ac­ italieni. După ce s-a referit la
ce ovalii şi urale porului nostru o viată liberă care omul să fie cu adevărat nul cel mai de prel al tuturor noi sînt urmaşi demni al ute- de construcţie. In continuare, ţioneze pentru a găsi calea de unele aspecte ale luptei clasei
Reprezentanţi» celor două şi fericită (Aplauze, urale). stăpîn pe destinul său, stăpîn popoarelor, pentru care tînăra cişlilor. ai comuniştilor, că ci s-a vizitat şantierul noilor o­ rezolvare a tuturor probleme­ muncitoare din Italia, vorb ito­
generaţii de brigadieri. Ion In tot ce s-a construit pe În ­ pe tot ceea ce se creează, l i ­ qcneratie trebuie să lupte cu vor line sus făclia comunismu­ biective care se ridică în in ­ lor în spiritul lărqlrii si întă­ rul a arătat că, simţind întrea­
Persoiu, veteran al şantie­ tinsul patriei, pe marile ber să participe cu întreaqa întreaga sa energie si comba­ lui. a libertăţii si independen­ cinta fabricii. ririi solidarităţii internaţionalis­ ga răspundere fală de propriul
rului Bumbesli-Livezeni. iar tei patriei noastre. (Aplauze,
şantiere, In toate uzine­ sa capacitate dc gîndire la tivitate (Aplauze, urale). Căldura şi sentimentele tovă­ te între partidele comuniste şl popor, comuniştii italieni nu
astăzi brlqadier pe şantierul le, în toate cooperativele, In crearea unei vieţi corespunză­ urale furtunoase). Un singur răşeşti cu care muncitorii, teh­ muncitoreşti. uită o clipă că trebuie să p ri­
autostrăzii Bucureşti-Piteşti, Partidul nostru consideră că lucru nu trebuie să uitaţi nici­
toate oraşele şi satele înflo­ toare dorinţelor şi aspiraţiilor la bazo relaţiilor dintre ţările nicienii şi inginerii au tntîm- Noi pornim de la ideea că vească şi dincolo de frontierele
si Horia loanid. în numele odată, tovarăşi, că slnleţi fiii
ritoare, se află încorporată şi sale cele mai înalte (A plau­ socialisle. dintre partidele co­ pinat pretutindeni pe oaspeţi fiecare partid comunist este re­ tării.
celor mal tineri briqadieri. munca minunatului nostru ti­ ze, urale entuziaste, prelungite). muniste si muncitoreşti trebuie unui popor care a deve­ 5i-au găsit o puternică expre­ prezentantul. este glasul clasei Există momente dure, d ific i­
prezintă secretarului general neret. eforturile generaţiei t i ­ aşezate principiile atotbiruitoa­ nit liber. stăpîn pe des­ sie cu prile ju l m itingului ce a muncitoare din tara sa, al po ­ le. în luptă, chiar momente
al C.C. ol PC R . raportul. nere, care a dat dovadă de un Ne străduim să ridicăm con­ re ale marxism-leninismului : tinele sale. ai unui po­ avut loc la sfîrşitul vizitei. porului din care (ace parte şi. grave, a spus el De ce ar tre­
Cuvintele rapoartelor au tinuu nivelul de viată al po­
neţărmurit eroism în muncă- egalitatea deplină In drepturi por care niciodală nu a În­ La miting au luat în acelaşi timp, de la ideea că bui să le Ignorăm noi, com u­
în aceste clipe semnificaţia (Aplauze puternice, urale). porului. să creăm tineretului între popoare şi naţiuni, res­ cuvîntul Nicolae Popa, se­ forţa partidelor comuniste şi niştii ? De ce trebuie ca noi.
unui jurămînt : „V o m îi În­ Privim cu Îndreptăţită mtn- condiţii tot mai bune de m un­ pectul independenţei si suve­ genuncheat si care e hotărlt cretarul comitetului de muncitoreşti s!3 tn capacitatea care sîntem revoluţionari, să
totdeauna acolo unde tara drie spre tot ceea ce s-a re a li­ că şi învăţătură. Slntem con­ ranităţii naţionale, neamestecul să lupte pentru victoria comu­ partid al uzinei, muncitorul Ma- de a lărgi relaţiile de solidari­ ascundem acest lucru sau să
ne cheamă, unde vlrsla şi zat fn patria noastră. Avem ştienţi că societatea de mîine In treburile interne, întra­ nismului alături de toate ţă­ nolache Niculescu sl inq. M ir ­ tate Intre ele. de a Întări un i­ mascăm aceste momente prin
elanurile noastre îşi află cel motive să fim mulţumiţi, să este societatea oamenilor slă- jutorarea tovărăşească, solida­ cea Cretu. M itin g u l a ocazio­ tatea lor Internalionalistă, o cuvinte care nu corespund rea­
mai fierbinte răspuns Spu­ fim m tndri de lot ceea ce am pîni pe cea mai înaintată $ti.*n- ritate tn lupta pentru cauza oa­ rile socialisle, care merge col nat o vibrantă manifestare a spus în continuare tovarăşul lităţii Pentru că dacă este a­
nem din toată Inima, cu tot înfăptuit. Ştim cu totii că cei tă sl cultură Omul societăţii menilor muncii de pretutindeni. la cot cu toate popoarele spre prieteniei şi solidarităţii Inter­ Paul Nicuiescu-Mizil. Tocmai
avînlul nostru tineresc că care au contribuit la toate a- comuniste va fl un om m u lti­ Toate aceste principii, la un progresul vieţii pe planela naţionaliste dintre partidele co­ In dezvoltarea acestor relaţii devărat că fiecare succes al
cea mal mare dorinţă cesle victorii sînt muncitorii, lateral pregătit, cu un larq o­ loc, creează baza unităţii de noastră (Aplauze, urale entu­ muniste român şi Italian, o ex­ pe baza frăţească a internaţio­ nostru este succesul tuturor
a noastră este de a ne în ­ presie a aprobării depline a oamenilor muncii, e tot attt de
ţăranii şi intelectualii. sînt rizont cultural, cu un înalt ni­ nezdruncinat a ţărilor socialis­ ziaste, prelungite). Prietenii nalismului, pe baza respectării adevărat că şl momentele qrc-
china întreaga viată cauzei bărbaţii şi femeile din tara te. a mişcării comuniste si mun­ oamenilor muncii faţă de rela­ dreptului fiecărui partid de a
Partidului Comunist Român, noastră, bătrlni şi tineri, fără vel de conştiinţă (Aplauze, ii- citoreşti. Numai respectarea noştri din ţările socialiste, ţiile trăieşti de colaborare, ba­ hotărî asupra tuturor proble­ le, slăbiciunile, chiar sl e ro ri­
victoriei socialismului In deosebire de naţionalitate. Cu rale entuziaste). Iată de ce par­ neabătută a tuturor acestor prietenii noştri din întreaga zate pe principiile respectului melor salo interne sau de po­ le, apasă asupra tuturor Do­
România” . toii şi-au unit înlr-un singur tidul şî guvernul consideră că principii poate asiqura triu m ­ lume trebuie să ştie că în reciproc, al luptei comune pen­ litică externă, tocmai tn aceas­ rinţa noastră de a depăşi d ifi­
Intr-o atmosferă de puter­ elort munca şi elanul pentru nu este nimic mal important In ful cauzei socialismului şi co­ poporul român au un tovarăş tru unitatea mişcării comuniste ta vedem qarantia trăiniriei re- cultăţile qrave ale situaţiei Ac­
nic entuziasm tineresc la înflorirea patriei noastre so­ munismului. (VII aplauze, n- şi muncitoreşti internalionale, a lallitor între partidele com u­ tuale este In primul rînd o do­
Şi noi
rinţă internalionalistă.
apoi cuvîntul tovarăşul îon cialiste. (Aplauze, urale şl o- momentul de fată pentru tine­ rale) de nădejde, care întotdeauna tuturor forţelor progresiste din niste si muncitoreşti.
Iliescu, prlm-serretar al C C valll ncsfirşlfe). retul patriei noastre decR de îşi va îndeplini obligaţiile ce-i lume, promovate de partidul După ce s-a relerit la dezv '1- slntem bucuroşi că putem spu­
ne că aceeaşi dorinţă, acelaşi
al U T .C , ministru pentru Cunoaşteli cu folii drumul a-şi tnzecl eforturile pentru a Orice încercare de a ne­ revin In lupta pentru comu­ nostru. tarea continuă a relaţiilor din­ simt al răspunderii Internaţio­
problemele tineretului. pe care a trebuit să-l parcur­ învăţa, a învăţa şi Iar o în ­ glija, de a subaprecia o la tu­ nism. pentru progres. (Aplauze, Primiţi cu- vii şi puternice tre Partidul Comunist Român şi naliste le-am slmtlt, aşa cum
sau alta a acestei baze
ră
gem Privind înapoi. putem văţa E bine să ne amintim de principiale a relaţiilor aduce urale). urale şi aplauze au luat apoi Partidul Comunist Italian, tova­ a spus tovarăşul M izil, la con­
spune că dacă ar trebui să în ­ cuvîntul tovarăşii Paul N icu ­ răşul Paul Nicuiescu-Mizil a ducătorii partidului vostru, la
cel care au luat lopata şi tîr- daune mişcării comunisle. u n i­ Am reamintit virtuţile po­
cepem din nou, am porni pe a- tăţii forţelor anliimperialisle. iescu-Mizil, membru al C om ite­ adresat un salut frăţesc de so­ partidul vostru.
cclnşi drum. Pentru că nu năcopul, cum s-a spus aici, Partidul noslru, pe steagul că­ porului nostru pentru că ele tului Executiv, al Prezidiului lidaritate inter nat ionalislă al Am impresia că aceteaşl sim­
Cuvîntul tru construcţia socialismului pentru a contribui la edifica­ ruia a stat şl slă scris p rin c i­ trebuie să fie virtuţile fiecă­ Permanent, secretar al C.C. al partidului nostru, al tntreqului ţăminte, aceleaşi angajamente
există, tovarăşi, alt drum pen­
Gion Carlo Pajetta.
P.CR., si
nostru popor. Partidului Comu­
deeft drumul pe care ne a con­ rea socialismului. E bine să piul solidarităţii internaţionale, rui cetăţean, liccărui tînăr al membru al Biroului Politic şi nist Italian, întregului popor i­ şi trebuie s-o spun. dragi tova­
răşi. fn această situaţie d ific i­
îsi va îndeplini în acest spirit
un
patriei noastre. Poţi fi la
luăm sl acum In mtinl aceste
tovarăşului dus "Partidul Comunist Român unelte de construcţie. Dar tre­ obligaţia sa de detaşament ac­ moment dat slob, dar nicioda­ al D irecţiunii Partidului Comu­ talian activitate lă, aceeaşi pasiune comunistă,
nist Italian.
furtunoase, aplauze
(Aplauze
întreaga noastră
După ce a transmis m unci­
entuziaste, prelungite). buie să înţelegem, tovarăşi, că tiv al mişcării revoluţionare tă nu Irebuie să fii laş. Laşi­ torilor. inginerilor şi tehnicie­ externă, a spus în încheiere Ie văd şl In ochii voştri, le
simt In aplauzele voastre şl mi
(Aplauze puternice,
mondiale
Doresc ca la această aduna­
Ion Iliescu re să adresez tinerilor b r i­ societatea comunista se înfăp­ urale îndelungate) tatea nu are ce căuta în rtn­ nilor acestei uzine salutul Co­ deea de bază că în unitate stă se pare că nu greşesc dacă In­
vorbitorul, porneşte de la l-
In condiţiile de astăzi, noi
terpretez astfel voinţa voastră
durile noastre, nu este o tră­
gadieri de acum douăzeci dc tuieşte cu tehnica cea mal a­ m itetului Centrat al Partidului forţa şi puterea mişcării noas­ de proletari.
ani. tinerilor briqadieri de as­ vansată $1 că tineretul trebuie considerăm că nu trebuie pre­ sătura proprie poporului ro­ Comunist Român, felicittnclu-i tre. Unitatea mişcării comunis­
Adunarea noastră este închi­ tăzi. întrequlul tineret al pa­ să devină stăpîn pe această cupeţii nici un efort pentru a mân (Aplauze, urale puterni­ pentru realizările obţinute, to­ te si muncitoreşti internaţio­ Referindu-se la activitatea sl
nată îm plinirii a 20 de ani de triei noastre, cele mai calde tehnică, să înveţe să o creeze găsi căile In vederea îmbună- ce). Toate aceste v ir Iu li dubla- varăşul Paul Nicuiescu-Mizil a nale, unitatea ţărilor socialiste experienţa comuniştilor Italieni,
l.i desfăşurarea lucrărilor pe arătat că dezvoltarea uzinei bu- este ceea ce poate să dea forţă tovarăşul Gian Carlo Pajetta a
felicitări pentru munca depu­ sl să o mînuiască (Aplauze, u- tă lirii relaliiloT dintre lârlle le de şliintă, dc cultură, bav.a- cureştene constituie un simbol spus: Am învăţa! că fără să
marile şantiere naţionale ale şi tărie luptei tntreqului front
să 1n slujba în flo ririi patriei socialiste, dintre partidele co­ le pe unitatea de nezdruncinat nl dezvoltări» întreaii noastre ne bazăm pe tradiţiile naţio­
tineretului — Bumbeşti-Live- rale). onliimperialist, este ceea ce
?.eni. Salva Vişeu, Lunca Pru­ Vă urez tuturor noi şi noi suc­ Ne stau încă sarcini mari în muniste şi muncitoreşti De a­ a întregului nostru popor. Ire­ lări. Una din trăsăturile fun- poate să dea forţă si tărie luptei nale, fără să cunoaştem situa­
tului — care, prin dlrzenia, en­ cese In munca şi lupta pen­ fată. Avem încă un drum lunq semenea. trebuie aclîonat In buie să devină călăuza de domentale, caracteristice ale pentru asiqurarea păcii In lu ­ ţiile deosebite în care trăieşte
tuziasmul şi eroismul tinerilor tru binele poporului nostru. direcţia destinderii în via|a vielii sociale din România a me. pentru trium ful ideilor so­ un popor, nu putem concepe
brigadieri, au înscris o paqi- de străbătut Dar ceea ce am muncă şi acliune a tinerei qc- spus vorbitorul. o constituie cialismului. Iată de ce, tova­ să merqem înainte. Am Invă-
nă glorioasă in istoria contem­ (Aplauze şl ovaţii vibrante, realizat pînă acum este dovada internaţională. a tm piedirării neratii, a întregii noastre na­ mareo unitate a muncitorilor, răşi, noi preţuim unitatea par­ lat, de asemenea, că aceste par­
porană a României, in istoria îndelungate). capacităţii creatoare a poporu­ forţelor reacţionare care ar ţiuni. ţăranilor, intelectualilor, a tu­ ticularităţi şl această cale na-
orqanizatiei noastre de tine­ Am ajuns la un stadiu îna­ lui nostru, este garanţia fap­ dori să împingă omenirea îna­ Vă doresc multe succese în turor oamenilor muncii, indife­ tidelor comuniste şi m uncito­ tionalăi autonomia fiecărui
rel. Tineretul nostru, l ’ niunea rent de naţionalitate, tn slujba reşti. iată de ce preţuim unita­ partid, nu numaf că nu sînt fn
intat fn dezvoltarea construc­ tului că nimic In lume nu v-i poi spre perioada războiului activitatea dumneavoastră, În flo ririi patriei socialiste, unî- contradicţie cu Internaţionalis­
ţiei socialiste în România. Ne putea să abată poporul român rece. Trebuie să facem lotul multă sănătate, multă fericire lotea întregului popor în jurul tea ţârilor socialiste. Noi por­ mul, ci constituie un element
găsim pe drumul desăvîrşirii de pe calea socialismului şl co­ pentru a continua procesul în ­ (Aplauze entuziaste, urale pu- partidului, hotărtrea neabătută nim de la concepţia că Indife­
a maselor do a transpune tn rent cit de mari pot fi deose­
socialismului. Congresul ol munismului (Aplauze însufle­ ceput de- realizare a securită­ lernfce, vibrante, prelungite fapte visele cele mal îndrăzne­ birile de păreri între partidele
IX-lea a trasat un minunat pro­ ţită, urale Îndelungi)- ţii europene, de destindere minute In şir). ţe. (Continuore In pag. a 4-o)
comuniste şl muncitoreşti, în ­