Page 3 - Drumul_socialismului_1968_09
P. 3
i - ' i M i i M M M m u i i n i i m
POLITEŢEA SJ OSPITALI ALEGERE DE ComhÎBtatul de
TATEA... ÎN ’VORBE ASASINI A V W • J J
în grăşăm in te azotoa-
Stagiunea estivală, «Ut de generoasă In fllin<» do
aventuri, caută să fie totuşi circumspectă, plaslnd se Tg. Mureş
SI ÎN-FAPTE nol, a rămas surprinsă i „Cum , din clnd In clnd pe ecran cîto o peliculă care se dis
Fiindcă, lără-ndolală
tinge p rln tr-o calitate sau alta
n-aţi servit încă masa ?". M er-
ce
„A le g e re de asasini'' oferă altceva decU ceea
glnd cu noi in local, bucătarul,
foarte corect, a răspuns: „N e-al aşteptam. T itlu l sonor ne trişează plăcut şl in faţa str. Gh. Doja, nr. 380, telefon 4141,
spus să pregătim ceva ? Nu spectatorului se despleteşte o acţiune a cărei atmos
La redacţie a sosit da evirtnd va, fără a ne da un delegat aâ avem ce Ie da la m icul de]un". feră ne am inteşte „S tră in u l" Iul C a m us; stilu l şl
o scrisoare. C itirea el ne-a alar ne însoţească p e n tru a ra n ja Totuşi, tovarăşa contabilă, ca sintaxa film u lu i seamănă cu cele din rom anele Iul 618, 2883
mai şi ne-a făcut să roşim rea s e rv irii mesei, deşi nu co să-şl acopere greşeala făcută, Sallnger. Surpriza, oricum , este plăcută. Nu pentru că
in locul celor vin o va ţi. F e n lru municaseră restaurantului des ne in vită În local. Era ora 8,45. cel care se aşteaptă la bătăi spectaculoase şl urm ă
a v e rific a au tenticitatea fap te pre g ru pu l nostru de excursi Aşezlndu-ne la mese, soseşte riri cu lim uzine, se vor Insele Ci pentru sim plul
lo r eleserse ne-am prezentat onişti. un domn cu o mapă In mină. A fapt că „A le ge re de asasini" vehiculează un aer IIvreazA pe bazâ dc comandă oxigen tehnic cal. I
la agenţia O.N.T. Deva şl la M ergtnd la restaurant, n ici început să tlpe. In acest tim p, de lite ratură distinsă, vădind o problem atică p rin e x
restaurantul „M u re ş u l" (despre ospătarii n-au stat de vorbă cu contabila a fug it !n birou, iar celentă umană. T ransfo catorul aparatului de film at
aceste două u n ită ţi e vorba) conducătorii excursiei $1 nici responsabilul — căci el era ccî urm ăreşte un destin omenesc, care Intr-un moment îmbuteliat.
>i ani ceru t pă re ri asupra no responsabilul. In local era o care tipa — se adresează g ru de criz.ă provocată de grave leziuni ale conştiinţei,
ţiu n ilo r de p o liţe le şi o s p ita li tovarăşă contabilă a restauran pu lu i n o s tru : „C are este res se poticneşte In pragul anevoios al a titu d in ii, seulun- Staţia de imbulcllei'e a oxigenului funcţionează şi
tate care. de fapt. trebuie să tu lu i (a ju to ru l responsabilului ponsabilul aici ?" Din grupul dlndu-se tem porar In m laştina răului. întreaga des
fie a trib u te ale celor două u- — n.a.) la masă cu un bărbat tn nostru se prezintă !ng. Nicolae făşurare a acţiu n ii so concentrează in ju ru l acestei livrează continuu, In trei schimburi. Sărbătorile legale
n ită ti puse la dispoziţia tu ris stare de ebrietate. Un salariat Banii. Ca răspuns la prezenta idei, incerctnn să detecteze singura cale posibilă de
tu lu i. — şefa bucătăreasă — ne spu re, dînsul se exprim ă : „la -il Ieşire din Impasul moral. şl duminicile nu se lucrează.
Teoretic, lu c ru rile m erg e x ne că dînsa tine locul respon grupul de aici, că nu vă dau Un desenator suferă un accident de maşină, prn-
celent Iată m ai în tîi ce ne-a sabilului. Adresîndu-ne tova nici o masă. Nu am nici o co v o rln d fără s.î vrea moartea amantei sole. Praclic, Peni ni beneficiarii cu consum mare de oxigen asi
spus tovarăşul R om iro Pon- răşei contabile, nc-a răsp un s: mandă de la O.N.T. Cum de din acest moment sensul existentei sale descrie o
dichy, şeful s e rv ic iu lu i tu ris m „Tovarăşe, n-avem ce lace. Da v-a ţi aşezat la masă? Eu sint curbă descendentă. Începe un dublu proces de deza gurăm spaţii dc depozitare pentru a crea stocuri cu
intern şi International din ca că vă convine grătar fără gar responsabil aici de 20 de ani gregare, exprim at In cuvinte solisticele, prin a fle
d ru l agenţiei O .N.T. Deva : nitură. m ici fără muştar si două şl nu mă conduce nim eni". nem otivate, sau ole rfiro r aparat ju stifica to r se află tuburi pline.
— P entru buna deservire a chifle la porţie, bine"... Ne-am rid icat de la mese şl fn subsolurile, conştiinţei.
tu tu ro r celor care ne vizitează In situaţia In care eram. ele am părăsit localul, e le vii fiin d Pe de o parte se descompune existenta fizică, fe Se pot depune comenzi cu necesarul pentru anul
ju d e ţu l, tu riş ti s trâ in i şl ro v ii nem aiavînd resurse fin a n ci puşi In situntia să rabde de rm ii devine beţiv, voind să moară pentru tiu pnhar
m âni, în g ru p u ri organizate are din lunga excursie, am ac foame". de coniacj pe de altă parte, începe o deslructle mo
sau neorganizate, avem un ceptat această situaţie. Dacă Urmează sem năturile profeso rală, acrepilnri ro lu l de asasin p lă tii din partea unei 1969 spre contr&clare.
sector de pre sta ţii în cad rul agenţia O.N.T. Deva lucra cu rilo r şi ale conducerii Liceului bande care se ocupă de contrabondn o i arme. Din-
căruia lucrează tre i sa la ria ţi sim t de răspundere, stabilea cu agricol din Ciocova. Iro re le două aspecte un rol prim -planlc ocupă ol
d in tre ccî m ai p rice p u ţi, cu organele restaurantului un me doilea Philippe Fouraslie, regizorul film u lu i, tşi pro
noscători de lim b j străin e etc. niu corespun7.ător, nu ora ne Bineînţeles, după < iliro a scri pune s.\ urmărească arest al doilea aspc< t. Nn in-
T o ţi cei care ni se adresează cesar să servim carnea şi m icii sorii, glasurile s-nu înm uiat, tlm p lă lo r. Prama unei personalităţi pulverizate o lcM
atît In ngenlia O.N.T. Deva, cit
se bucyrâ de o atenţie deose care nu se valorificaseră piua şi la „M u re şu l". S-au găsit jus p o sib ilită ţi de in vesliga tio serioase. Nu a lîl din punct IHDUSTRIfl LAPTELUI
bită. la orele 20. tifică ri, m otivă ri etc. p«'că a do vedere sociologic, d l psihologic. Drama psihicu
.Şi acum . cu v în tu l responsa lu i lui Stephane se poale subdivi/.iona 1n patru m o
Dar tragedia de-abia acum spune ră grupul do excursio
b ilu lu i de la restau ran tu l mente d e cisive : l. accid e n tu l; 2. prim a InM lnirc cu
începe. După servirea cinei, nişti n-n avut nici o vină în tontă
..M ureşul", tovarăşul G rigore D fe tita ; a. tentativa dc sinucidere pentru un pahar miEOOARA
luăm legătura din nou cu lo- întlm plaren (ni s-a spus că au
Cucu : vorăsa care tine locul respon prezentat cu în tîr/.ierc contra de con ia c; 4. ceea ce sc înlîm plă pfnă la finol. K r-
— O bliga ţia noastră, a lu sab ilu lu i pentru a discuta des valoarea con>um nliei de la Z prezenltnd grafic tră irile eroului, am desenn o curhâ
c ra to rilo r din com erţ, este de pre m icul dejun din ziua urm ă cină) a tit la agenţie cit şi >n care din lr-u n punct se prăbuşeşte, iar de la cea mai
a fi. în p rim u l rînd, p o lilico şi toare. Am început a ne ttrg u i restaurant, problem a p o lite ţii scăzută a ltitu dine morală se ridică brusc, restabi
..ii c lie n ţii, oricine ar fi ei. că vrem să servim masa la ore si cea a o sp ita lită ţii osie o te lind un ech ilibru descentrai dc evenim ente nefericite. cu sediul în Sim eria*
L'sle o datorie p rim o rd ia lă şi le 7, în tru c lt mai avem do v i orie foarte bine cun oscu t^ d *r Din acest punct de vedere, film u l urm ăreşte exce
ea trebu ie să se m anifeste de zitat obiective turistice pînă la neaplicată In practică. De fapt, < lent pulsa ţiile lă un trice ale conştiinţei.
la in tra rea con sum a to rulu i în Tim işoara si In plus aveam dc Spre a declanşa drama lu i Stephane, este foarte angajează de urgenţă:
local şi pînă la părăsirea lu i. parcurs 240 km. tovarăşul Fondichv ne-a spus u nbil peisajul < amttslan din secvenţele de început.
N’oi trebu ie nu num ai să-l Tovarăşa ne-a spus că nu so că „deservirea tu riş tilo r la D ialogurile reduse In tre lin o atmosferă m ocnită, — şef serviciu mecanic şef Investiţii;
servim cit mai corect, ci şi poate. Am acceptat să servim „M u re ş u l" este foarle proastă rom buslională de resursele descărcărilor interioare.
<;â-| a ju tă m pe clie n t la alege masa la orele 8, ca Intre tim p şi că, dc obicei, nil trim item tu z M ai ales prim ele cadre ale peliculei denunţă un — şef serviciu C-T.C. laborator;
rea m e n iu lu i. să vizităm Cetatea din m u n ici rişti acolo". o lim baj r inem atogralic ( Iar, fără b îlb îie li. — şef autobază;
După ce am văzut că cel p iu l Deva. Scrisoarea dc fată esl*> o pa l Clnd se pregăteşte bătălia d intre bine şl rău, ca
puţin teoretic lu e ru lilc merg La orele 8. In dlm incM a zi mă dală peste obrazul ciirnt as dru l convenţional al film u lu i, regizorul face concesii — revizor contabil;
..ca pe roate", am desfăcut lei de 0 august, ne-am prezen pînă acum, al o s p ita lită ţii ju «ălre spectaculos Fărat ! Ne deranjează om orlrea lu i
scrisoarea. tat la restaurant Uşile erau deţului nostru. C‘*i vizaţi vor U T oniv cu maşina îm pinsă în prăpastie, scena de — merceolog aprovizionare.
„In seara zilei de 8 august garden-pnrty şi a lic d te v a secvenţe caro par a rtifi
Închise fiin d ne voiţi să stăm lua am inte desigur şi ve r trage
a.o., după o excursie de 2000 conclu ziile care se impun. A- cioase în contextul general. Condiţiile : studii şl stagiu conform anexei IV
km . am poposit în m u n ic ip iu l circa 30 do m inute In fota res ceasln pentru ca „fig u ra " să nu Sentim entul în stră in ă rii eroului, abandonarea pro
Deva. cu un colectiv de e x taurantului. A la rm aţi do aceas se in ni repete, iar politeţea si priei personalităţi, sc interferează cu regăsirea de din H.C.M. nr. 1053/1960.
cursion işti compus din 30 e- tă situaţie, am descoperit o in ospitalitatea să fie fapt'; rcnle, sine, dramatică, a lu i T;;ni. Sub aresl aspect, tet fil
Icvi şi 8 cadre didactice, a- trare dosnică ajunqînd In b iro nu vorbe pe care lc spulberă m ul este un şir dc atingeri accidentale, efemere, per- — gestionar carburanţi şl lubriflanţl.
n a rţîn în d L ice u lu i agricol d in vîn tu l. sistînd donr fn tlln ire a pro ta go nistu lui cu o fetită
ul tovarăşei contabile. în tre
C :acova, Judeţul T im iş. prem atură ca gîndire, corc decide, în sflrşlt, direc Condiţiile: şcoala elementară, 4 ani vechime in
P rim a g rijă a co le c tiv u lu i bată fiin d care este situaţia cu GH. I. NEGREA ţia re ve n irii în lim itele con diţiei umane.
de conducere a excursiei a Imaginea film u lu i slujeşte bine ideea centrală. De gestiune.
fost de a asigura hrana e le v i aceea nu insistă să urmărească acţiunea pro prin -
lo r pentru scara zilei de 8 au zisă In schimb prem ier — plan urile revin ca un le it — sudor autogen şl electric categ. VI-VIII ;
gust şi 0 august dim ineaţa. In m otiv, com plellnd com plexul dc argumente, care nu — electrician întreţinere categ. VI-VIII;
acest sens ne-am adresat a- are pre te nţii m oroli/atoare. „A le g e re dc asasini"
qcntlel O.N T. Deva. care ne-a pune întrebarea categoric ă ; „în c o tro te îndrepţi, — fochist cazane stabile.
p rim it fără n ici un respect, o m u le ? " întrebarea r pusă pe un ton categoric,
in die îndu -ne să ne adresăm exprim înd o p n z i|i.\ Şi asta e ceva. Condiţiile: şcoala profesională sau calificare la
re sta u ra n tu lu i „M u re ş u l" De-
AL. COVACI locul de muncă.
Informaţii suplimentare se pot primi Ia sediul
Treceţi pe recepţie
HOTA întreprinderii, telefon 29, Slmeria.
„M oda“ Faceţi baie cu
irim ile rii de Ia TVnlru cartie rul Gojdu din la rii blocu lui D8 s-a dus la
Deva, ca şi pentru a lic car lo c h is liil centralei de a lă lu ri
tiere cu încălzire centrală, şi t-a întrebat de ce nu dă
Ana la Caiafa s-a sta b ilit un program după apă caldă, la care fochistul
care se dă apa caldă. Progra
l-a răspuns :
m ul a iost anunţat tu tu ro r lo.- — M ăi omule, n-am presi
ca ta rilo r : lunea, m iercurea şl une !
Se vede treaba că pentru
i ale Întrep rind erile construc- vinerea. Cum e şl llresc, a După ce au controlat îm
cest serviciu se plăteşte. Lo preună aparatele s-a dovedit
i are de locuinţe .a n u l
de garanţie" (un an de c u ito rii din G ojdu au ajuns că presiune era. La un sle rt
de lncepînd de la data pre- să plătească insă un serviciu dc oră era apă caldă şl la o
ijr iî, constructorul repară pe care, dc fapt, nu li se face, m ul cu reclam aţia. care, re
sau li se face cu in te rm ite n
. leltuîala sa de fecţiunile de ţă. uneori după bunul plac al ţine ţi. locuieşte la e ta ju l I.
lo n s trjc tie ) ocazionează o foch istulu i dc la centrala te r Acum a trecut perioada de
modă" a punerii oam enilor Responsabilul restaurantului „Mureşul*' : mică. secetă, apă există din belşug,
oam enii plătesc la-JIm p — cu
drum uri. De „m oda" aceas- — Zimbiţi, câ vin turiştii, după aceia vedem noi. alte cuvinte există toate con
i i s-a m olipsit şi I.C.S.H. Lo- In tre alfele Ile spus. In lr-o
Desen de V. MIHAILESCU seară recentă, unul din locu- d iţiile pentru ca lo c u ito rii din
ita ru l loan M arta din Hune- G ojdu să primească apă cal
ara, blocul G 45, aparta dă. Totuşi nu primesc. Se In-
ment 20, scara B, strada M ure -
tim plă şt ceva curios. In z i
ilu i nr. 12, după m ulte p lim lele cind nu esle program ată Li videază fără r e p a r f ie 9 pe bază
bări de la l.G.O. )a I.C.S.H. şl CÎT CHELTUIM LÂ 1000 DE apă caldă, la chiuvete vine
ivers a reuşit să obţină re- apă cu destulă presiune şi pc
ararea defecţiunii lo o con- ro b in e h il de apă caldă (vine de comaofidă ferm ă la
• uctă. Dar pînă să se qăseas- Insă rece), Iar tn zilele sta
ă defecţiunea la conducta. b ilite p rin program pentru PREŢUL ZILEI:
. rstalaloru! a spart tencuiala LEI PRODUCŢIE MARFĂ ?
m 3 apartamente. „P lim barea" apă caldă pe acesta nu curge
i*e la şantier îl I.C.S.H. a înce n ici măcar rece.
put din nou. Num ai că acum rea c h e ltu ie lilo r planificate la că a norm elor de consum, e x Sint nenum ărate fa m ilii tn struguri de m asă din soiuri
•ui se mai „plim bă*4 unul, se 1.000 de Ici producţie tinderea lo M s iril în lo c u ito ri acest cartie r (blocu rile A 5/2,
.plim bă" treî. marfă, numai la aceste u n i lor, utilizarea deşeurilor şl o A 4, A 7. A 5, A 6, A 8-20 şl superioare cu bobul mare,
M urla V. din blocul C 48,
tăţi, tinfn d scama de Im por produselor secundare, reduce
ipartam entu! 44, a bătut dru tanta şi ponderea lo r în econo rea c h e ltu ie lilo r legate de m ulte altele) care n-au p rim it
m urile pc la şantier vreo zece stnt şl cele mal mari re mia ju d e ţu lu i. Cauze asemă transport, depozitare şl amba apă caldă dc lu n i de zile. piersici, prune, mere, must,
ile lot pentru o conductă sparta zerve. nătoare, care au in flue nţai lare, reducerea p ie rd e rilo r Pentru a lace baie sau pentru
i lo t în anul de garanţie. Şon- Pe 7 îun l s-au depăşit con nereallzarea acestui indicator, din re b u tu ri si a c h e ltu ie lilo r a spăla rufele trebute să-şl
* ierul, după cîte sp in recla sum urile norm ate la cocs me sînt şl la celelalte în tre p rin necconomicoase, folosirea e fi vin tulburei
talurgic, m ateriale refroctare, încălzească apă In cazane la
manţii, are o metodă foarle deri. cientă a fo n d u rilo r fixe.
interesanta de a gîd ila ure- u tila j de turnare, c ilin d ri dc A naliza p o s ib ilită ţilo r de re Este deci necesar ca Ind i bucătării.
lam inor. Dacă mal adăugăm
hea dreaptă cu m ina stin g ă ; ducere a c h e ltu ie lilo r m ateria cato ru lu i analizat să 1 se a- Toate neplăcerile pe care
«c duce om ul la l.G.O. să re- pierd erile din rebuturi în va le care s-a încheiat recent o cordc, în adunările generale le provoacă lipsa apel calde
lame defecţiunea. E Irlm is la loare de 48 m ilioane lei şl scos In evidentă că In toate ale o rg a n iza ţiilo r de bază, In le cunosc locatarii. Im portant MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR
antier. Şantierul 11 trim ite din che ltuielile neeconomlcoase de un ită ţile economice mai e xis com itetele de direcţie. Im por GRUPUL ŞCOLAR DE CONSTRUCŢII SIBIU
io u la l.G.O., de data aceasta peste 6 m ilioane le i se pot ob tă rezerve însemnate pentru tanţa cuvenită, să tie u rm ă rit esle ca e d ilii oraşului să răs
i n m isiune precisa t să «du m icşorarea p re ţu lu i de cost şl analizai paralel cu în d e p li pundă aşa cum se cuvine e- întreprinderea de materiale de construcţii Bîrcea
ră o h îrlie prin care benefi serva rezervele Însemnate încă şi creşterea re n ta b ilită ţii. Va nirea plan ulu i de producţie, Iem entarel cerinţe de a-şl
ciarul constata existenţa de- ne valorificate In suficientă trebui să sc acţioneze In con pentru a se putea stabili In respecta program ul pe care el
ectiunll. Dacă to t e blocul în măsură pentru reducerea p re tinuare pentru va lorifica rea mod op era tiv cele mal cores Municipiul Deva, judeţul Hunedoara, str. Sîntuhalm nr. I
garanţie sl se ştie că defecte- ţu lu i de cost şl realizarea pe superioară a m ateriilo r prim e punzătoare m ăsuri pentru re înşişi l-au făcut pentru că. Pentru anul şcolar 1968/1969 primeşte înscrieri Ia
e de construcţie se repară ducerea perm anentă a cheltu în tre noi fie vorba, cu pro
această cale a unor beneficii şl m aterialelor p rin ridicarea
le constructor, dc ce o mal ie lilo r de producţie şl ob ţin e grame nu se poale lace bale. CONCURSUL D E A D M IT E R E
fi nevoie de petice şl petice suplim entare. gradului dc prelucrare, Îm rea pe această cale a unei e fi
le de h îrtle care miroase de la Am expus cauzele care au bunătăţirea procedeelor tehno ciente ridicate a în tre g ii acti
o poştă a biro cra ţie ? Influenţat nefavorabil reallza- logice, fundam entarea ş tiln ţlfl- v ită ţi economice. C. JIANU în şcolile profesionale ale Ministerului Industriei Construcţiilor, pentru urmă
toarele meserii:
I. CURSURI DE ZI
(„FIoeA ra*) ţ T o m Jonea (g rftdl- Să c ln ifim — m uzică uşoară : 12.30 P R O G R AM U L I I : 8.00 Joe url VREMEA
na „F la c& ra ") ; G H E LA R : Reia- In tlln lr e cu m elodia po pulară şl populare ; 0.10 T o t În a in te ; 8,30 A) BETONIST
B u le tin de ş tiri ; 9,00 Caleidoscop
xeazA-tc, dragă; P E T R O Ş A N I: F ra
In te rp re tu l p re fe ra t ; 13.00 R adio
M IIM E g il nă lb allcl („R e p u b lica *) ; LU - ju rn a l ; 13.20 S olişti $1 14.00 Dra- m uzical ; 10.00 b u le tin de ş tiri : (Candidaţii admişi vor urma şcoala la Bucureştl-Mllltarl).
orchestre
B) LĂCĂTUŞ MECANIC
de m uzică
uşoară ;
10.30
P EN I : K. O. („C u ltu ra l*) ; A dis
10.05 D a n su ri de estradă ;
p ă ru t un F ragonard („M u n c ito gu -m t-l bade dc tin e — cln tccc popu File dc legendă. „P re d a buzcscu” ; (Candidaţii admişi vor urma şcoala la Jimbolia).
resc") ; V U LC A N : M a rtin soldat ; lare : 14,23 R ecital de operă io n e l 11.15 C intă A lga Florescu şl Dan PENTRU 24 ORE
P E T R IL A : O srar ; LO N EA : Răz Puntea ; 14.50 M ereu În a in te l — G heraslm ; 11.35 D in clntcce le şl C) ELECTRICIAN în construcţii
SPECTACOLE boi şl pace, se riile 1 şl I I („M in e clntece dc tin e re t : 13,00 B u le tin da n su rile popoarelor ; 12.00 B u le Vrem e In sta b ilă , eu cerul m ol (Candidaţii admişi vor urma şcoala Ia Tg. Jiu).
de ş tiri ; I3.1S R adloraeheta p io
nu
tin de ş llrl : 13.00 Dc toate pen
ru l") ; PARO ŞENI : C lnd tu
eşti ; A N IN O A S A : Răpirea fecio a n ie rilo r : „P eştera Iu l D a p y x “ ; tru to ţi : 13.55 „P oem dc slavă m u lt n o ro* dupft-am lază. Local, Sc pot înscrie la concurs absolvenţi al şcolii generale In vtrstA pînă la 18 ani
re lo r ; U R IC A N f : Cu b ă rb a ţii e o 15.40 „ A m in tir i dc-un b ra v p o p o r" p a rtid u lu i"; 14,00 R a d io ju rn a l; 15.0» v o r cădea p re c ip ita ţii aub fo rm ă (împliniţi între 1 Ianuarie — 31 decembrie 1968).
B R A D — Q U R A B A R ZA t „C o
m ic ii re v is te i*, spectacol m u zlca l- altă poveste ; O R AŞTIE : Căderea — clntece p a trio tic e : I6.oo R adio F arm ecul va ls u lu i : 1S.30 M uzică dc averse, în so ţite de descărcări înscrierile se fac zilnic între orele 8-14 la întreprinderea de materiale dc
şl
l’nenaru
Rom an
(„P a trin ") :
Puşa
populară
cu
Im p e riu lu i
ju rn a l : 18.20 Jo cu ri de pe Someş :
. orcg ra flc cu N . Stroe. P rezint A M u zica n tu l („F la că ra ") ; H A ŢE G : ir».30 C orespondenţă specială ; IM S C heorghe Gigea : 13,15 M e lo d ii do electrice. V ln tu l va sufla de la construcţii Bîrcea, str. Sîntuhalm nr. I, pe baza următoarelor acte:
e a tru j „C . TAnase* d in B u cu Leul a fric a n : B R AD : P raştia de S ulta sim fo n ică ..M u n ţii A puse ni" L a u rc n ţiu P rofcta ; 16.15 C intă slab Ja p o triv it din sectorul n o rd -
reşti. a u r : G U R A B A R ZA : E ro ii dc Ia de M a rţia n Negrea : 17.15 A ntena v io le tta V llla s ; 16.25 C oncert de — Cerere de înscriere;
D E VA î i,A şa -l datina la n o i*, vcstlc. T e m p e ra tu ra va fi c u p rin — Certificat de studii Sn original;
spectacol m uzical, prezentat d* T e lem ark. tin e re tu lu i ; 17.45 M uzică uşoară m uzică uşoară : 17.oo R a d io ju rn a l ; să ziua In tre 25 şl 78 grade. Ia r
O rchestra p o p u la r* dta C ara n de Radu G heorghtu şl E nrîco 18 00 M uzică uşoară ; 18.15 „M in - noaptea In tre 15 (1 18 grade. — Certificat de naştere, în copie; ,
Rom Anle"
F a n clo ttl ; le.oo B u le tin de ş tiri :
d ric Şl cintee ne eş1l,
sebeş. RADIO 1R.«2 O rizo n t ş illn llflc : 18.20 Nes — em isiune dc clnlcee ; 13.25 A m — Certificat medical (analiza sîngelui şl radioscopia pulmonară).
LON’ EA — PETRJLA : Specta
col m uzica!, su sţin u t de O rchestra tem ate ale fo lc lo ru lu i n o stru : fite a tru lite ra r • Is to ria lite ra tu rii Concursul constă în probe scrise şi orale la limba română şl matematică şi
îo.oo Radlogazeta de seară : 19 30
..D oina A rg e şu lu i* d in P iteşti. P R O G R AM U L I ; 8,00-8.25 M u O m elodie pe adresa dum neavoas- rom ăne ; ifl.5S B u le tin dc ş tiri : P E N TR U U R M Ă T O A R E I f va avea loc între 2-8 septembrie 1968, în oraşul DEVA.
19.00 C oncert de m uzică populară :
zică şl a c tu a lită ţi ; 8.2f> Mom ent «ră ; 20.00 B u le tin de şUr | ; 20 l»5 19.50 ..D iscu ri E le rlre c o rd ” . suita CANDIDAŢII REUŞIŢI LA CONCURS SE VOR BUCURA DE AVANTAJELE
C IN E M A poetic : 8.30 La m icro fo n , m elodia Rampa : 20.20 M e lo d ii p o m i'a re cu ..A n o th u p u rlle " de A n to n to V lv n l- 2 Z IL E LEGALE.
ş tiri :
preferată : 9.00 b u le tin de
Ana Pacatlus şl C onstantin D obrc:
rli : 20.30 O ra sp e cia listu lu i : 20.3(t
0.05 La m icro fo n , m elodia prefe 20.40 S olişti in s tru m e n tiş ti de m u 7ece m in u te eu D orina D ră g h lrl : După absolvire, tinerilor calificaţi li se asigură repartizarea In producţie, în
rată : 0.30 Revista lite ra ră ra dio : zică uşoară : 20..v» N oapte bună. 21.00 B u le tin de ş tiri : 21.115 M elo
D EVA : P rem iere s tric i «ccre- 10,10 Cadran cu ltu ra ) : 10.23 D n ln r eop»| ; 21.05 Oala u m o ru lu i. Co Vrem ea se m e nţine in sta b ilă , cu specialitatea dobîndltă, la întreprinderile Ministerului Industriei Construcţiilor
tr |cin e m a to g ra fu l „P titria *) : Jti- şl Jocuri po pulare : 10.4S Kcctta) mic» ve stit! at m ic ro fo n u lu i : C r. d ii... m e lo dii : 71.40 Concert. Knes- cerul sch im b ă to r. Local, v o r cădea pe baza contractului de şcolarizare.
d «*enta („A ria ") : Contele Bobhv. de vioară Ştefan Ruha : II.M B u- V a s iliu -n iî’h r <d A lexand ru • C lu 'îa - ru : 22.45 P a cin l alese d in m uzica averse de ploaie. In s o lite de des
i Im a vestu lui sălbatic (g rădin ă): le lln de ş tiri : 11,03 C lnfA rcţl al vu : 21.3.5 S irae d/’ m e lo dii : 22.oo uşoară : 23.00 R a d io ju rn a l : 23.07 După 3 ani de activitate în producţie, absolvenţii cu aptitudini au posibi
M V F in iA : F reddy. loveşte lu In ltv : p la iu rilo r noastre : 11.15 C utezători Radto(urnal : 22..'o ; ..De u preclasici la m o d e rn i" : cărcă ri electrice. V în tu l va sufla litatea să urmeze şcoala tehnică de maiştri.
« I NEDO ARA : A v e n tu rie rii (..$•- p o rn im 1n viaţă — clm cce pio n ie 73.00 lo tţln 're «*u iaz/.p» ; ;*« Of) B u 25.54 Fragm ente din opera ..Ves- slab, pînă la p o triv it d in sectorul
d e ru rg is tiil*) : M eviracânul (..Cnn- reşti : 11.45 S ta lu l m e dicului. C l- le tin de ş llrl ; 0.03—3.00 Estrada t^ Ia " rte S pon tlot : o.74 .«a/,z ; nr*rd-vesttle. Tem peraturA In scă Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii <*e materiale de construc
*irn e io n (l” l ; D irija b ilu l (u ra l teva sfa tu ri pentru fu m ă to ri ; 12,00 no cturnă. 0,55—1,00 B u le tin de f t lr l. dere ug o trâ . ţii Bîrcea.