Page 32 - Drumul_socialismului_1968_09

p R o i m a i d i n 7 0 A 7 i n u m . u n i h -v a )

Pentru îndeplinirea

exemplara a sarcinilor

de plan se impune

ANUL XX. NR. 4258 MIERCURI 11 SEPTEMBRIE 1968 * PAGINI 30 BANI

CONSFĂTUIRILE Primirea de către

INTEGRALA A POTENŢIALUL tovarăşul

cadrelor d
Nicoîae Ceauşescu

Acllvllfllea amplă, m ultilate­ rire în lichidarea unor defi­ Ieri, la Deva, Hunedoara, darticc în noul an şcolar, In
rală. desfăşurată de partidul ciente. Oriişlie .şi Brad au început lumina Directivelor CC . al a delegaţiei
nostru pentru perfecţionarea Ing. Ştefan Almâşan La producţia marfă vîndută tradiţionalele consfătuiri ale ca­ P C R., privind dezvoltarea în-
conducerii si planificării eco­ m încasată 3 întreprinderi — drelor didactice, orqanizate în vătămîntulni din Republica
nomiei naţionale, măsurile În ­ secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. D.F. Haţeg. LI L. Orăştic şi în­ preajma deschiderii noului an de Plenara C C al PC R . din parlamentare olandeze
aprobate
Socialistă România.
treprinse In acest sens se con- treprinderea toliqrafică Deva du învăţăininf. Consfătuirile
< rclizează in ritm uri Înalte de •— se prezintă cui nerealizări din acest an. care marchează în- aprilie 1968 si a Lcqii învată-
creştere a producţiei, in rid i­ luni planul producţiei qlobale Analiza realizărilor din p ri­ cuprinse între 0.3 şi 3.1 la su­ cepulul unui amplu proces de m tntului1’. In referat a fost
carea la un nivel superior a industriale a fost depăşit. ol»|i- mele d luni demonslrează in ­ lă Mai nesalisfăc ător este fap­ perfecţionare si dezvoltare a subliniat faptul că aceste mă­ M arii dimineaţa. tovarăşul tor. preşedintele M arii A d u ­
întregii aclivilăti economice. In nîndu-se peste prevederi o să că în industria judeţului tul râ in luna trecută, numă­ învătâm m tului elaborat de suri de o deosebită însemnă­ Nicolac Ceatiscscu. preşedinte­ nări Naţionale, Constantin Stă-
acelaşi timp. ca o cerinţă fi- producţie de 100 milioane lei, există o seamă de rezerve tn- rul întreprinderilor restantio- Plenara C.C. al P C R şi noua tate. care creează scolii ro­ le Consiliului de Stol al Re­ toscu. secretam) Consiliului da
rcasră a dezvoltării. mersul In condiţiile suplimentării pla < ă insuficient valorificate care* j r la acest indicator s-o rid i­ Lvqo a în vătăinîntului, an mâneşti un nou i arini organi­ publicii Socialiste România, a Stat.
accelerat Înainte al economiei, n vil ii i cu 1.15 milioane lei (rinea/.ă obţinerea unor rezul­ cat la 6 oferit cadrelor didactice un zatoric. se înscriu în an­ prim it delegaţia parlamentară Au fost de fată Jonklieer dr.
necesitatea sporirii In mai ma­ La producţia marlă vlndută tate economice superioare. A- In crea ce priveşte produc­ prilej de dezbatere profundă a samblul de prefaceri în- olandeză. condusă de C M . Dirk van Cvsinga. ambasado­
re măsură a avuliel naţionale şi încasată, planul a fost de vcm încă întreprinderi caro nu ţia fizică, la uncie sortimente sarrinilnr ce stau în fata şco­ noiloare. care caracterizează Nedcrhorsh vicepreşedinte al rul Olandei la Bucureşti.
impun fiecărei unităţi, fiecărui păşit cu 121 milioane lei. Pro­ îndeplinesc toii indicatorii dc realizările la sfîrsilul celor P. lilor pentru perfecţionarea con­ toate domeniile vieţii sociale relei de-a doua camere a Sta­ In timpul întrevederii, rare
colectiv de muncă, să acţio­ dusele de bază dote peste* plan, în ţ rincipal la producţia luni sint mai mici fată de ce­ tinuă a muncii instructiv-odu- în perioada de după Congre­ telor Generale, care se allă s-a desfăşurat într-o atmosferă
neze enerqic [e n tru v a lo rifi­ plan slnt : 10,9 milioane kilo­ globală. marfă vîndulă şi în ­ le nblinuto in primele 7 luni. calivc. corespunzător cu cerin­ sul al IX-lea şi Conlcrinta tntr-o vizită tn tara noastră do cordialitate, au fost abor­
carea integrală a potenţialului waţi oră enerqic electrică, casată, livrări pentru export, Producţia peste plan a srăzut ţele societăţii socialiste con­ Naţională a P.C R. la invitaţia M arii Adunări N a­ date probleme privind dez­
de rare dispun In vederea 22.000 tone cărbune, 2680 tone productivitatea muncii, la eco­ la laminate finite pline cu temporane. Participanţii la discuţiile ţionale voltarea colaborării între cele
obţinerii unor rezultate supe­ fier în minereul marfă, 27.500 nomii şi beneficii. Se manifestă 5.381 tone. la cherestea de La consfătuiri au luat parte din cadrul consfătuirilor. în ­ La primire au participat Emil două ţări. .precum si unele
rioare. tone fontă, 12.600 tone oţel. încă o insuficientă preocupare faci cu 466 metri cubi. Io tovarăşii Ioacbîm Moga, prim- văţători, educatori si profesori Rodnaraş, vicepreşedinte al aspecte ale situaţiei Interna­
Pentru etapa actuală această 11.300 metri cubi produse pentru a ridica activitatea În ­ buşteni cu 3.704 metri cubi. sorrclar al Comitetului ju ­ din şcoli generale, profesiona­ Consiliului de Stat. Ştefan V o i­ ţionale actuale.
Ia lemn de mină cu 312 metri
y c e s ita lc se impune mai mult forestiere, 175 tone de car­ treprinderilor la nivelul cerin­ cubi. la conserve de lequme deţean Hunedoara al PCR., le. licee dc cultură generală
ca orirlnd. Conducerea pa rti­ ne ele In ceea ce p ri­ ţelor si posibilităţilor. cu 65 lonc. In acelaşi limp, preşedintele Comitetului c*. st de specialitate — an arătat
dului si statului au pus In la- veşte exportul, rcatizărilr sint Deşi pe ansamblul judeţului Xi’cntiv al Consiliului popular că noua Lege a învătâmîniu-
|a oamenilor muncii sarcina de asemenea, bune. In R luni planul este depăşii la uncie la unele produse volum ul nc- judeţean provizoriu -- la De­ tradiţiile tnvătămîntului nostru, Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a
111i oglindeşte experienţa
şl
de a mobiliza ţoale forţele, de au fost livrale mărfuri în întreprinderi si produse p rin ­ realizărilor a continuat să va ; Vichenle Bălan, membru
a pune în valoare toate re­ valoare de 90 milioane lei, mai cipale sarcinile nu sint înde­ crească Aceasta este desigur al biroului Comitetului jude­ ale şcolii si pedagogici universa­
sursele pentru sporirea p ro­ mult deeît ; revederile din plinite. Aslfel. la ,,Marmura" o stare de lucruri necorrspun- ţean rlr partid, prîm-vi- le. si răspund întru totul cerin­ primit pe secretarul de stat pentru
ducţiei tn condiţii de tnaltă ronlraelele alerenle acestei pe­ Simeria. 1 F. Petroşani. I L. Si - zătoarc căreia trebuie să i se cepreşrdinte al Consiliului ţelor actuale şi de perspectivă
capăt.
pună
După
părerea
eficienin. de a accelera — pes­ rioade. meria si I A S Orăşlic nu s-a noastră, nu există n in un fel popular judeţean provizoriu ale societăţii romănrşli. im­
te ritm urile stabilite — pro­ Planul productivităţii nuinrii îndeplinit [la n u l la producţia de justificări* pentru rămîneri- — la Orăştio ; Ştefan A lm â­ perativelor care stau în fala afacerile externe al Marii Britanii,
cesul de dezvoltam economică a fost de asemenea depăşit cu globală. Toi la arrsl indicalnr lo în urmă. Există însă [ osi- şan, secretar al Comitetului înv ătămîntului datorită dez­
a tării. Plenara din iunie a 2.1 Ia sută, nbţinindu-se pe în lupa auqust 7 întreprinderi bililătî reale ca pînă la sfîrşi- judeţean de partid si Petru voltării impetuoase a societăţii Micltael Stewart
C C al P.C R a adresat co­ această cale întroaqa depăşire — IM . Barza. ..Marmura” Si- Bota. vicepreşedinte al Comi­ noastre socialiste, a avîntului
lectivelor din Industrie o v i­ a planului de producţie La meria, I P. Hatrq. LE. Orăştic, tul trimestrului III toate unită­ tetului executiv al Consiliului sliintei şi tehnicii contempo­
ridice
ţile economice să se
brantă rhemare pentru supli­ preţul de rosl, economiile în ­ I F Petroşani, întreprinderea peste nivelurile de producţie popular judeţean provizoriu — rane.
mentarea producţiei, reduce­ sumează după 7 luni peste 50 poliqrafică. I J V.L.F. — au ră­ stabilite prin plan. la Brad ; Emil Pleşa, membru Anali/.înd rezultatele obtmu- Preşedintele Consiliului do ad junej al ministrului atace,
rea eheiInieli 1 or materiale, spo­ milioane lei, iar beneficiile su­ mas reslanţiere, diminuînd rea­ Rezervele din fiecare unita­ supleant al biroului Com itetu­ te în anul şcolar trecut, dife­ M iniştri al Republicii Socialis­ rilor externe, si Vasile Pun-
rirea volum ului de economii si plimentare 47 milioane lei lizările cu 5 milioane lei. In te permit realizarea sarcinilor lui judeţean de partid, si ritele aspecte ale activităţii te România. Ion Ghoorghe qan. ambasadorul României la
benefic ii. Prezentarea succintă a aces­ leqălurâ cu sîluatia din luna Sabin Boliciu. vicepreşedinte Maurer a primit, marii d im i­ Londra
stabilite. Cind spunem acest şcolare şi exlraşcolare. v o rb i­
Oamenii muncii din judeţul tor realizări demonstrează că auqust a acestor întreprinderi, lucru ne referim în primul al Comitetului executiv al torii au insistat asupra la tu ri­ neaţa. pe secretarul de stat Oaspetele a fost însoţit de
nostru au răspuns cu entu­ pe ansamblul judeţului aclivi- trebuie remarcai că nu cauze­ rinei la creşterea indicilor de Consiliului popular judeţean lor procesului inslruc liv-edu- pentru afacerile externe al M a ­ sir John Chadwick. ambasa­
ziasm acestei chemări. Sul) lalca economică sp desfăşoa­ le obiective au împiedicat rea­ utilizare a capacităţilor de provizoriu — la Hunedoara ; ra tiv unde s-au manifestat dc- rii Britanii. Michaol Stewart. dorul M arii Britanii la Bucu­
rondnreroa organelor si or- ră în ron dilii bune, oamenii lizarea planului ci laptul că producţie, la folosirea raţiona­ dr.loqati ai M inisterului Invătă- fir iente. făcînd valoroase pro­ Cu acest prilej, au fost diş- reşti. P T. Hayman, subsecre­
qanizatiilor de partid. In intre- muncii htinedorenl aduc *>ri n la aceste unităţi comitetele dc: lă a forţei de muncă şi a mîntului şi ai Inspectoratului puneri pentru remedierea lor culale unele | rohlrme de in ­ tar dc stat pentru afacerile ex­
f rindorile din iudetul Hune­ munca lor entuziastă o 'con­ direcţie şi orqanizatiile de şcolar judeţean, reprezentanţi in anul şcolar rare va începe. teres reciproc privind dezvol­ terne. D v) D. Mailland, secre­
doara se desfăşoară o Însu­ partid nu urmăresc îndeaproa­ al orqanelnr locale dc partid De asemenea, o atenţie deo­ tarea relaţiilor româno-brila- tar personal principal, \V R .
tribuţie de seamă la dezvol­ si de stat nice, precum şi asţ cete ale Ilaydou. şeful departamentului
fleţită Întrecere pentru ob ţi­ pe mersul îndeplinirii planului, sebită a fost acordată proble­
nerea unor rezultate economi­ tarea economică şi proqresul se conduc după aprecieri qo- (Continuare in pag. o [£ J In cadrul consfătuirilor a melor noi care se ridică în situaţiei intern a lionale actua­ de ştiri, C.S R, Giflord. consi­
ce superioare. In primele 8 tării. nerale şi nu intervin cu hotă- fost prezentai referatul „Sar­ aciuatul an de învătămînt. le- le lier. director adjunct al depar­
La întrevedere, care s-a des­ tamentului Nord în M in id e -
cinile care revin cadrelor cli- făşurat tnlr-o atmosferă dc* rul Afacerilor Externe, şi PJ.
cordialitate, au participat Cor- Goulden consilier în M in is­
(Cfcmimjor* U p o f a (*o)
ncliu Mănescu. ministrul afa­ terul Afacerilor Externe
cerilor externe, Vasile Şandru, (Agerpresl
încheierea lucrărilor
seminarului internaţional
de teoria interpolării şi Participarea organelor sindicale
noţiunea de convexifate
ia activitatea comitetelor de
M arti s-au încheiat )a face doar în slrîn sâ co re la ­
Cluj lucrările seminarului ţie cli teoria g en erală a in ­
Internaţional de teoria in ­ te rp o lă rii, a ap ro x im ării st E a H ■ a b s w v
terpolării şi noţiunea de teoria ccnvcvitălii
convcxîtatc Timp de zece Jn afara lucrărilor pro- direcţie implica raspum
zile numeroşi matematicieni nriu-zise al** seminarului,
din tara ş! de peşte hotare oamenii dc ştiinţă romflnl
au dezbălut probleme refe­ si străini rare au luat par­
ritoare la acest capitol al te la areastă reuniune ştiin ­ Investirea prcşedinlHui cu
matematicii, care slă astăzi ţifică, au vizitat Institutul calitatea do membru cu drep­
In alentia celor mal impor­ dc calcul din Cluj al Aca­ deosebite turi deliberative în com itelui
tante centre de cercetări din demiei. unde au asistat la (h* dircclie oferă comitetului
hime^ Programul seminarului o demonstraţie nracliră cu sindicatului posibilitatea prac­
a cuprins s! o sesiune dc maşina electronică de ra t­ Natura calitativ superioara a clapei actuale de per­ tică do a se afirma mai pu ter­
p comunicări privind teoria e­ eul. precum st Grădina bo­ fecţionare a economiei şi vieţii sociale pune in faU sin­ nic in viata întreprinderii, de
i rn a liilo r funcţionale. Discu­ tanică din localitate Ei au dicalelor necesitatea de a-şî aduce o contribuţie tot a şi axa operativ activitatea o*.*
ţiile din cadrul sesiunii, pri­ făcut, dc asemenea, o ex­ mai electivă la dezvoltarea societăţii, la adîncirea de­ piohlcm clc majore ale colec­
ma de acest fel din tara cursie la Ciucra. la M u ­ mocraţiei socialiste, de a acţiona cu competentă şi ope­ tivelor de muncă, d<* a cunoaş­
noastră, au evidenţiat faptul zeu! memorial „Oclax lan rativ italc in rezolvarea sarcinilor curente şi do. perspec­ te permanent pulsul desfăşu­
că tratarea modernă a ecua­ Coga" tivă din întreprinderi şi instituţii. Prin participarea l.i rării producţiei. Trebuie îns-i
ţiilor funcţionale se poate (Agerpresl activitatea comitetelor dc direcţie, organelor sindicale reţinut — şi în această p ri­
li s-a creat cadrul juridic propice de a exercita cu vinţă activul sindical a fost
mai marc eficientă atribuţiile ce decurg din stalului de instruit — că preşedintele sin­
cea mai largă organizaţie dc masă a clasei m unci­ dicalului reprezintă in organul
Inaugurarea unei noi zone toare : adică pe dc o parte de mobilizare activă a od- colectiv do conducere al Între­
menîlor muncii in producţie şi educarea lor m ultilatera­ prinderii sau al orqani/d|iei e-
industriale la Tg. Mureş la. iar pe de alta parte de susţinerea intereselor sa­ ronoiuice sindicatul in fruntea
lariaţilor privind condiţiile do muncă şi de viaţă.
căruia a fost ales. masa
do
Timpul scurs dc la constituirea comitetelor de direc­ membri do sindicat In aceas­
ţie a dai posibilitate unor comitete ale sindicalelor ta calitate de membru dc drent
In partea dp sud-est a o- cule de birou. Anual la să se afirme, să imbine ambele taluri ale aclivilaţii in in comitetul do direclie (caro
rasnhil Tq. Mureş, a fost Tg. Mureş se vor produce aşa lei ca să nu scape din vedere nici interesele gene­ încetează în momentul cind int
inaugurală o nouă zonă in ­ 30.900 de astfel de maşini. rale —- ce primează — , nici interesele celor ce muncesc o J c ales în organul sindical),
dustrială tn care vor fi Se prevede ca fabrica să Totuşi, unele organe sindicale au „demarai" mai greu, preşedintele sindicalului nu
construite mai multe între­ intre în funcţiune ţn prima sint încă tributare stilului de nuincă de sinird(d(ă şi — poate pruni sarcini de n a tu ri
prinderi de mecanică tină parte a anului 1970. Con­ de ce să nu o spunem pe nume ■— in diverse proble­ l< liniro-administrotivă : de p il­
Prima unltalp, a cărei con­ struirea acestui obiectiv a me ele se situează la remorca conducerilor lohnkxî- dă, de a răspunde* în faţa co­
strucţie a Si începui, este fost încredinţată unul şan­ ddministrali ve. mitetului de direcţie de activ i­
falnica de maşini de calcu­ tier apartlnînd Întreprinderii Iată de ce. redacţia a considerat util să solicite to­ tatea e< (momi r o-or eja ni za l( vrie ă
la! electromecanice. Areste «te construcţii şi montaj din varăşului GHKORGHE M IH A IL A , secretar al C onsiliu­ a unui anumit sec tor dc produc­
maşini, realizate pentru p ri­ Cluj. lui judeţean Hunedoara a! U G.S.R , unele precizări in ţie sau serv iciu funcţional din
ma oară în ţară vor fl des­ ce priveşte atribuţiile preşedinţilor de sindical in co­ întreprindere Cf răspunde pen­
tinate celor mal diverse cal­ (Agerpres) mitetele de direcţie, concliizjilc ce se desprind din ac­ tru întreaga sa activitate iu ţa­
tivitatea dc pînă acum şi cum trebuie acţionai penlru ţa com itetului sindicalului, a
perlce(iouarea continuă a stilului de muncă. masei membrilor dc sindical.
Fireşte, aceste particularităţi
— să le spunem aşa — ale ac­
tivităţii preşedinţilor de sindi­
m m w m ? cumpărătorilor o gamă variată de acum simpli spectatori, că
cat în comitetele dc direcţie,
B
W
A i
■
W
nu trebuie înţelese că ei sînt
de încălţăminte do cauciuc, de
tare dispun din abundentă de­
ele i-ar scuti de răspundere
pozitele. La Lunca Cernii du
faţă de deciziile şi măsurii**
Jos se găsesc suficiente Halc­
ii i penlru lanterne şî aparate stabilite de aceste organe. In
mei un caz nu!
dc radio cu tranzistori, dar Preşedintele sindicalului tre­
Dp mult timp distanţa din­ le cele necesare La Lunca re la numai cîţiva kilometri, la Luiuvi Cernii de Jos, (Ir pildă, la Topliţa, Dabîca şi H ă jd ă i) vicepreşedinte al U.J.CC. Da, nici unul dintre magazinele din buie să vegheze ca toate de­
tre localităţi a încetat să mei Cernii de Jos, aprecierile cetă­ llăjdău şi apoi la Dobîca şi s-a construit un drum bun. lo­ rlo la... Hunedoara. Dar la Lun­ dar nu s-au făcut la forul tu- jurul Bradului nu dispunea de ciziile şi măsurile elaborate do
fie un impediment In calea ţenilor au fost unanime în Top li la. unităţile aparţin... re­ ialitatea respectivă a devenit ca Cernii plinea aduce rlu lelar nici intervenţiile de r i­ mult solicitatele băieţii, tşi m ii CLunitclele dc direcţie (ca de
desfăşurării irormale a a ctivi­ ceea ce priveşte servirea dar ţelei comerciale de stat. Ca- (entru eh* comună şi nu mm două ori pe săplămînă, iar în goare pentru rezolvarea aces­ edificator asupra modului cum altfel şi deciziile directorului)
tăţii economice şi social-cnl- o anomalie, penlru că aşa se rr-i raţionamentul acestei o r­ aparţine administrativ dr Ha­ celelalte trei imităti numai o tor anomalii, care. trebuie să sint repartizate m ărfurile ni sa respecte legislaţia muncii,
turale. Căile de acces nou numeşte, se interpune între de­ ganizări ? ţeg ş a ). In aceste condiţii re­ singură dală şi insuficientă. recunoască oricine, costă mult se pare şi im alt exemplu. La sa se înscrie în prevederile
create, mijloacele de transport pozit şi magazin. Parc fie ne­ — Nu-i vorba de raiiona- glementarea vedic aduce prr- Am insistai asupra acestui Şi produc neajunsuri în apro- Mihăileni (sat al comunei eonliactului colectiv, să lină
puse la dispoziţie. facilitează crezut, dar este adevărat că aspect pentru că exemplul nu v i7.ionarc. Se deschide astfel Ruceş) n-au fost repartizate do scama de propunerile şi mâ-
legătura permanenta înlTe rele unităţile cooperaţiei de con­ esle unic în judelui nostru. La destul dc larg poarta slabei ca­ aproape un an conserve de pa­ surile stabilite de adunările ge­
urai îndepărtate sale şi oraşv sum de pe raza comunei Lun­ In unităţile comerciale de la sate unităţile din Zdrapti, Mihăileni, lităţi a produselor, a degradă­ teu de ficat. In sclumb l,a nerale ale salariaţilor. Şi, în
In această conjunctură s-ar ca Cernii de Jos se aprovizio­ l'uiccs şi altele din jurul Bra­ rilor, motivate în general pe Ruceş „soseşte pateu de fiert marea lor majoritate, preşedin­
părea neavenită întrebarea : nează tocmai d in ... Haţeg, în dului. aprovizionarea se lac* seama., distanţelor mari de cu aproape fiecare transport” , ţii do sindicate asigură aceas­
„Distanţa este un impediment limp ce maşinile cu marfă trec ment, ne-a răspuns tovarăşul judicii. In loc să normalizeze din. . Deva, cu toate consecin­ transport. ne-a declarat vinzatnorea A u ­ tă orientare, insistă ca pe i-
în calea bunei aprovizionări?" p rin ... Hunedoara, pe la uşile Gheorqhe Niţescu — şeful ser­ situaţia. Se fac che ltuirii inu­ ţele ce decurg de aici. N-ar !i Ceea ce surprinde, dc ase­ relia Hărăguş. De fapt cu­ genda dc lucru a comitetelor
Răspunsul l-am căntnl în câ­ depozitelor. De ce ? Penlru cu viciului comercial din cadrul tile dp transport, suferă oţrro- oare nrai uşor, şi mai economi­ menea. este repartizarea fon­ tiile aşteptau. stivuite în de direcţie să fie incluse la
teva unitei ţi comerciale ale unităţile amintite aparţin coo­ U.J.CC. — ci de un protocol vizionarea, responsabilii sini cos, ca ele so apar tină de dului do marfă în unilălile Gît despre mături, locul cuvenit problemele so­
rooperotiei de consum din lo­ peraţiei de consum, iar în H u­ încheiat în urmă cu 3-4 ani obligaţi s<i bală dm m urile la O.C.L. comerţ mixt Brad ? Pcn cooperaţiei de consum, (Nu ne le-am văzut şi pe acestea
calităţi îndepărtate. nedoara nu există decîl re!?a între M inisterul Comerlului In­ • lateq, în loc să-şi rezolve tre­ tru că. de lapt, maşinile care referim la cele aparţinînd co­ în magazin. Tot dc neînţeles ciale ale oamenilor. De exem­
Penlru că în moi toate sa­ comercială de stat. De aici o terior şi Centrocoop, care re­ burile în Hunedoara pe undi* vin de la Deva trebuie să trea­ merţului de stat, deoarece au plu, la C S. Hunedoara s-au
lcie de munte au fost înfiinţate serie de neajunsuri. A pro vizio­ glementează raza de activitate dc fapt trec. Mai curios insă că prin Brad. unde există un un regim aparte de aprovizio­ $. POP dezbătut în comitetul dc di-
unităţi comerciale, raţiunea e- narea se face de la aproxima­ a reţelei comerciale. este că unilălile din Lunca Cer­ subdepozit al cooperaţiei de nare). In unele unităţi lipsesc
xislenţei lor esle satisfacerea tiv 100 de knr., unele mărfuri Să ne lie îngăduit însă a o­ nii de Jos sînt aprovizionate consum „Ne depăşeşte rezol­ produse care în altele se qă-
necesităţilor populaţiei, prin- nu se găsesc, sau cantităţile biecta că de acum 3-4 ani s-au cu pîmc, ca şi cele ce aparţin varea problemei* — ne-a de­ sesc în mod curent. Magazi­ (C«*1»rH»are m pog a (Continuare in pog. a , Z-a)
tr-o bună aprov iz.îonarc cu ţoa­ nu satisfac. Aceasta In vreme schimbai multe lucruri, (spre reţelei comer[ului de stat (de clarat tovarăşul îoan Haţeqan. nele de la sate nu pot oferi