Page 33 - Drumul_socialismului_1968_09

bazîndu-se pe necesităţile şi
realităţile existente, biroul Co­ CONSFĂTUIRILE
m itetului judeţean de partid
Valorificarea integra de muncă dispun de larqi posi­
consideră că toate colectivele
şi
bilităţi pentru a mobiliza
vederea realizării planului a­ CADRELOR DIDACTICE
valorifica inlregral potenţialul
economic al Întreprinderilor, In
a potenţialului economic nual de către toate unităţile (Urmare din pag. 1) faţă de realizările tuturor oa­ tre fn plin avtnt, Inspirat din
şi la toţi indicatorii. In acest
scop, comitetele municipale şi
tradiţia valoroasă a şcolii ro­
menilor muncii, de Istoria, p li­
orăşeneşti de partid, împreună
mâneşti,
corespunde întru totul
de
cu orqanizatiile de partid şi
patriotism, a poporului
comitetele de direclle trebuie nă de minunate exemple ro ­ aspiraţiilor noastre, ale lucră­
să analizeze grabnic cauzele gate de şcolarizarea de Ia mân. torilor din şcoli şl ne întăreş­
răm înerilor fn urmă $1 să sta­ virata de 6 ani, extinderea du­ In Încheiere, In numele te hotărîrca de a ne valorifica
or fermitate pentru întărirea organizată po trivit ou cerinţele lucra ae Impune mal ales bilească măsuri concrete pen­ ratei lnvăţăm întulul general o­ biroului Comitetului judeţean întreaga pregătire profesională
disciplinei de producţie şl l i ­ ritm ului de lucru, se fac sim­ la Deva, Lupenl, Petroşani şl tru recuperarea tuturor restan­ de partid şl al Consiliului şi metodlco-dldactlcă penlm
Urmore din pag. 1) bligatoriu la 10 ani. buna pre­ popular judeţean provizoriu, formarea unor tineri temeinic
chidarea absentelor nemotiva­ ţite goluri In aprovizionarea Orăştle, unde predarea locuin­ ţelor. In cadrul acestor analize gătire a primei promoţii care
te, pentru asigurarea unei a- tehntco-materială, iar utilajele ţelor esle rămasă în urmă. In atenţia principală trebuie în­ absolvă liceul cu 12 clase. N u ­ vorb itoru l a urat cadrelor d i­ pregătiţi, buni comunişi! şl pa­
provlzionărl tehnice şl mate­ de construcţii şi timpul de acest scop, beneficiarii şi con­ dreptată spre crearea con diţii­ dactice succese tn noul an trioţi, care să dezvolte pe mal
timpului de lucru, la creşte­ riale ritm ice a locurilor de lucru nu slnt judicios folosite. structorii au datoria să asigure lor tehnice si materiale de lu­ meroşi participanţi la discuţii şcolar şl şi-a exprimat con­ departe cuceririle socialismu­
rea 1n final a productivităţii muncă. pentru îmbunătăţirea Sub nivelul realizărilor pe punerea în funcţiune a tuturor cru, organizarea activităţii pro­ s-au referit la cuprinderea tu­ vingerea că acestea dispun lui.
muncii Cerinţele economiei condiţiilor de muncă şl de ansamblul judeţului se pre­ obiectivelor cu scadente in ductive pentru perioada de turor coţ iilor de vfrstă şco­ de forte suficiente. capabile A lă tu ri de fnlregul popor,
naţionale nu permit în nici un viaţă ale m uncitorilor şl în ­ zintă Termocentrala Deva, în­ acest an si In semestrul I al arţu- iarnă. In scopul realizării in­ lară în procesul de învăţă- să rezolve toate problemele lucrătorii din şcoli sprijină
chip menţinerea în stare de lăturarea fluctuaţiei. treprinderea de prefabricate I vi 1 viitor. Paralel cu preocu­ tegrale a planului si a pro­ mînt, la asigurarea bazei ma­ ce stau în munca pe care o intru totul pollllca fermă, pro­
uelunctlonare a maşinilor si In ce priveşte exportul, ară­ Blrcea, S.C.S.M. Petroşani. parea pentru îndeplinirea nive­ ducţiei suplimentare prevăzute. teriale si materialului didac­ desfăşoară Ia clasă şl în afara fund ştiinţifică, a partidului si
utilajelor. Or, din acest puncl tam la început că pe ansam­ C.C.V.J., Direcţia regională lelor de producţie planificate, Se recomandă urmărirea dcca- tic al şcolilor, la activitatea şcolii, dînd astfel justificare statului nostru. In flecare mă­
de vedere In întreprinderile blul judeţului realizările sini C.F.R., Consiliul popular Jude­ în unităţile noastre industriale dală a mersului îndeplinirii consiliilor pedagogice, a comi­ înaltei aprecieri de cere se bu­ sură elaborată de conducerea
judeţului noslru sini Inc* larql bune, livrlndu-se pînă acum ţean şi altele. Concluzia des­ şi de construcţii trebuie să sp planului In loato unităţile, in ­ siilor metodice şi cercurilor cură astăzi slu jitorii şcolii ro ­ Partidului Comunist Român,
posibilităţi La C.C.V.J.. ţeste 70 la sută din volumul prinsă din activitatea de in­ depună eforturi susţinute pen­ tervenţia operativă pentru pre­ pe specialităţi mâneşti din partea partidului nnl vedem cum sc materiali­
C.S H , I M Hunedoara, IM . de m ărfuri planificate pentru vestiţii desfăşurată In acest an tru creşterea eficientei econo­ venirea oricăror deficiente. Lutnd cuvînlul la consfătui­ şl statului nostru. zează profunzimea ştiinţifică,
Barza. în întreprinderile fo­ acest an. Trebuie să arătăm este că pe şantierele noastre mice. In primele 7 luni, aşa In sectorul de investiţii esle rea de le Deva. tovarăşul Consfătuirile cadrelor didac­ combativitatea şl consecvenţa
restiere şt ţe şantierele de Insă, că nu toate întreprinde­ Îndeosebi la T.C.C.M. Petro­ ctim s-a arătat, s-au obţinut necesar să se revadă toate loachim Moqa s-a referit la tice au exprimat adeziunea u­ revoluţionară, puse In slujba
ronstruclil, valoarea capacită­ rile s-au achitat de această şani şi Hunedoara, la şantierul rezultate bune. In spatele c i­ graficele pe toate şantierele, condiţiile deosebite care ca­ nanimă e cadrelor didactice Înfăptuirii măreţei opere de
ţilor de producţie, Inactive obligaţie esenţială I F, Haţeg 503 Blrcea şi la şantierul co­ frelor globale se ascund insă la toate obiectivele. Si se racterizează deschiderea nou­ fată de politica Internă şl e x ­ dcsăvfrşjre a construcţiei so­
sau cu parametri scăzuţi este a realizat doar 82,7 la sulă mitetului de stat al apelor din o seamă de neajunsuri Astfel, vor stabili măsuri concrete si lui an .şcolar, necesitatea cu­ ternă a partidului nostru. A lă ­ cialiste Aprobăm din adincnl
de circa 130 milioane Iei A- din planul de export, Iar Valea Jiului si la obiectivele volum ul cheltuielilor la 1.000 ritm uri de execuţie. Este de noaşterii profunde de către turi de întrequl popor, lucră­ Inimii foaie aceste măsuri $1
reasta este o anomalie eviden­ I I L Deva 44,1 la sută. Cu social-culturale trebuie «aclio- lei producţie marfă este depăşit asemenea necesar ca la p rin ­ toate cadrele didactice a mă­ torii din Invăţămlnt, strîns u- nc unim şl mal strins în jurul
tă pentru lichidarea căreia restante se prezintă şl I F. nat cu toată hotărlrea pentru pe judeţ cu 4,22 lei. această cipalele unităţi să fie repartizaţi surilor de dezvoltare şl pe r­ niti în ju ru l partidului, răs­ partidului pentru dezvoltarea,
conducerile întreprinderilor s! Orăştle. Impulsionarea ritm ului de exe­ depăşire provine In special de membrii birourilor municipale fecţionare a Invătămlntulul, pund cu dăruire patriotică tu­ consolidarea şl apărarea cuce­
organizaţiile de partid trebuie Legat de respectarea dis­ cuţie astfel ca pe ansamblul la marile în tre p rin d e ri— C.S.H., şi orăşeneşti de partid, pre­ a sarcinilor care le revin pen­ turor chemărilor şl sarcinilor ririlo r socialismului în ţara
să ia măsuri holărite. judeţului să sc ajungă încă C.C.V.J., l.M. Deva. I. F. Orăş- cum şi alte cadre de specialişti, tru a consolida ceea ce s-n care Ie revin. Expresie a sen­ noastră
ciplinei contractuale o men­ din această lună la un ritm tie şl alte unităţi. S-au Înre­ realizat pînă tn prezent şt a
O rezervă încă slab v a lo ri­ pentru a respecta întocmai gra­ timentului de dragosje fierb in­ Unitatea noastră deplină fn
ţiune de loc îmbucurătoare mediu lunar de cel puţin 11 Ia gistrat de asemenea depăşiri ridica pe o treaptă superioa­
ficată pentru sporirea produc­ ficele de execuţie sl a preqăti te faţă de conducerea noastră ju rul parlidulul şl guvernului,
trebuie făcută la adresa Com­ sută. Pentru a atinge acest ritm in consumurile specifice de ră procesul instrucliv-educa-
ţiei şl a productivităţii m un­ frontul de lucru pentru anul de partid şl de stat este şi te­ adeziunea fierbfnle faţă de
binatului siderurgic Hunedoa­ se impune mobilizarea efectivă materii prime, materiale, com­ viitor. tiv'.
cii constă In indicele nesalis- ra şl a unităţilor forestiere a Intreqului potenţial tehnic, bustibil şi energie, cheltuieli legrama pe care participanţii poziţia României In loale pro­
făcătoT de utilizare a tim pu­ Haţeg şi Orăştle. In luna au­ material şi uman existent In neeconomicoase. Situaţia nefavo­ Oamenii muncii din indus- Referindu-se la rezultatele la consfătuirea de la Deva au blemele politicii Inlcrne $1 e x­
lui de lucru Situaţiile statis­ gust, C.S. Hunedoara nu a o ­ unităţile de construcţii, folo­ rabilă la acesl indicator sin­ tiia judeţului Hunedoara au obţinute de şcolile din judeţ, ndreset-o Comitetului Cen­ terne. constituie pentru activi­
tice arală că tn luna treru- norat 50 de contracte însu- sirea la întreaga capacitate a tetic al planului de stat ne făcut o adevărată tradiţie, un vorbitorul a arătat că nu tre­ tral al PCR., tovarăşului tatea noastră, de creştere sl
lă, pe judeţ, llmpul de lu ­ mlnd 1506 tone de profile gre­ maşinilor, utilajelor şi a fo r­ determină să atraqem atenţia titlu de mîndrie din îndeplini­ buie să fie scăpate nici un Nlcolac Ceauşescu. formare a tinerel generaţii,
cru a fost folosit numai In p ro­ le*. Iar întreprinderea forestie­ ţei de muncă, asigurarea unei comitetelor de direcţie, orga­ rea exemplară a sarcinilor e­ moment din vedere o seamă „Noi, colectivul de educa­ un factor cu bogate valenţe
porţie de 94,7 la sulă, adică conomice, au fosl în primele de deficiente care s-au mani­ educative. Asigurăm Comitetul
ră 11 contracte cu 1.300 metri conlucrări fructuoase intre be­ nizaţiilor de partid din un ită­ tori, învăţător! şi proiesorl din
sub nivelul realizai în perioa­ cwbl de buşteni şl cherestea. neficiari, constructori şi pro­ ţile respective să întreprindă rînduri, înfăptuind cu hotărîre festat în asigurarea conţinutu­ m unicipiul Deva, oraşul Sirae- Central, pe dumneavoastră
da corespunzătoare a anului După cum este cunoscut. In iectanţi pentru realizarea Inte­ operativ cele mai potrivite mă­ politica partidului. Exprimăm lui Ideologic profund al lec­ rla şl localităţile învecinate. personal, Iubite tovarăşe
Irecut. Cu realizări slabe în convingerea că şl în acest an, ţiilor, în procesul de moder­ Nicolae Ceauşescu, că nu vom
judeţul nostru se desfăşoară grală a planului pe acest an şl suri pentru reducerea cheltu­ — se spune In telegramă —
această privinţă se prezintă clnd, întregul popor munceşte nizare a metodelor de preda­ precupeţi nlcf un efort penlru
şt In acest an o vastă activi­ pregătirea temeinică a inves­ ielilor materiale de producţie, în lru n l|l în tradiţionala consfă­
C C.V.J cu 92,7 la sută, I M. tate de Investiţii pentru dez­ tiţiilo r anului viitor. pentru ridicarea gradului de Cu abnegaţie şl entuziasm pen­ re. în întărirea disciplinei şco­ tuire a cadrelor didactice, ne a da societăţii noastre oameni
Deva cu 92,B la sulă, I M. Ţe- voltarea economică şl soclal- Dacă aceasta este situaţia eficienţă economică. tru înflorirea României socia­ lare. în desfăşurarea practicii exprimăm ataşamentul faţă de cu o concepţie şlllnţifică de­
bea cu 94,4 la sulă, I M Bar­ m lluralâ. Din volum ul de peste stadiilor fizice pe şantiere, tre ­ Apreciind pozitiv activitatea liste, muncitorii, tehnicienii şl de ţ rodtictie. orientarea pro­ Partidul Comunist Român, do spre lume şi viaţă, tineri pen­
za cu 94,5 la sută, „V I scozq" 2,5 miliarde lei investiţii, s-au buie arătat că In ce priveşte desfăşurată In Industria jude­ inginerii din Judeţul nostru vor fesională a elevilor, asigura­ Comitelui nostru Central. în tru care parlidul înseamnă a-
Lu ţ^nl cu 93,4 la şut* realizat în 8 luni, 62,0 la sută punerile în funcţiune a noilor fi la înălţimea sarcinilor ce rea şcolarizării şi frecvenţei Irunlc cu dumneavoastră, devărafuf părinte şl sfătuitor,
Această stare de lucruri se din planul anual de Investiţii. obiective nu sînt satisfăcătoare. ţului Hunedoara în cele 8 luni, le stau In fată. tuturor copiilor de vîrstă şco­ Iubite tovarăşe Nicolae care fşl Iubesc patria In care
datorează îndeosebi numărului La construcţli-monta) procentul Realizările perioadei reprezin­ lară, în gradul de promovabl- Ceauşescu. şl ne angajăm să s-au născut. Istoria glorioasă
mare de absenţe nemotlvote realizat In 8 luni este de 65,5 tă doar 52 Ia sută din planul litate al elevilor de la secţiile milităm neabătut pentru înfăp­ a acestui popor. Această gene­
şl învoiri. întreruperilor din la sută. anual. Cu mari rămtnerl In serale şi fără frecventă, în tuirea, alaiuri de întregul po­ raţie esle chemată să ducă
procesul de producţie precum Deşi plenul de Investiţii a­ urmă se prezintă C.C.VJ,, I.M. I n u n ită ţile co m er­ gospodărirea şl întreţinerea e­ por, a întregului ansamblu de mai departe cuceririle noaslro.
s! fluctuaţiei ridicate a forţei ferent perioadei a fost îndepli­ Deva, l.M. Hunedoara, între­ dificiilor şcolare. prefaceri înnoitoare stahililc să militeze acllv pentru pro­
de muncă, mal ales In între­ nit, realizările din acest im­ prinderile forestiere. Necores­ Primul secretar s-a referit de Congresul al IX-lea şi do gresul României socialisle,
prinderile forestiere sl miniere. portant seclor nu se ridică la punzătoare este şi construcţia apoi )a diversificarea m ijloa­ Conferinţa Naţională a Parti­ penlru victoria deplină a id e i­
Fală de această situaţie, con­ nivelul posibilităţilor. Pe o de locuinţe, pînă în prezent c ia le de 8a sa te celor de desfăşurare a unei dului Comunist Român lor marxism-lcninlsmulul".
ducerile întreprinderilor, orga­ serie de şantiere ritm ul de e- fiind predate doar 1.270 de a ­ profunde activităţi educative, începem un nou an de în- O
nizaţiile de partid şl sindica­ xecuţle este nesatisfăcător. partamente din 2.639 pla n ifi­ nele cooperaţiei de consum arălfnd că în această direcţie văfămînt sul) semnul vastului Consfătuirile au ales dele­
tele au datoria să acţioneze Activitatea productivă j i u este cate. Intensificarea ritm ului de organizaţiile de partid vor tre ­
n-am qăsit făină de nici un fel. program de dezvoltare şi per­ gaţi la adunarea judeţeană a
(Urmare din pag. 1) La Dăbîca însă exista din a­ bui să îndrume si să sprijine fecţionare a lnvăţăm întulul lucrătorilor din Invătămînt, r a ­
bundenţă. A ic i nu se vindea mai mult conducerile şcolilor, românesc, elaborat de Direcli- re va dezbate Proiectul de Sta­
făina albă şl semi, cea de mă­ comandanţii unităţilor de pio­ vcle Plenarei CC. al PC R . tut al cadrelor didactice. Lu­
Insâmînţările de toamnă bat la uşă Jos, Roşcani etc., se adună mari este şl un alt aspect. La Mihăl- lai a fost şi ea în cantităţi sufi­ nieri şl secretarii U.T.C,, pen- din aprilie 1968 şl noua lege crurile consfătuirilor continuă
de
neştl, Jeledlntl, Nădăştla
Iru o slîrnl în inima tineretului
Îen4 şl Buceş aprovizionarea
Acesl
vast
a învâlâm înlulul
ciente. Şi, ca să nu fim acu­
cantilăţi de gunoi de giajd fără cu pline se face de două ori zaţi de afirmaţii lipsite de jus­ şcolar dragosteo fierbinte ^aţă Si însnfierţilor program, l/.vorit astăzi. în şedinţe pe speciali­
tăţi. în cadrul cercurilor peda­
a se transporta In cîmp, tn vre­ pe săptamînă, la Zdrapti însă tificare, cităm două cifre fu r­ de partidul şi patria noastră, din necesităţile soclclătll noas­ gogice.
au în
me ce nivelul recoltelor recla­ „pline se aduce etnd declarat nizate de gestionarii magazi­
plus la Brad — ne-a
mă acest lucru. Cu cantitatea
din
nelor. Pascotescu
Ioan
De ce se neglijează de îngrăşăminte naturale afla­ gestionara Zoie Matieş. — Am Lunca Cernii de J o s : „In au­
prim it pline în 24 august şi a­
tă la C.A.P. Mărtineştl se pot
fertiliza cîteva sute de hectare, poi numai In 4 septembrie. gust am prim it 210 kg mălai",
Ano Ticula de la
magazinul
ceea ce ar aduce un spor de Cit despre cantităţi, ele nu sînt din Dăbfca : „In august mi s-au
cîteva zeci de vagoane la p ro­ constante, ca să-mi pot face şi ţrinvis 2800 kq mălai". Şi cele
fertilizarea terenului ? conducere al unităţii este con­ eu o planificare. Din cauza as­ traseu rutier, numai că îe des­
ducţia de cereale. Consiliul de
acplasi
două unităţi sînt pe
ta se produce aglofneralie, oa­
vins de importanta acţiunii de menii sînt nem ulţum iţi". S-ar parte... dislanţa şi apartenen­
fertilizarea terenului, dar nu In i­ mai putea vorbi si de m ul­ ţa (la cooperaţia de consum
însemnătatea pe care o pre­ multe locuri Ingrăşămlntele ţiază nici o măsură concretă te alte produse tot pe acelaşi Sl O.C.L. Alimentara).
zintă folosirea Judicioasă a în­ chimice au fost lăsate sub In vederea folosirii chibzuite ton. Asemenea exemple s-ar pu­
grăşămintelor chimice şl na­ re n ii liber să se degradeze, a îngrăşămintelor, In flecare A m cerut explicaţii la teri cita multe dar nu urmărim
turale se cunoaşte de către lără ca persoanele vinovate să an planul de fertilizare rămî- U JC.C. „Sînt unele localităţi un inventar. Cert este însă un
loţi lucrătorii din agricultură. fie făcute răspunzătoare de nînd doar o simplă însemnare — nc-o răspuns tovarăşul lucru : că nu distanta este a­
Este suficient să amintim că pagubele provocate cooperati­ pe htrtie. Aprecierea esle v a ­ Gheorghe Nitescu — unde *» ceea care condiţionează buna
pe seama fiecărui kg de sub­ velor agricole. Aşa stau lucru­ labilă şl pentru celelalte un i­ normal să se gospodărească aprovizionare, ci anumiţi fac­
stanţă activă sporul de p ro ­ rile la C.A.P. Nădăşlia Supe­ tăţi amintite ca exemple nega­ fondul de m ărfuri In funcţie tori care se ocupă de reparti­
ducţie la cultura griulu i se rioară, unde 10 tone de super- tive. de structura populaţiei, de zarea fondului de marfă exis­
ridică la 10—20 kg sau chiar fosfal au începu! să se p ie tri­ Cunoscînd eficienţa ridicată importanta maqazinului. Esle tent In depozite din abunden­
mai mult. fice lingă adăposturile de a n i­ pe care o au înqrăsâminlele deci justificat ca la Buceş — tă. pe reţeaua comercială (în
Apare dec! firească necesi­ male. Neglijenta ce se mani­ chimice asupra recoltei, clnd centru de comună — să existe unele localităţi şi chiar la
tatea ca în această perioadă, festă la unitatea amintită este în medie la cultura griulu i coo­ pateuri de ficat şi la Mihăi- U.J.C.C. s-a vorbit despre ges­
clnd se pun bazele recoltei de de a dreptul revoltătoare. U ni­ perativele agricole din judeţul leni nu". Nu facem aprecieri a­ tionari care ,.se interesează"
grlu a anului viitor, s3 se «- tatea I ace i a vestiţii deslul de nostru au folosit mai puţin de supra logicii acestor argumen­ ca să le fie satisfăcute comen­
corde o deosebită atentie ler- mari pentru procurarea îngră­ 200 kg la hectar, este cu totul tări. Aşteptăm răspunsul tova­ zile) şi anumile anomalii —
liliză rii terenului. In Întreprin­ şămintelor chimice (care sînt inexplicabil refuzul unor uni­ răşului Franclsc Gaşpar. pre­ care se menţin şi după îmbu­
derile agricole există o preo­ lăsale să se degradeze), în tăţi de a primi cantităţile re­ şedintele U.J.CC. cu privire la nătăţirea îm părţirii administra­
cupare susţinută pentru rea­ vreme ce alte sute de tone de partizate. Invocînd lipsa dispo­ problemele ridicate, pentru că ţi v-lerîtoriale a judeţului. Evi­
lizarea acţiunii respeclive, Îngrăşăminte naturale aşteaptă nibilităţilor băneşti, o serie de ele se inlîlnesr şi în alte In- dent loate acestea provoacă
pină acum aplicîndu-se îngră­ să fio transportate si Incor­ cooperative agricole cum sînt calilăli vizitate de noi cu al­ neajunsuri în aprovizionare si
şăminte chimice şi naturale pe porate în sol. Consiliul de con­ cele din Sălaşul de Jos, te prilejuri. nem ulţum irile justificate ale
o suprafaţă do aproape 1.000 ducere şi -inginerul coopera­ Zdrapţi, Pui. Mia şi altele, care Am dori Insă să ne referim cumpărătorilor. Direclia co­ Frumoaso incintă de la niino Lonea este rodul efortului conjugat al proiectanţilor şi
hectare care urmează să lie tivei nu poartă oare nici o obţin recolte ncnuilţumiloare, şi la un alt aspect care vizează, mercială judeţeană şi U.J.C.C. constructorilor. Supleţea şi fantezia ou fost îmbinate intr-un lot armonios.
răspundere faţă de această si- renunţă cu destulă uşurinţă la de fapt, repartizarea fondului sînt singurele în măsură să le
lnsămîntate în toamnă. Se con- Foto : V. ONOIU
tualie ? repartiţiile date, fără a avezj ţ.o de marfă de către orqanele ju- rezolve pentru că )e cad fn
şlată însă că In cooperativele
agricole fertilizarea terenului Deşi cooperatorii din Răcăş- vedere cheltuielile făcute pen­ delene. In nici unul din magazi­ competenţă.
este neglijată de către con­ tie obţin producţii de cereale tru procurarea Îngrăşămintelor
siliile de conducere Numai aşa nesalisfăcătoare, aici se ţin care aduc sporuri de producţie
se poate explica de ce nu s-au în stoc 12 tone ezotal încă ce depăşesc cu mult investi­
aplicat îngrăşăminte nici pe din anul trecut. Interesîndu-ne ţiile făcute. cu ctt mal m ulţi membri de punzăloare şl pe linie sindi­ zul tovarăşilor Avram Calană, — subliniem încă o dată, in
10 la sută din suprafaţa ce de ce nu se folosesc, ni s-a răs­ Timpul pînă la începerea in- sindicat. cală. de la T.A.P.L, Hunedoara. Se­ numele orqanelor sindicale —■
se va Insămtnta cu cereale pâ- puns că ,,se aşteaptă venirea sămlnţărilor de toamnă este (VMrrari Se pune In mod firesc pro­ M ajoritatea preşedinţilor de ver Filip, de la „M arm ura" Si- trebuie să lie rezultatul activi­
ioase. Dar, să vedem ce aspecle unui inginer care să indice scurt. De aceea se impune ca blema : esle necesar ca pre­ sindicate care fac parte din metid, Nicolae Drăghici, de la tăţii colective, al consultării
negotive se Inlllnesc in Ieq3- modul de aplicare". Este greu în fiecare unitate agricolă să şedintele sindicatului să con­ comitetele de direcţie au înţe­ „Agroscm " Oiăşlie şi alţii. De unui mare număr de tovarăşi,
lură cu folosirea îngrăşămin­ de admis o asemenea explica­ fie întreprinse acţiuni cnerqice recile probleme legate de îm­ voace şedinţe de comitet ori
ţie. mai ales dacă avem în pentru îndeplinirea integrată les răspunderile noi care le asemenea, la unii preşedinţi se al cunoaşterii aprofundate a
telor. bunătăţirea condiţiilor de m un­ do cile ori trebuie să ia parle realităţii şi sarcinilor de per­
vedere că unitatea nu lolnseşte a planurilor de fertilizare a te­ revin, lor şi organelor ce le re­ manifestă tendinţa de a nc-
In primul rlnd trebuie ară­ că, la I.C.S.H. construcţia de la activitatea comitetului de spectivă.
pentru prima dală înqrăşămin- renului. In acest scop consiliile prezint*, au căutat să cunoas­
tat că intr-o serie de coope­ locuinţe penlru nefamiliştl şi direcţie ? qMja informarea comitetelor Preşedinţii, comitetele sindi­
rative agricole există însem­ tele chimice. de conducere şi specialiştii, cu aclivitalca cantinelor, la IM . Dacă poate avea în prealabil că temeinic problemele puse sindicatelor despre problemele catelor trebuie, de ademenea, să
Un alt aspect care priveşte sprijinul Uniunii judeţene a
nate cantităţi de azotat sau Barza a fost pusă în discuţie o discuţie cu toţi membrii co- în dezbatere, să vină cu pro- dezbătute şî măsurile stabilite ajute şi pe reprezentanţii sa­
lipsa de preocupare pentru ri­ C.A.P şi Direcţiei aqricole au
superfosfat care stau de un repartizarea apartamentelor, la lariaţilor in comitetele de d i­
dicarea fertilităţii terenului si datoria de a asigura m ob ili­ Fabrica chimică Orâştie rezol­
an sau doi in stoc. Astfel de recţie — muncitori. maiştri
exemple ne sini oferite de că­ a producţiei aqricole se relerâ zarea tuturor forţelor la trans­ varea aerisirii atelierului de etc — să devină factori activi
tre cooperativele agricole din la neutllîzarea Îngrăşăminte­ portul în clmp şi încorporarea tîmplărie. in aceste organe colective de
Răcăşlie. Cinciş, Nădăşlia Su­ lor noturale. An de an la coo­ sub brazdă a stocurilor de In al doilea rlnd, practic nu Participarea organelor lucru. In acest sens, biroul exe­
perioară, Streisîngeorgiu, Strei. există decizie sau măsură sta­ cutiv al Consiliului judeţean al
Peştişu M ic ş,o. In cele mol perativele aqricole din M ărti- îngrăşăminte existente. bilită de comitetele de direc­ sindicatelor a organizat un c i­
ţie a cărei aplicare cu succes clu de expuneri şl consultaţii
să nu solicite sprijinul efec­ pentru preşedinţii de sindica­
tiv al sindicatelor prin m ijlo a ­ sindicale la activitatea te şi reprezentanţii salariaţilor
ce specilice activităţii lor : lă­ în comitetele de direcţie.
murirea sensului acestor mă­ M ăsurile stabilite de Con­
suri, mobilizarea salariaţilor, o gresul al IX-lea, de C onferin­
muncă politică susţinută pentru ţa Naţională şi plenarele C C .
întărirea disciplinei şl a răs­ al P.C.R. privind perfecţionarea
punderii faţă de îndeplinirea comitetelor de direcţie economiei, a întregii vieţi so­
sarcinilor etc. De asemenea, ciale, pun sarcini sporite In
sindicatelor le revin Importan­ faţa sindicatelor, care necesită
te sarcini în crearea climatu­ adoptarea unui stil de muncă
lui ca adunările generale ale suplu, colectiv, receptivitate
m iletului este foarte bine, dar, puner! competente şi aciuate, fn şedinţele comitetelor de d i­
salariaţilor să stimuleze in iţia ­ de multe ori, acest lucru în­ să susţină argumentat — clnd fată de înnoirile care -au loc
tiva creatoare a oamenilor seamnă şedinţe In plus. De a- a fost cazul — poziţia sindi­ recţie, neputlnd în felul aces­ In economie şl societate. De
muncii, participarea lor activă eeefl, este indicat ca preşedin­ catelor, a salariaţilor. A m in ­ ta să antreneze întregul activ aceea, sub conducerea organe­
la conducerea întreprinderilor. tele sindicatului, cnnosctnd tim printre aceştia pe tovarăşii sindical la o activitate p o liti­ lor şi organizaţiilor de partid,
că susţinută pentru mobilizarea
Participarea activă şi compe­ problemele ce urmează să for­ Constantin Năstase, de la E.M. salariaţilor la înfăptuirea aces­ sindicatele noastre au datoria
tentă a preşedinţilor sindicate­ meze ordinea de zi a şedinţei de a sprijini efectiv aplicarea
Lupcni. Ştefan Soitnoşi, de la tor măsuri.
lor Ja activitatea comitetelor de comitetului de direcţie, să cau­ C.S. Hunedoara, Ştefan Pop, rle Din activitatea desfăşurată neabătută a principiului con­
direcţie cere din partea lor, e te să discute despre ele cu c!t la Fabrica chimică Orăşlie, pînă în prezent de către pre­ ducerii colective In economie
orqanelor sindicale, sporirea mai mulţi membri ai com ite­ Iordan Popa, de la Complexul şedinţii sindicatelor în comite­ — materializat prin comitetele
preocupării fată de studierea tului sindicatului — dintre care tele de direcţie, biroul execu­ de direcţie, adunările qenera-
aprofundată a problemelor e­ unii slnt şi in comitetul de C F R. Simeria, Ioan Dudaş, de tiv al Consiliului judeţean al le ale salariaţilor, consultarea
conomice, profesionale, a ce­ direcţie — , să se consulte cu la U.V. Călan, Florin Niculos- sindicatelor a desprins clte- oamenilor muncii In probleme­
lor care privesc condiţiile de tovarăşi competenţi din activ, cu, de la Centrala termoelec­ va învăţăminte care trebuie le majore etc. — , de a veghea
muncă şi de viaţă ale salaria­ cu membri de sindical care trică Deva, Ioan Mardale, de pe viitor să stea în centrul a- la Instaurarea unui spirit de
ţilor. cunosc problemele analizate. la I.C.S. Hunedoara si altii. lenliei. Astfel, tinind seama înaltă echitate socială fn toa­
Preşedintele singur, oriclt de De asemenea, el are îndatori­ Cu toate că nu au dus lip­ de răspunderile noi care revin te sferele de activitate.
pregătit or li şi oriclt interes rea să discute aceste proble­ să de Instructaje asupra sarci­ preşedinţilor ca membri ai co­ Sarcina cea mai actuală a
ar manifesta, nu poate să cu­ me cu ceilalţi reprezentanţi ai nilor ce le revin în comitetele mitetelor de direcţie, de a sus­ sindicatelor noastre este ca.
noască temeinic şi în amănun­ salariaţilor In comitetul de di­ de direcţie, sînt şi unii pre­ ţine poziţia sindicatelor, a sa­ ^ toate formele muncii
ţime toată complexitatea pro­ recţie. şedinţi ai comitetelor sindica­ lariaţilor, este necesar ca e- politice şi organizatorice, să
blemelor care se ridică într-o O chestiune obltgalorle pen­ lelor care se mărginesc la pre­ coştia să se străduiască să cu­ stimuleze şi să sprijine activi­
întreprindere, mai ales în în ­ tru preşedintele sindicalului zenţa fizică în aceste organe noască temeinic, permanent, tatea creatoare a oamenilor
treprinderile mari sau răspîn- esle de a Informa tn cel mai colective de conducere a acti­ problemele majore ale colec­ muncii, hotărlrea lor de a-şi
dile teritorial. Tocmai de a- scurt limp posibil şi cit mai vităţii economice, lără să con­ tivelor de muncă, desfăşurarea Înzeci eforturile penlru înde­
ceca el trebuie să apeleze !a complet organul sindical despre sulte in prealabil şi pe alţi to­ producţiei, nevoile şi aspiraţii­ plinirea, la fiecare loc de mun-
Montarea corectă a piesei pentru rectificare este una din condiţiile executării unei lu­ qîndirea şi judecata colectivă deciziile şi măsurile care au varăşi In acest fel ei nu sînt le salariaţilor, propunerile şi ră. în mod corespunzător a
crări de bună calitate. Lăcătuşul sculer Mirceo Fărcoş, de (a Atelierele centrale Guraborza a comitetului sindicatului, a losl luate în comitelui de d i­ în măsură să ridice probleme suqestiilc lor. Părerile, propu­ sarcinilor de plan, a angaja­
respectă cu stricteţe această cerinţă, fapt ce se materializează in lucrări de bună calitate. activului obştesc pe probleme, recţie, pentru a se lua măsuri rare să contribuie la îmbună­ nerile, aprecierile pe care pre­ mentelor de a da o producţie
lă se consulte cu specialişti, polltico-organizaloiice cores- tăţirea activităţii. Aşa este ca- şedinţii urmează să le exprime suplimentară.