Page 36 - Drumul_socialismului_1968_09

/fc fa â C c •
■ — — -■ - ......— ?= PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
S a u o p * 0 * 9
» !
In p a g in a a iV -a

• Vizita delegaţiei guvernamentale române în
Mexic

Metodă înaintată • Conferinţa statelor neposesoare de arme nu­
pentru tralamentul cleare

pieselor • Evenimentele din Nigeria

Procesul de elaborare a • Stupefiantele : un flagel grav pentru tinere­
metalului la Combinatul si­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC.B. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU
derurgic din Hunedoara so­ tul american
licită anual lin consum mare
de roti de rulare $1 ban­
daje de la macaralele exis­ ii ANUL XX. NR. 4259 JOI 12 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI
tente aici. Pentru Înlătura­
rea acestui neajuns, care a­
nual ducea la pierderi de
metal in valoare de aproa­ Plecarea din Capitală a secretarului
pe 2 milioane Ici, un co­ Supleţe, operativitate,
lectiv de specialişti şi mun­
citori a pus la punct o de stat pentru afacerile externe al
nouă tehnologie de tratare
a pieselor amintite, ceea ce
duce la creşterea durabili- acţiuni eficiente— atri­ Marii Britanii, Michael Stewart
lăţii acestora Este vorba
de căliroa superficială a ro­
ţilo r de rulare şl bandaje­ M ie rcuri la amiază a părăsit La plecare, la aeroportul Ră-
lor de la macarale. Rucureştiul secretarul rle stat neasa. oaspetele a lost salutat
Această călire se execută bute importante ale pentru afacerile externe al M a­ de Corneliu Măneseu, m inis­
acum cu ajutorul cure nţi­ rii Britanii. Michael Stewart cu trul afacerilor externe. Vasilo
lor de inallă trecventă prin solia, care, la invitaţia minis­ Şandiu. adjunct al m inistrului
adaptarea unei instalaţii de trului afacerilor externe al Re­ afacerilor externe, Vasile Pun-
călire la cerinţele noii teh­ publicii Sociahsle Romanţa. gan, ambasadorul României la
nologii de Incru. muncii de partid Corneliu Măneseu. adresata în Londra, de funcţionari superi­
In preocuparea aceluiaşi numele guvernului român, a ori din M inisterul Afacerilor
colectiv, iornial din inql- racul o vizită ohcială în tara Externe.
nerii loan Golomboş. A n ­ noastră.
drei Zaburov şi Gavrilă A- Pe marginea unor constaturi din citeva Secretarul de stat britanic a A ii fo st de fată sir John
dam. şetul de grup C.T.C. lost insolit de P. T. Ilayman. Charlvvick, ambasadorul M arii
loan Pop şi maistrul loan organizaţii de partid ale municipiului Deva subsecretar de stal pentru afa­ Britanii la Bucureşti, şi mem­
Rotea, sc află acum realiza­ bri ai ambasadei.
rea unui dispozitiv care să H o tă rîiilo Congresului al ţirii vieţii de partid şi activ î- lucru este caracteristic ?i altor cerile externe, de consilieii si
experţi din M inisterul Afaceri­
permită extinderea tehnolo­ IX-led al partidului, ale C on­ la|ii întreprinderii in oeneral. organizaţii de partid Mai pu ­ (Agerprcs)
gici de călire superficiala cu ferinţei Naţionale. măsurile Consemnăm penlrn exem pli­ ţin edificat fn problemele la lor Externe.
ajutorul curenţilor de înal­ stabilite dc plenarele Comite­ ficare, obiectivele, probleme­ care trebuie să se refere pla­
tă frecventă şi la şinele căi­ tului Ccnlral care au avui loc le' pe care comitetul de partid nificarea muncii este tovarăşul
lor de rulare, la şaibele de ulterior au determinat o pu­ le urmăreşte in cursul acestui Ştefan Iordache. secretarul or­
frină de la macarale, pre­ ternică efervescenta creatoare trimestru : in domeniul eco­ ganizaţiei de bază de la coo­ La Bucureşti
cum şi la alle piese care. In activitatea organelor si or­ nomic, intensificarea acliunii perativa meşteşugărească „S o ­
datorită ciortului. sint su­ ganizaţiilor dc parlid. o îm bu­ de organizare ştiinţifică a p ro­ lidaritatea"
puse unei uzuri premature-. nătăţire continuă a muncii în ducţiei şi a muncii. înd eplini­ — „ N i s-a spus anul trocul 0 nouă reuniune
toate sectoarele de activitate rea programului dc lucrări de de către un tovarăş ca în a­
De asemenea, se cunoaşte ră investiţii in regie proprie, rea­ dunările generale să preve­
In construcţie, două sarcinile complexe pe rare le lizarea măsurilor stabilite p ri­ dem analizarea problemelor de prestigiu
pune perfecţionarea economiei vind pregătirea de iarnă a in­ mari. cum ar fi activitatea con­
noi puţuri de extracţie şi a întregii vieţi sociale so­ stala ţiilo r; în domeniul orga­ siliului de conducere al coope­ a matematicienilor
rativei, iar in şedinţele do b i­
m un­
nizatoric. îmbunătăţirea
licită din partea organelor şi
organizaţiilor de parlid un stil cii de prim ire fn parlid ; în rou probleme mai cunoscute,
Zona niun|ilor Poiana de muncă suplu, operativ, eli- domeniul propagandei. con ti­ rle mai mică importantă” . Incepind de miercuri, Ca­ prcslc latină, organizat de
Ruscăi a devenii terenul cient. o largă viziune rle per­ nuarea muncii de propagandă, Cine o fi dat această retetă. Dupâ evacuarea şarjei, vatra incandescentă a cuptorului pitala (arii noaslrc găzdu­ Academia Republicii Socia­
unor acţiuni de mare am­ spectivă. acţiuni de preinlîm - reactualizarea agitaţiei vizuale, de împărţire a problemelor în este supusă unei meticuloase operaţii de ajustare. Oţelarii se ieşte o nouă reuniune ştiin­ listo România, Asociaţia oa­
ploare pentru descoperirea pinare a neajunsurilor. care selecţionarea şi pregătirea pro­ mari şi mici ? Cum de nu consultă pentru a asigura reuşita ei deplină şi prin aceasta, ţifică de prestigiu a mate­ menilor de ştiinfă şl Socie­
şi punerea în valoare a să răspundă cil mai bine ce­ pagandiştilor şi a noului an de s-a sesizat biroul comitetului mărirea duratei de funcţionare o cuptorului. maticienilor : „C o locviul de tatea de ştiinţe matematice
unor noi zăcăminte de m i­ rinţelor accslui proces înnoi­ învăţămînt de partid 1968— municipal de parlid. instructorii Foto : V. ONOIU ecuaţii funcţionale" al G ru ­ din România.
nereu feros. După geologi tor 1960. comitetului, că biroul organi­ A ctualul colocviu, care
şl sondori, locul de drept Pornind de la acesle cerinţe, Punem întrebarea : cine răs­ zaţiei de bază dc la coopera­ pării matematicienilor do ex- sc desfăşoară în aula U ni­
a revenit colectivului de la am efectuai un schimb dc pă­ punde din partea com itetului tivă nu-şi îngăduie să analizez» versităţii Bucureşti, este p ri­
IM . Hunedoara, care a şi reri cu secretari ai comitete­ do partid, de urmărirea obiec­ — dacă este cazul — activita­ ma manifestare organizată
Început săparea a două noi lor de partid şi ai organizaţii­ tivelor economice? tea consiliului dc conducere ? dc Grupare in atara con­
puţuri de exlrar|ie la Teliuc lor de bază de la I.R E.H , co­ — „Pentru fiecare obiectiv greselor sale, organizate o
răspunde un
prins în plan
şl Ghelar Esl mori. I M C. Bîrcea şi coope­ membru a) comitetului. De u r­ Operativitate dală la 4 ani. Tematica a-
Pină in prezent lucrările rativa meşteşugărească „S o li­ P e n tru n o u l a n ş c o la r horddlă la cotocviu — ecua­
Ia noul put de e xlra rtic de daritatea*' din cadrul m unici­ mărirea îndeplinirii programului * ţiile funcţionale — sc re­
do lucrări de investiţii în re­
la Teliuc Esl au ajuns la piului Deva asupra stilului şi gie proprie răspunde tovară­ şi prevedere feră la linul din domeniile
metodelor de muncă Consem­
orizontul minus 70. iar centrale ale matematicii in
năm. pc scurt. stările de şul 11io Arsu. maistru, secreta­
la Ghelar Esl au inccput de e s te a s ig u r a t tr a n s p o r ­ care s-au înregistrat rezul­
cileva zile Ambele pu(url lucruri mai caracteristice aşa rul organizaţiei de bază de l i M u n cii de parlid Ii c.slc tate deosebite.
cum le-am găsii şi concluziile construclii-m ontaj, de inlensi^i- specifică o activitate perma­
vor ajunge in linal piuă la lu c ră rile colocviului se
ce s-au desprins < arca acţiunii de organizare nentă. susţinută, de rezolvare
plafonul orizontului minus din mers a sarcinilor curente vor desfăşura In zilelp de
100. ştiinţifică tovarăşul ing. Djini- în slrînsă legătură cu perspec­ 11 — 14 septembrie ta Bu­
trie Ardelcanu, locţiitorul se­
Planificarea mun­ cretarului comitetului. şeful tiva, cu întreprinderea unor ac­ tu l e le v ilo r ? cureşti. iar in continubrc la
Mamaia fn şedinfe plenare,
ţiuni
de durată. Or, aceaslă
Utilaje şi elemente serviciului do organizare ş tiin ­ împletire este o rezultantă a Pesle citeva zile; sediile îsî şedinţe pe secţii şi in cadrul
ţifică a producţiei şi a muncii,
moderne de susţinere cii a cîştigat în dn pregătirile de iarnă Toma capacităţii de orientare a o r­ vor deschide din nou porţile. g’iner $W al D R T A Dev a. cu ta conducerea gării şi profil unor mese rotunde.
pregătit.
răspunsul
ganelor dc partid, a Iniţiativei
de ocazie pcnlru a-i adresa şi
Vracii», secretarul organizaţiei
din conţinut de bază nr. 5 relele". şi m obilităţii In acţiune, a re­ M ii de elevi vor păşi prayul ne ră sintem gata pentru a public această rugăminte la (Aqerpres)
— In qcneral am putea spu­
claselor cu aceeaşi emoţie ca-
nunţării cu curaj la metodele
Dacă aşa stau lucrurile
Exploatările miniere % Aici e aici ! Mai ales la de muncă „clasice". raclerislica evenimentului caro (ace în bune condiţiunl trans­
bazinul carbonifer al Văii Discutăm cu tovarăşul ing. primele două obiective — in­ Ca o constatare generală se se repelă la fiecare inccput dc D IE T A ., adică ,, t n general"
Jiu lui cunosc o continuă Nicolae Nudă, secretarul com i­ vestiţiile şi organizarea ş tiin ţi­ desprinde faptul că puţine or­ toamnă. M ulţi dintre elevi nu portul elevilor. Parcul nostru bine, poate mai are ceva de
dezvoltare din punct de vc- fică — ni se pare că responsa­ a fost primenit, de curînd, cu completat Inspectoratul şcolar
1 dere al capacilă|il de pro­ tetului de partid de la I.R.E.H. bilităţile nu sînt rele mai n i­ ganizaţii de partid din oraşul au însă dom iciliul în locali­ nu număr de 14 autobuze TV judeţean
ducţie. Sini investite anual Deva. cu planurile de muncă merite Adică răspunzi pe li­ Deva au o orientare suficient tăţile în care frecventează 71 de capacitate mai mică — In legătură cu faptul că nici
de elastică în în-
dc
suplă.
sume importante de bani pe masă Ceea ce retine aten­ nie de partid de ceea ce ai ca şcoala Transportul lor sc asi­ 28 de locuri. $i pe acestea o şcoală nu a comunicat p i­ Gamă bogată de
ţia din teclurarea acestor pla­
gură. de regulă, cu autobuze.
pcnlru dotarea minelor cu nuri, din explicaţiile secreta­ obligaţii dc serviciu ! I. MlRZA Întrebarea „S întcli pregă­ le-am introdus pe traseele mai nă acum ce număr de elevi
noi utilaje şi elemente mo­ Cu planuri de muncă des­ C ARMEANU dificile, unde de obicei pu­ vor face naveta cu autobuze­
derne de susţinere, care să rului este faptul că planifica­ tul de judicios întocmite nc-am tit! pcnlru a face in bune neam în circulaţie autobuze le D R T A., tovarăşul Vasile auxiliare didactice
rea muncii a cîştigat în con­ in tîln it şi în cadrul comitetului vechi Blendea. inspector şef la In­
asfqurc exploatarea zăcă- condiliuni transportul elevilor
m in tu lu i In condiţiile unei tinui, cuprinde probleme şi de partid comerţ, la organiza­ (ConlliNiarfi iti'pag . a 2*01 în noul an şcolar ?" l-a qăsil Iu qeneral, pe toate trasee­ spectoratul şcolar judeţean ne
înalte eficiente economice obiective de urmărit care In ­ ţia dc bază de la I.M C. Biicen le noastre transportăm elevi spune : pentru şcolarii clasei
şi in deplină siguranţă din tr-adevăr servesc îmbuna lă­ Si, din cile se cunoaşte, acest pc tovarăşul Liviu Tincău. in- navetişti, dar pe un număr de — Am aşteptat să ni se cea­
punct de vedere al proiec­ 14, tinde solicitările au fost ră dc către D R T A situaţia
ţiei muncii. mai mari. am preqâtit curse elevilor navetişti. Am avea Însuşirea cunoştinţelor
Astfel, In ultima vreme, speciale numai pentru elevi. însă si noi unele doleanţe' în fn prima clasă in care vor
unităţile miniere din Valea Vom avea astfel de curse spe­ legătură cu transportul lor şi învăţa amil acesta şi copil
Jiu lui au (ost dotate cu „Căderile“ de la începutul ciale pe traseele Răduleşli — a) cadrelor didaclice. de 6 ani va fi facilitata de
pesle 4.000 de slîlpl h i­ RESTANTELE llia, llia — Sirbi, Slrelea — Există localităţi rum sînt o hoqală gama de auxiliare
draulici şl aproape 6000 Dobra. Nojag — Certej, Chi- Vata de Jos. Lunca Cer­ didactice, elaborate de in*
grinzi articulate, cu un nu­ nundia — Hărău, Cinciş — nii de Sus, Lăpuqiu de Deprinderile industriei u ­
măr însemnai de ventila­ Hunedoara, Orăştie — Aurel Sus unde, în anul trecut, şoare dc specialitate. S-au
toare. transportoare şi loco­ lunii sînt inevitabile? Vlaicn şi altele. Facem în p re­ am întîmpinat mari greutăţi realizai în acest scop un
motive de mină. Zilele tre­ zent studiul necesar pentru a In procesul de invatomint toc­ sel de 10 planşe pcnlru dez­
cute au (ost repartizate m i­ mai pune exclusiv la dispozi­ mai din cauză că elevii vin de voltarea vorbirii, tablouri
nelor din bazin 700 lămpi dc Dc mai multă vreme. ţia elevilor autobuze pe trasee­ la distante mari şi nu au nici pentru convorbiri după ima­
mină şi 200 vagonefi Prin­ Combinatul carbonifer Vfl- lună combinatul carbonifer partid Petroşani si organi­ sînt peste plan. Privită Insă le Dumbrăvita — llia şi Ba- un m ijloc dc locomoţie in n- gini. allabelare din materia­
tre ultimele dotări se nu­ V a Jiului începe fiecare lu ­ se izbeşte de aceleaşi d ifi­ zaţiile de partid de la ex­ la amănunt, situaţia este to­ r r a — llia Aş vrea să arăt în ­ fară de aceasta am vrea să le plastice, planşe necesare ,
mără şi două transportoare nă r 11 rămineri sul» plan. cultăţi. int.rîud singur In ploatări vor înţelege necesi­ tal nesatisfăcătoare. Sectoa­ să că nici o şcoala din judeţ găsim înţelegere la D R T A pentru învăţarea cilrclo r de I
blindate de lipul T.P.-2 puse A devenii un obicei ea d u ­ vechiul cerr vicios al „că ­ tatea unor măsuri urqente, rele amintite au doar un nu ne-a comunicat pînă acum ea în anotim purile ploioase şi la t la 10, figuri mobile ne- !
în funcţiune la minele l.o- pă un asalt do la sltrsil do de rilor" de la început de energice şi eficace pentru plus de 127 dc tone, în v re ­ citi elevi vor face naveta în friguroase să prelungească li­ cesare însuşirii numera- i
nea şi Pelrila. prccuin şi lună. asalt eu repercusiuni lună Acum o săptămină, du ­ redresarea situaţiei me ce restul au un minus anul şcolar viilor. Cînd e v o r­ nele trasee, acolo unde d ru ­ tio!, numărătoare cu bile ]
transportorul T.R.-3. repartizai negative asupra producţiei, pă numai două zile de lu ­ La mina Lonca, exploata­ de 96R de tone Raportul ba de elevi noi sintem înţele­ mul te rm ite ele. Copiii vor avea, de a- !
unui abataj frontal de la la m ajorilalt'a exploatărilor cru. exploatările înregistrau re care pînă nu de mult ra­ este evident nefavorabil şi gători chiar dacă nu se rea­ Precum se vede. transportul semenea, la dispoziţie jo curi J
E.M. Vulcan. să se înscăuneze o acalmie un minus do j este 4 000 to ­ porta mereu dej ă.şiri, m in u­ arată clar unde trebuie ac­ lizează numărul dc persoane elevilor navetişti în timpul didaclice. imagini penlru i
supărătoare Acest ciclu de ne de cărbune. Ieri cîntl sul trece pesle 800 tone dc ţionai pentru recuperarea penlrn un autobuz complet, viito ru lu i an şcolar e asigurai, povestiri fără cuvinte — j
trerere de la acalmie la am luat situaţia de la ser­ cărbune. Numai sectorul V restantelor. dar nici aşa. absolut la întîm- aşa cum spunea tovarăşul in ­ „N uieluşa de alun". „Că- j
Se lărgeşte gama asalt, re contravine noţiunii viciul producţiei, ni s-a ra­ osie peste plan, restul avtnd Dacă starea de lucruri de giner şef al D R T A. Dev a, in ciulită roşie şi căciulită al- :
de ritmicitate a produrtiei. portat o cifră alarmantă rămîncri In urma de 80-1050 la cele trei exploatări este plare. nu putem merqe general A tît şcolile cit şi bastră" — jo curi de creaţie j
produselor n-a adus derîl daune com ­ De la începutul lunii s-au tone Luîndu-se parcă la în ­ departe să satisfacă, la V u l­ T uturor autobuzelor care vor D R T A. mai an însă unele confecţionate din mozaic, j
binatului. a frînat obţinerea acumulat 10358 tone de căr­ trecere. nuna Petrila lasă In can Tămfnerile în urmă tre­ face transport pe timpul ie r­ treburi nepuse Io punct ca u r ­ dominotiri cu imagini colo- j
şi sortimentelor unor rezultate superioare. bune sub plan. Cu excepţia urmă nerealizârile de la buie să constituie un se­ nii. le-au fost verificate sis­ mare a faptului că fier are şi-a rate. discuri $1 diafilme
cele
temele de încălzire, iar
Procedeul a (ost adeseori văzut separai de ceea ce a cre ­ In vederea pregătirii in j
minei Lupeni. care are un Lonea. adăugind peste cifră rios semnal de alarmă ţen- care vor face curse speciale cele mal bune condi|ii a j
Răspunzlnd solicitărilor criticat cu vehementă, iar phis do 051 tone. toate ex­ 150 de tone La această e x ­ tru conducerea exploatării penlrn elevi sini echipate cu zut că-i revine şi nu studiind funcţionării clasei I in vii- ;
diferitelor întreprinderi in ­ conducerea combinatului s-a ploatările sini reslantiere ploatare 3 sectoare au „fn - şl a combinatului Aici, nu- sisteme moderne de încălzire. împreună toate aspectele nro- torul an şcolar in prima de- ■
dustriale şi unilăti econo­ angajat de nenumărate ori Dar să prezentăm lu c ru ri­ q h itit" din nerealizSri a- Atît pentru elevi cit şi pen­ blemei Şi ..mărunţişurile" ‘.ro- cadă a lunii septembrie s-a \
mice din (ară. colectivul Fa­ le mai pe larg. ronsidcrînd proapc 800 tone. tru ceilalţi pasageri in te nţio­ buie perfecţionate acum Mai
să repună în drepturi depli­ fîrziu se vor transforma în organizai un instructaj de j
bricii chimice din Orâştie că atît conducerea combina­ Aparent, la Aninoasa lu ­ năm să deschidem două noi 3 zile cu învăţătorii care -
lărgeşte continuu gama pro­ ne ritmicitatea producţiei tului şi a exploatărilor, cît crurile ar sta mai bine Din (Continuore in pag. o t-a) case de bilete — la Simeria probleme care dau desfulă bă­ vor preda copiilor de 6 ani. •
duselor şi sortimentelor rea­ lată însă că în această şi Comitetul municipal de 4 sectoare productive, două si llia La Simeria însă. nu a­ laie de cap Cu acesl prilej au fost a- j
lizate din mase plastice. S-a vem spaţiu. Ne-ar putea aju- TH. MARCUS bordale diferitele aspecte ale j
asimilai reccnl tehnologia
de fabricare a bucşelor au- .....- predării obiectelor de în- ;
lorcglabile şi a altor trei văţămînt şi s-a realizai un i
repere de piese din relon larg schimb de experienţă j
necesare la fabricarea nou­ Marin Oîdra, muncitor sor- rin. care l-o „predat" peste cî- intre invă|ălori.
lui lip dc Iraclnr românesc lator la laminorul dc 650 mm teva luni unui alt locatar. Şi
detmea uit apartament cu doua
,.Universal 400". camere în bloc. Cum nu avea In climatul arbitrariului şi superficialităţii acum, gratie eschibiliilor pe
Fabrica produce şi livrea­ care Florea Tită a reuşit să
ză piese anlisor din poli- alţi membri de familie decil 12 facă In contracte, cu spri­
sliren, numite diuze-flltrare. solia şi detinind spaţiu exce­ jin u l salariaţilor de ta servi­
ce sc utilizează dc către U ­ dentar, ş-a qîndil la un schimb ciul spaţiu locativ al I.G.O.,
zina „V u lca n " din Bucu­ de locuinţă. Amatori la un se dezvoltă favoritismul, misitia, minciuna acelaşi Deci este trecut îu con­
reşti la instalaţiile de p u ri­ astfel de schimb se găsesc în ­ tractul a doi locatari, în folosin­ Descoperire
ficare a apelor de cazan. totdeauna. In cazul acesta s-a ţă exclusivă. Nu vă miraţi,
Au începui pregătirile în găsit Florea Ti|ă Au lăcnt poate. La serviciul spaţiu lo ­
cativ ai I.G.O. Hunedoara se
vederea fabricării de coşuri schimbul fără a mai cere în ­ clamantului. şeful serviciului de taxi Acesta şi-a amintit că cotă pe contract, C.îdea a re­ poi multe Cum de i so deschi­ arheologică
cuviinţarea cuiva. Mai înlîi a spaţiu locativ a) I G.O Aurel In locuinţa pe care el o ocu­ clamat la I.G.O Dar scuza o
din material plastic pentru ţiu locativ al I C O Hunedoa­ rentabilă
transportai rute,, produsul ridicat obiecţii serviciul spa­ Candrea s-a burzuluit a doua pase cu trei ani în urmă, în a­ dată confecţionată nu mai pu­ deau tui Tită toate uşile, m m
fiind destinat îndeosebi ex­ oară şl l-a ameninţai pe Tită ceeaşi curte, (şi pe care o o- tea li tăgăduită $i. tot ce a de obţinea ol atît rle uşor ceea In apropierea oraşului Că­
portului. ra Apoi s-a domolit ca prin cu darea în judecată pentru cupâ acum Mie Carp) exista o putut obţine M. C.îdea în u r ­ ce alţii obţin atît de greu. <e rei. arheologii au descope­
farmec. Intr-o zi, mai precis In sustragerea dc bunuri din avu­ sobă de teracotă nelrecută tn ma rcclamatiei la Consiliul explica doar în parte prin ano­
S-a asimilat de pe acum chiriaş a vrut să ştie ce s-a ln- rit o interesantă ase/are
tehnologia de fabricare a ziua dc 25 noiembrie anul lim plat cu soba Dacă a de­ tul obştesc „dacă în termen de contract. „Salvarea' s-a con­ popular municipal, a audien­ maliile pe care le vom reda dacocellică. a dona de a-
trecui, lără \ roo rpo/.itie, cei
mai jos.
raţiona­
struit pe urm ătorul
4 zile nu lace soba la loc, pe
pesle oO de repere de dife­ doi au intrai In posesia con­ montat-o proprietarul — I.G.O. cheltuiala sa“ . Pe loc au fost ment : Florea Tită a demontat telor, a gâlăqiei pe care a fă­ cesl qen în această zonă.
rite piese industriale care tractelor de închiriere pe noi­ — atunci trebuia ca ea să nu modilicate contractele, iar fn soba din camera pe care o ocu­ cut-o în stingă şi-n dreapta a Se mai pune încă o î n tr e b a ­ Printre vestigii se află un
vor intra în producţia cu­ le spatii de locuit. In contrac­ mai apară în contractul ve­ contractul lui Codea a fost tre­ pa (pentru că scotea Imn), şi fost doar să i se... radieze so­ re : dacă un salariat al C.S I I boqat material ceramic a-
rentă a anului viilor. Mal tul lui Codea, scria că arc In chiului chiriaş. In contractul cuta o sobă de teracolă pe i-a dat-o aşa, ca un act de cle­ ba din noul contract Toată cedează un spaţiu în schimbul vind o vechime de pesle
precizam că aici se produc folosinţă o cameră, o bucătă­ lui Tită. insă, scria negru oe care urma s-o monteze celă­ menta lui Ciurdărescu. Un sin­ iarna trecută omul a stat fără altuia mai mic. de ce n a reu­ 2 000 de ani. Faptul că ce­
anual din mase plastice c ir­ rie, un beci de 16 m p şi că alb : una soba de teracotă O lalt. Dar peste trei zile, căci gur lucru a uitat „salvatorul**, sobă în casă si a bătut cu şi1 un salariat al combinatu­ ramica celtică se află ală­
căciula în mînă pe la toate
ca 300.000 navele mari pen­ în camera nu are sobă de nici primă n e lă m u rire : cum a.i ţoale minunile |in trei zile. s-a m ijlo cito ru l acestui mic matra- uşile. Dar ce. parcă Tită nu turi de cea indigenă con­
tru transportat fructe, pli­ un fel. Poate că lucrurile s-ar fost încheiate contractele la pol oii l ca prin farmec mînia pazlîc : soba şi parchetul îi fu ­ stătuse 3 ani fără sobă, după lui cu o familie mai numeroasă tribuie la clarificarea pro­
ne. bere, pcpsi-cola etc., în­ fi oprit aici daco nu-i sufla ci­ schimbarea locuinţelor fără ca şefului serviciului spaţiu lo ­ seseră montate pe cheltuiala cum spune .a lib iu l" său ? Ca să ocupe acel spaţiu ? Am pus blemelor legale dc form a­
locuind o cantitate de apro­ neva la ureche că vechiul lo ­ lui Tilă să i se impute contra­ cativ şi a lo cţiitoru lui său. întreprinderii, cu materialele să-i demonstreze cît de „tare" rea şi dezvoltarea cultu rii
xim ativ 600 tone de mate­ valoarea unui obiect de inven­ ION CIOCLEI Latene in aceaslă parte a
rial lemnos, cît ar li nece­ catar a avut In cameră o sobă tar pe care-l avusese în con­ Căci peste 1 rei zile s-a găsit o- ci, lucru pe care-l confirmă c, Tită a făcut pe dracu-n pa­ ţării noastre, a influentei
sar pentru confecţionarea a- de teracotă pe care a demon­ tract, îl avusese şi în fapt dar nuil salvator A apărut în per­ inginerul şef adjunct al între­ tru şi l-a lăsat şt fără beci reciproce dintre celţl şl
ceslor ambalaje. tat-o şi a transportat-o Ia el la predare nu-l mal avea ? Da­ soana unui salariat al I.G.O. prinderii. Văzîndu-se fără sobă Reciul a fost trecut în con­ ontinuore in pog. o 3-o) populaţia dacă (Agerpres)
acasă, la tară. Intrigat, noul că dăm crezare spuselor re­ pe nuurc Ion Ciurdărescu, şofer în fapt, dar cu sobă dc tera­ tractul fratelui său, Tită M a ­