Page 37 - Drumul_socialismului_1968_09

anticoroziv

S-a calculat că 10 la sută
din producţia mondială de gongul
prinderii, zeci de m uncitori şl de acţiune mal largă, pentru torii comitetului municipal o r­ metal se pierde datorită
tehnicieni au ajutat, în tim pul că a ţinut de analizele prevă­ ganizaţiilor de partid. Din cele proceselor de coroziune
lor liber, la montarea utilaje lo r zute în planul de muncă. Si relatate se desprinc) următoa­ După cum se ştie, jn In­ FOLT (de la Letitia V/a-
şi Instalaţiilor din noua hală, se ştie cît de mult a trebuit rele: instructorilor ie sînt des dustria chimică coroziunea dislav). De do i ani, brigada
care au intrat în probe tehno­ să fie „im p ulsion at" CL.F.-ul schimbate responsabilităţile,
deprinderea unor acţiuni ce nu logice la 10 iu lie ac. în această direcţie i din care cauză unii secretari foarte puternică degradează artistică a căm inului c u ltu ­
au fost prevăzute mai dinainte. In tru clt constructorul are în- nu cunosc precis care in­ ansamblurile fie instalaţii ral din salul Foit nu şi-a
Aproape peste ţol se „respec­ tlrzie rl şi la alte obiective, ca structor trebuie să-i ajute. si conducte. Evitarea aces­ mai lăcut a pari (io pe scenă.
tă" cu consecventă ceea ce s-a de exemplu secţia nouă de în ­ Unele organizaţii de partid tei rorozîupi se află în a­ Dacă h trlia a su lp ril attlea
prevăzut în plan pe o perioa­ locuitori de cărămidă, birou l Controlul Indepll- Slnt mai des vizitate şl ajuta­ tenţia specialiştilor Uzinei prom isiuni, iar in iţia tiv a s-a
dă de 3 luni şi a prim it apro­ de libre sintetice din Săvi- atroliat, tre zlll-vă , oameni
a supus dezbaterii adunării ge­ te dc activiştii comitetului ju ­
barea organului municipal de nerale a organizaţiei de bază • •• • «a neşli. Aceştia, în colaborare huni, şi aduceti-le aminte
partid. Asllel, interestndu-ne In conti­ mrii sarcinilor deţean dectt de aparatul co­ cu colegii lor chimîşli de celor In cauză că tin e re lu l
problema s p rijin irii m itetului municipal sau chiar
de acţiunile pe care comitetele nuare a şantierului 503". la Făgăraş au întreprins nu­ aşteaptă
d j partid, birourile organiza­ Această situaţie n-a fost pre­ •i „pe fază" de către membrii biroului co­ meroase studii direcţionale Pgate auzim şl noi, fr
ţiilo r de bază le-au Iniţial In văzută în planul de muncă. m itetului municipal Este, de spre apărarea aparaturii şlirşiţ... gongul.
ultima vreme, In afara celor Ea s-a ivit pe parcurs. M eritu l exemplu, de neînţeles faptul împotriva agenţilor chimici.
planilicate, ca urmare a noilor biroului este că a judecai a­ pe toată filiera că biroul Comitetului m unici­ Cercetşrilp jefr au avut ca
probleme ridicate de viată, am tent ceea ce are de făcut si a pal de partid Deva, deşi cu­ rezultat elaborarea unei re­ Custodă ?
prim it un răspuns afirm ativ noştea răm lnerile în urmă ale ţele speciale de email care.
intervenit eficient. Paralel cu şantierului 503 Bîrcea, greu­
numai de la tovarăşul Dumitru aceasta însă nu a neglijat nici Ceea ce deosebeşte astăzi aplicat pe feţeje Interioare
Latiş. secretarul organizaţiei problemele pe care si le sta­ planurile de muncă ale organi­ tăţile care le produce între­ ale ţeyllor, protejează insta­
de bază de la I.M.C. Bîrcea. bilise iniţial. zaţiilor de partid de cele ela­ prinderii de materiale de con­ laţiile de rprodarca prema­ STRElSlNGFORGlU (dc la
-- „Constructorul (şantierul borate acum 2— 3 ani este, du­ strucţii, n-a găsit cu cale să o r­ tură. Experimental pe un N. V ilceanu). In anul (recul,
503) a stat foarte prost cu da­ A cţiu n ile care cer Interven­ pă cite ne-am convins în uni­ ganizeze o dezbatere comună fe iL jB K B I ansamblu metalic de la Să- clnd s-au g ln d il să procure
rea In funcţiune a noii secţii ţie operativă, energică, solici­ tăţile unde ne-am deplasat, a celor două organizaţii de vineşli, email»! a dat rezul­ îngrăşăm inte chim ice, coope­
du teracotă pentru întreprinde­ tă eforturi din partea comite­ stabilirea de obiective concre­ bază pentru a Intensifica con­ tate (parte bune. A van taje­ ra to rii din S treisinqeorqiu au
tulu i de partid sau a birou rilo r le fqjpşirii pc scară largă
rea noastră. Biroul organizaţiei te de urmărit, cu responsabili­ lucrarea Intre constructor şi făcut o treabă lăudabilă. Dar
de bază, comuniştii din Între­ organizaţiilor de bază, cunoaş­ tăţi precizate (planurile nu se beneficiar a acestui email anticoroziv : in ilia tiv a lor a rămas nclina-
prindere au fost Îngrijoraţi de terea temeinică a problemelor rezumă numai la grafirele de realizarea unor imporlanle lizatâ. M o tiv u l ?
acest lucru, Intruclt încă de la pe care le ridică viata, discer- şedin(e). In încheiere, se Impun să Rabolorul loon Boldea de la Atelierele centrale Crişciar se economii )a cheltuielile de O cant Hale de 5.000 Uq
începutul anului s-a intervenit nămînt în orientare, un surplus Ceea ce nu deosebeşte Insă fie ridicate şl alte clteva p ro­ remarca înţotdeqgnq prin exeeptarea unor lucrări de bună cgli- reparaţii ; renunţarea la superloslat, care a fost achi­
pentru derogări de plan Ia a­ de activitate obştească de la activitatea practică pentru în­ bleme : tate. Pentru depăşirea lunară a sarcinilor de plan şi calitatea Ipiporlu) substanţelor dc tata de unitate şi liqurcază
cest produs. Biroul organiza­ fiecare comunist. Or, asemenea făptuirea lor este exigenţa scă­ Se ştie că a fost dată Indi­ lucrărilor a fost declarat in fiecare lunâ evidenţiat în întrecere. rezerva care virtual nu In scriptele ei, s-a transpor­
ţiei noastre de bază, deşi nu probleme care necesitau ac­ zută în exercitarea controlului caţia ca, pe baza hotârîrilor sini necesare. tat la C .AP. Nâdăştiao de
era vizat direct de lipsurile ţiuni operative s-au ivit si In asupra felului cum membrii de Conferinţei Naţionale ornane-
cadrul organizaţiilor de partid Sus. S-ar zice poale că se
constructorului, a analizat sta­ partid îşi duc la îndeplinire le şi organizaţiile de partid să
din unităţile comerciale, de allă In „custodie” . N um ai că
rea de lucru şi a hotărit să sarcinile trasate. întocmească tematlci-ghid ru-
pildă, In legătură cu necesita­ Inqrăşăm intele stau a ici sub
mobilizeze comuniştii, întregul Precizarea este pe deplin va ­ prînzînd problemele principale
tea îm bunătăţirii Tadicale a 0- cerul liber, degradlndurse,
colectiv, pentru a da o mină labilă pentru comitetul de care Ie vor urmări şi rezolva fără ca cineva să se mal qln-
de ajutor In urgentarea term i­ provizionării $i deservirii popu­ partid comerţ şl în parte pen­ pe parcursul întregului an.
laţiei cu legume 51 fructe. Co­ dească la soarta lor. N -ar li
nării lucrărilor. tru cel de la l.R.E.H. Nn am întîlnlt asemenea tema­
mitetul de partid din comerţ oare cazul ca acel ce au dis­
La propunerea biroului şl n i Punem Întrebarea tovarăşu­ tici, cl numai planuri trimes­ pus „păstrarea” In acest mod
asentimentul conducerii între­ nu a făcut din aceasta obiect lui Gheorghc Busuioc, secreta­ triale. a îngrăşăm intelor sd suporte
rul com itetului de partid co­ Nu om vrea să se înţeleagă „In v ita fii noştri 1n ascultau. C uvintele săpat numele „C ra iu ­ m aterial consecinţele ?
merţ, cum controlează comite­ că respectarea riguroasă a pla­ această seară stnt colegilor fi chemau lu i m u n ţilo r", sd u r­
Silozurile stau goale, cinat să studieze problemele nificării ar fl o defecţiune a tre i hunedorenl, care pe poteci de munte, ce pe crestele cu
tul de partid colectivul însăr­
In vacanta
mare au
„T trq u l de le le” ,
stilplul de muncă. Planul asi­
reducerii cheltuielilor de circu­ gură o activitate ordonată, fost cei mai buni spre Inima cetăţilor coboare in vale, sd Apelul
la
dacice, sd poposeas­
iar toeătorile ruginesc laţie la O.C.L. industrial, punctează principalele direcţii prieteni ai d ru m e ţii­ că In fata Sanctuaru­ guiat de şindrilă In
casa cu acoperiş ţu ­
I.C.R.A. şi T.A P.L. ?
lor. Prim ul dintre ei
lu i calendar, să pu­
— Ne interesăm In măsura de acţiune, dar el trebuie în este unul dintre cei nă urechea pe lespe­ care se aude parcă
In care putem... permanenţă confruntat cu rea­ unui tată
Dîn practica fiecărei unltătl mănător stau lucrurile st Ia lităţile, cu viaţa. mai tale ntafi ghizi dea ce dăinuie prin glasul lu i Avrăm ut...
agricole s-a constatat că ob ţi­ C A P . Nâdăştla de Jos. în g ri­ — Şi la ce concluzii a a- O caracteristică esenţială a de la O răştioara” . \>reme de două m ii de „Fu nu slnt ghid.
nerea unor producţii sporite jito ru l de animale Ion M oca­ Ju-ns ?... muncii de partid este pretn- In lata m icului e­ ani. sd asculte glasul cum c colegul meu
— încă nu am prim it mate­
de laple nu se poale concepe nii ne explica, pe bună drep­ rialul... tîmpinarea eventualelor nea­ cran de la clu b u l istoriei ■ II chemau T rilu , dar v-aş Insofl BRAD (de la C. Negriu).
fără hrănîrea animalelor în pe­ tate, că una din ţ rincipalele junsuri. In legătură cu aceas­ din Vulcan, p io n ie rii spre lin u lu i pădureni- cu drag pe oricare „In 2iua de 5 septembrie a.c..
rioada de Iarnă cu furaje su­ cauze ce determină nivelul Deci, aproape că a trecui un ta semnalăm că în puţine or­ se p riv iră întrebător. lor. cu oameni cc dintre voi. Vă aştep­ In ju ru l orei 12,30, co p ilu l
culente. scăzut al producţiei de lapte trimestru şi problema redu­ ganizaţii de partid este asigu­ Răspunsul sosi. In şi-au In lip t adine tam să încercaţi şl meu. In vlrstâ dc 14 ani, a
Pe această bază, acţiunea (acesta nu depăşeşte în me­ cerii cheltuielilor de circula­ rată o astfel de desfăşurare tmaqine, in v ita ţii em i­ po rtu l In datina stră­ voi fio ru l d ra n o -td dispărut de acasă. Vă rog
de Insilozare In numeroase die pe an 1.000-1.200 litri pe ţie de care răspund tovarăşii a muncii si că. de cele mal siu nii „S tud iou l p io ­ moşească, acolo unde de neam pe care păl­ să mă a ju ta ţi prin toate m ij­
unităţi cooperatiste, ca de p il­ cap de vacă) este şl lipsa n u ­ Dan Cocan, Ştefan Pataki, Ioan multe ori, se analizează fapte n ie rilo r" făceau pre­ co p iii au reeditat, la m uitu l A pusenilor loacele să m i-l regâs'sc” .
dă la Sînlandrei şi Simeria, a treţurilor suculente. Dar n i­ Mârgineanu şi Emil Iacob se Imj: linite. zentările de riqoarer dim ensiunile v irs le i n i-l trezeşte la fieca­ Acesta este apelul pe l hc
tot studiază, deşi este presan­
început încă din vară, con- meni din consiliul de condu- Trifu Ocolişan, elev lor. cea mol „a p rig a ” re pas” . Lacăt» Fm il din Brad, slroda
servîndu-se im porlanle canti­ rere nu se gîndeşte să ia mă­ tă. Cu alte cuvinte am pre­ Fiecare acţiune, flecare ana­ la Şcoala generală luotă dintre daci şl C uvintele lu> M a­ L ib e rtă ţii itr. 10, bloc A 3%
tăţi de ierburi şi leguminoase. suri pentru ca la sortimentul văzut-o pe hîrtie ca să o avem liză trebuie să se soldeze cu din O răştioara de ro m a n i; li chemau rian lăcuru ca in sala apartam entul 18, l-a adresat
Dar, din totalul de I3.7C0 to­ respectiv să nu se mal înregls- în evidentă, să nu se spună îmbunătăţiri pentru activitatea Sus, Corina Samin. spre Apuseni, să au­ d u h u lu i din Vulcan redacjici.
ne siloz planificate, cooperati­ rieze deficjt. Aşa se explică că nu urmărim probleme. de v iito r Or, este anormală de la Liceul din G/ie- dă zvon de vrem uri să izbucnească aplau­ Băiatul csle înalt şl slăhul.
vele agricole au realizai mai de cc în locul silozului gro pi­ In discuţiile purtate cu se­ situaţia ca unele organizaţii lar, Marian Rusu. de înalte sub coroana ze. cu părul blond, îmbrăcat in
puţin de 1500 tone, ceea ce le stau pline cu... gunoi de cretarii comitetelor de partid de partid să nu adopte timp la Şcoala generală G orunului, să-şi ple­ ne aştepţi M a­ pantaloni scurţi albaştri şi
reflectă o slabă preocupare grajd Este greu de înţeles si ai organizaţiilor de bază îndelungat hotărîrl sau planuri riane, vom veni /". cămaşă albă. Se pare că a
pentru asigurarea necesarului cum de la această unitate nu ne-am Interesat şi de controlul de măsuri proprii — lucru în- din Baia de Criş. ce fruntea fn lata losl văzut In salul Sâliş-
t îl nit la toate comitetele şl or­
de nutreţuri suculente. se apreriază rolul $1 Însemnă­ pe care-1 exercită biroul Comi­ ganizaţiile de bază la care ne M ic ii telespectatori leşpedei pe care stă LUCIA LICtU tioara.
Acum ne aflăm In perioada tatea folosirii furajelor sucu­ tetului municipal Deva, de a­ Rugăm pe lo fi cetăţenii ju­
cînrl există Importante resurse lente în hrana animalelor. ju to ru l ţe care-1 dau Instruc­ referim. d e ţulu i nostru, organele de
de furaje ce aşteaptă să fie Orice motiv invocat nu poa­ m ililie , să ajute pe acest la ­
însilozaic Acest lucru impune te substitui Insă nutreţurile tă pentru a-şi regăsi băiatul.
ca ki pregătirile pentru reali­ suculente din hrana animale­
zarea acţiunii respective să lor în perioada de stabulaţie,
fie deja încheiate. La între­ tărăgănările dc acum influen- ■
prinderile agricole de stat dîn ţlnd negativ producţia $1 Gropi...
Bîrcea si Sînlâmâria — O rlease ven iturile realizate din sec­
fac simţite din plin asemenea torul zootehnic. Faptul că
preocupări. Ca urmare, din în cooperativele agricole R ; V y folositoare
cele circa 7 000 tone siloz ce nici nu au început pregă­
acoperă necesarul fermelor tirile tn vederea conservării
s-au conservat prin însilozarc lu ra jrlo r prin însiloz.are deno­
peste I 100 tone furaje, din tă că specialiştii din aceste BRAD (dc la C Masarea-
rare 700 tone porumb A c ţiu ­ nnitătl şi consiliile de condu- nu). O ncine ştie (ă o ort -
nea respectivă se află în plină' rere nu privesc cu suficientă pă foloseşte g tila vrem e i' (
rle'făşui are. răspundere problema asigură­ c lâcută cu scopul de a ser­
Astfel de acţiuni nr trebui rii unor cantităţi ctt mal mari v i la plantorca d ile rililn r
Întreprinse si In cadrul coope­ de nutreţuri suculente, asa s lilp i sau pentru efectuarea
rativelor agricole Contrar aş­ rum s-a stabilit prin planurile a ilo r lucrări, l.n Prud au de­
teptărilor însă, într-o serie de de producţie Rău este că ne­ ven ii folositoare şi cele de pe
unităţi nu s-a făcut nimic pînă ajunsurile existente sini tole­ şosea. In ciuda şoferilor şi a
acum în această privinţă Dacă rate cu multă îngăduinţă si de pieton ilo r In p lin centrul ora­
la C A P. Hăşdat se poale n- r^tre Direcţia agricolă si U ­ şului (cel vechi) qropile, rlc
precia ca pozitiv faptul că s-au niunea judeţeană a C A P d ife rite m ărim i, aşteaptă In
realizat frunzare prin defrişa­ In perioada actuală se gă­ zadar plomba. C lnd plouă,
rea vegetaţiei lemnoase nefo­ sesc suîirlenle resurse de fu ­ tofi dc ne la magazine îşi
lositoare de pe circa 3 hectare, raje cc pol şl Ircbnie să lic „ înm oaie" m âlurile in b ă lţi­
substiluindu-se astfel o cânii- însllozale. Se cere însă ca ac­ le cu apă. A i impresia că a-
late însemnată de furaje, l.n ţiunea respectivă să se organi­ sişti la un adevărat concurs
privinţa însilozărilor nu s-a zeze în mori temeinic în cadrul dc udat mături. C it or mai
schiţat nici un gest. Contabi­ fiecărei cooperative agricole, avea satislaclia nsta? Denin-
lul şef al unităţii. tovarăşul cunoscînd laptul că dc canti­ dc dc gospodarii oraşului.
Silaghy Andrei, ne spunea că tatea de nutreţuri suculente
nici In anul trecut cooperati­ asigurate depinde în mod ne­
va nu a însilozat nutreţuri. m ijlocit nivelul producţiei de
In schimb, în acest scop s-a lapte şl al veniturilor băneşti
procurat o tocătoare, rare este ob|inute din sectorul creşterii Faima mănuşilor confecţionate Ia Fabrica „Vidra" din Orâştîe a trecut de mull hotarele ţârii noastre. Pentru ca beneficiarii externi şi interni sq fie de­
lăsată să ruginească (?). Ase­ animalelor. serviţi operativ, in cadrul fabricii s-a deschis o nouă secţie de confecţionat mănuşi în care lucrează 200 de salariate.
-------------— • i:UîiiKiî&-------rd——• ;----------------- ■ ..... ------------------------- ■■ -
Faptul că in ultim ii an! ni- medie 43 ztle-muncâ pe un
vejul ven iturilor realizate de Fără contribuţia activă a fiecărui cooperator, ceea ce echiva­
cooperativa agricolă din RIu lează cu mai puţin de două ILE" DE LA
A lb nu depăşeşte 50.000— zile lucrate pe săptămînă Este 1 ,
130 00.0 lei Ia 100 hectare, că adevărat că procesul de me­ A
direct legşt de aceasta re tri­ canizare îşi spune In măsură
la ÎNCEPUTUL LUNiI
buţia la zile-muncă este de­ tot mai mare cuvînlul. dar cu
parte de a satisface şl acope­ cooperator unitatea nu poate progresa o asemenea participare
ri cerinţele cooperatorilor muncă nu este deloc dc m i­
(partea bănească reprezentînd rare de ce producţiile şi v e n i­
mai puţin de 4 Iei la ziua- turile unităţii se menţin Io un
muncă), iar ritm ul de creşte­ kg secară si sub 1200 kg s-a prcgâlit recolta acestui an. Ne referim Ia una din proble­ găsit tim pul p o triv it" să se nivel destul de scăzut. Am re atestă pe deplin că la
re a avprii obşteşti, destul de porumb boabe la hectar de­ Ase sc explică de ce după se­ mele considerate aici ca fiind ţină adunarea generală a coo­ sugera Uniunii judeţene a Combinatul carbonifer V a ­
lent, ridică pe bună dreptate notă că sînt neglijate chiar şi ceriş nu s-au organizat te­ cea mai „spinoasă". Este v o r­ peratorilor prevăzută pentru (U i'tQ M _ 4] lea Jiului s-a păşit în a-
C.AP. să analizeze felul cum
Întrebare^: ce cauze frînează cele mai elementare reg uli a­ meinic acţiunile de eliberare ba despre modul de reparti­ trimestrul II. A tunci de unde se utilizează fondul de zile- ceaslă lună „cu stlng ul” , în
progresul unităţii? grotehnice. De asemenea, se a terenului şi fertilizarea lui. ţie a lo tu rilo r ajutătoare. Deşi să ştie oamenii cum are de muncă, deoarece pentru per­ loc să acţioneze cu hotărîre,
Şi înainte de înfiinţarea poate pune sub semnul între­ iar executarea arăturilor se a făcut obiectul a nupieroase gînd consiliul de conducere sonalul de conducere si ad­ chiar din prima zl de lu ­
cooperativei lo cuito rii de aici bării rentabilitatea sectorului face cu mare întirziere. A ­ dezbateri în şedinţele consi­ să organizeze munca pentru ministrativ s-a planificat a I mai sectorul IV are p)us de cru. penlru realizarea ritm i­
practicau agricultura cu bune zootehnic în situaţia realizării ceeaşi pasivitate faţă de soar­ liu lu i de conducere sau în huna desfăşurare q lucrărilor se atribui peste 16 la sulă producţie ; restul sectoarelor că a sarcinilor de plan de
rezultate, îndeosebi creşterea a numai 355 1 lapte pe cap ta recoltei viitoare o m ani­ adunări generale, nici plnă agricole ? din totalul zilelor-muncă efec­ sînt sub plan cu 2800 tone către fiecare formaţie de
animalelor constituind activi­ de vacă în şapte luni. din festă întreg consiliul de con­ acum nu s-au pus în aplicare Cu toate că se cunosc nea­ tuate pe întreaga unitate (?). dc cărbune, iar evoluţia pc lucru, sector si exploatare.
tatea cu un înalt grad de care nici 100 1 nu reprezintă ducere al cooperativei în prevederile statutului, exis- junsurile serioase existente în zile a producţiei nu arata Tributul plătit în aceste
rentabilitate. Dovada posibi­ producţia marfă Cum sc ex­ frunte cu preşedintele Albes- tînd persoane care deţin în sectorul zootehnic (veniturile Necxecutarea la timp a lucră­ nicidecum o tendinţă de sto­ prime zile de septembrie ne-
lităţilor de obţinere a unor plică asemenea situaţii ? ru Ion Nuţiu, căruia coopera­ folosinţă suprafeţe de 2— 3 ori la semestru nedepâşind 80 000 rilor agricole si nerealizarea pare a nerealizărilor şi dc realizării ritmice a prevede­
venituri sporite se regăseşte „A rg u m e n tu l" folosit de In­ torii i-au încredinţat sarcina mai mari decît au dreptul. lei), nu se intervine energic ve n itu rilo r planificate a de­ recuperare a restanţelor, ci, rilor din plan trebuie să
şi în situaţia locuinţelor care ginerul cooperativei pentru a pentru curmarea lor. Reparti­ terminat st o situaţie finan­ dimpotrivă, o creştere ac­ constituie pentru conducerea
exprimă un nivel ridicat de justifica nivelul scăzut al re­ zarea sarcinilor de producţie ciară necorespunziiloare, la 31 centuată a m inusurilor. Si­ combinatului o lecţie seve­
viaţă Aşadar, nu condiţiile coltei este „seceta şi pămîn- pe îng rijito ri, urmărirea si iulie ac. cooperativa avînd milar stau lucrurile si la ră, astfel ca în cel mai scurt
pedo-dimatice sînt acelea care tul slab". La o confruntare controlul rezultatelor, aplica­ plăti restante în valoare de Uricani. unde sectoarele II tim p activitatea de produc­
determină realizările ncsalis- cu realitatea, „argum entul'’ nu LA C.AP. RÎU ALB rea sistemului de cointeresare 75.Q00 lei. şi III sînt trecute la mings ţie să revină la normal si
fărăloare ale cooperative!, poate sta în picioare. Iată materlajâ sînt doar cîteva din Rău este că faţă de înlă tu­ cu 1470 tone de cărbune. să se recupereze toate res­
'■a ir/ele acestora trebuind să de ce. In toamna trecută la problemele râmase cu semn rarea deficientelor amintite nu Arătam că numai la L.u- tanţele.
fie căutate mai mult In fac­ cultura qrîulut nu s-a admi­ de Întrebare. In plus, deşi se a intervenit energic si cu ho- peni sînt depăşiri fată de
tori de ordin subiectiv. Por­ nistrat nici un kg de îpgra- să rlndulască în mod Judicios Acest lucru (cunoscut şl la ştie că există un deficit sub­ tărîre nici organizaţia de prevederile la 2i. Dar şi ☆
nind de la producţiile ce se şâmînt. Este greu de aşteptat treburile cooperativei. Uniunea judeţeană a C.AP., stanţial de furaje, aici se face partid, lăsînd ca lucrurile să aici, o sumară inventariere Ieri după amiază, am discu­
obţin la hectar $i pe cap de ca doar azotatul folosit în dar nici sprijinul aceşteia încă mare rjsipă de nutreţuri încă meargă la vota (ntîmplării. a realizărilor demonstrează tat cu tovarăşul inq, Gheor-
anima), care Influenţează ne­ primăvară să aducă sporuri Slaba activitate a consiliu­ de la recoltare. Contrar in ­ Şirul neajunsurilor ar pu­ că cifra de plus 651 de tone
lui csle oglindita si de faptul nu s-a făcut sim ţit) o generat ghe llicscu, director tehnic
m ijlocit şl veniturile unităţii spectaculoase, de recoltă, rpo.j unele nemulţum iri In rîndul dicaţiilor, trifolienele s-au co­ tea continua si cu alte aspec­ este departe să corespundă
si ale cooperatorilor, reiese ales dacă se ştie că solul are că în munca acestui organ dc sit în parte, fînurile s-au de­ te, care se cer analizate şi posibilităţilor exploatării. al combinatului. Interlocu­
fă posibilităţile existente sînt nevoie şi de îngrăşăminte cu conducere nu s-a încetăţenit cooperatorilor şi o slabă par­ preciat în cîmp nefiind trans­ rezolvate cu sprijinul U njunii Spunem aceasta înlrucît 5 torul nu a putut justi­
slab valorificate, nefiind folo­ fosfor. Inginerul, dînd vina pc un spirit sănătos de lucru, ticipare la muncă. Fără în­ portate, la timp, iar soluţiile judeţene a C.A.P.^ ş! al Direc­ sectoare din 9 au diminuat fica prin argumente so­
sit nici jumătate din poten­ specialistul care a fost înain­ aplicarea principiului muncii doială că situaţia respectivă de substituire a deficitului se ţiei agricole. Toate însă vizea­ realizările intr-o singură
colective si răspunderii per­ trebuie să-si găsească neînlir- lide rămînerca în urmă a
ţialul productiv al pămîntului tea sa (practica schimbării lasă aşteptate fără ca pe plan ză un aşa-zîs „cerc vicios” .
sonale lăsînd încă mult de ziat rezolvarea corespunzătoa­ săţ lămlnă cu 780 tone combinatului. A prezentat
sau al animalelor. Intr-adevâr, cadrelor de specialişti fiind dorit. Este şi firesc să fie re local să sc Întreprindă vreo Participarea la mpncă a coo­
între baza tehnico-materială parcă o „boală" penlru uni­ aşa dacă avem în vedere că acţiune (este vorba îndeosebi peratorilor e slabă depnrece Aşadar, după aproape o în schimb angajamentul ra
aflată în continuă perfecţio­ tăţile slab dezvoltate), nu~ s-a In fiecare an se schimbă pre­ Rău este că aici se nesoco­ de asigurarea frunzarelor). nivelul retribuţiei este scăzut decadă de muncă, dîn rele pînă la finele lunii. Valea
nare si producţiile ce şe în ­ obosit nici măcqr să ţină o teşte si rolul adunărilor gene­ Că potenţialul productiv al şi vice-versa. Nu trebuie uitat 35 de sectoare ale Văii J iu ­ Jiului va raporta înd eplini­
registrează nu este asigurată evidentă cît de cit satisfăcă­ şedinţii, că brigadierii, în spe­ rale ale cooperatorilor. Deşi unităţii este slab gospodărit însă că singurul izvor al bu­ lui. 22 sînt mult rămase sub
o concordanţă perfectă. In toare a modului cum se ap li­ cial la zootehnie, sînt mai se sfie că cel maî înţelept nc-o doyedeşte înşăsl pa rtici­ năstării cooperatorilor, al pro- rea integrală a planului
condiţiile cînd la dispoziţia că măsurile agrotehnice si ce mull „tu riş ti1' dectţ organiza­ lucru care asigură succesul parea nosatisfărătoare a coo- qresuluî unităţii eşlc doar plan Iar dacă la acest nu ­ Este un angajament luat
unităţii sînt puse tractoare si rezultate se obţin. Fiind adept tori şi conducători ai produc­ fiecărei acţiuni este practica perajofilor la lucru. In primul munca cinstită, contribuţia qc- măr mai adăugăm alte 5 în gumele întregului colec­
maşini perfecţionate, cantjtăţî a! devizei „anul trece. leafa ţiei în adevăratul înţeles al de a se consulta părerile şi semestru, din 42fi membri coo­ liyă a fiec/jp'i cooperator la sectoare cu depăşiri minime, tiv de mineri si de aceea
sporjte de îngrăşăminte şi in- merge'', inginerul nu a tras ruvînU ilui A lt M cum se propunerile cooperatorilor, la peratori doar 284 au lurrat în sporirea averii obşteşti avem în faţă o realitate ca­
In-htoqîcîde. a obţine abia cel puţin o concluzie din ex­ poale explica persistenta unor C A P. Rin A lb nici pînă la cadrul unităţii rr.ilizînd abia trebuie respectat.
1300-700 kg grîu, numai 500 perienţa tristă a felului cum neajunsuri de ani de zile? jumătatea lunii august „nu s-a 12.133 zile-muncă, rcvenjnd în N. TiRCOS