Page 5 - Drumul_socialismului_1968_09

PROLETAR) DIN TOATE TARILE. UN1TI-VA l ZIUA N A Ţ IO m U » B. 0. VIETNAM

Adunările

.ECONOMIC», de la Bucureşti şi Iaşi

Luni dupS-amia/3 a avut loc In aula In s titu tu lu i po­
la Uzinele „Sem ănătoarea" din lite h n ic din laşi a avut Ioc
Capitală adunarea festivă con­ lu n i după-amiază o adunare
Indici sporiţi sacrată Z ile i naţionale a Repu­ consacrată 7i!e i naţionale a
b lic ii Democrate V ielnam . Au R.D. Vielnam .
de utilizare a participat Lansa M unteann. v i­ Au pa rticipat studenţi, elevi,
cepreşedinte al C o m itetului dc tin e ri m uncitori şi fu n cţiona ri
masei lemnoase solidaritate cu lupta p o po rulu i din Între p rin d e ri şi in s titu ţii,
vietnamez, fun cţiona ri superi­ precum $1 studenţi vietnam ezi
care învaţă In in stitu le le de
Colectivul întreprinderii ori din M in iste ru l A fa ce rilo r
forestiere Deva, a cărei Externe, num eroşi m un citori din InvSlS tnlnl superior din laşi.
raxâ de activitate se în­ ORGAN ÂL^lCOMITETUIUI JUDEŢEAN' HUNEOC/ARA AL PCR Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU uzină, Au fost de fată Hoang Cu acest p rile j a luat cuvîo -
tinde din Apuseni pînă in tu i Emil Uncheşel, preşedinte­
M unţii Poiana Ruscâi ţi Tu. ambasadorul R.D. Vietnam
le C o nsiliu lui U n iu n ii aso­
Lunca Cernii, obţine suc­ In România, Nguyen Duc Van,
cese de seamă în prelu­ ANUL XX. NR. 4251 MARŢI 3 SEPTEMBRIE 1968 4 P A iiîN I *0 B A N I şeful Reprezentantei perm a­ c ia ţiilo r stud enţilor din centrul
crarea ţi valorificarea ma­ un ive rsita r laşi. Gorgos Irina,
nente a F rontu lui N ational dc
sei lemnoase. Sarcinile de
plan la producţia globală Eliberare din V ietnam ul de sud studentă a facu ltăţii de filo lo ­
ţi marfă pe luna ougust au la Bucureşti. Despre cea de-a gie a U n ive rsită ţii „A l I. Cu-
fost îndeplinite cu 5 zile LA I.A.S. PR AŞTIE X X III-a aniversare a R.D. V ie t­ 7a'\ si A ntim M itro l, student
inainte de termen.
nam a v o rb ii tovarăşul Ion Că- la facultatea de medicină ve­
Pe seama îndeplinirii si
depăşirii ritmice a sarci­ pătlnă. dire cto ru l general al U ­ terinară a In stitu tu lu i agrono­
nilor de plan forestierii a­ zinelor „Semănătoarea". V o rb i­ mic „Io n lonescu de la Brad” ,
sigură obţinerea unor can­ Ridicarea rentabili­ torul s-a referit la munca si rare au subliniat In c u v in lu l
tităţi tot mai mori de ma­ lor că partidul, guvernul şl
terial lemnos suplimentar. lupta plină de abnegaţie a po­
In perioada care a trecut p o rului vietnam ez pentru con­ poporul român, alături dc toa­
de la începutul anului în­ strucţia socialism ului $i apăra­ te forţele progresiste din lu ­
treprinderea a dat peste tăţii - obiectiv rea îm potriva agresiunii im pe­ me. urm ăresc cu j rotundă sim ­
prevederile de plan 4 200 patie si deplină solidaritate
mc buţteni de roţinoase rialiste.
şi stejar, 1.300 mc lemn A luat apoi c u v in lu l Hoang munca şi lupta bra vului po­
de mină. 4000 mc cheres­ principal în activi­ Tu, ambasadorul R.D. Vietnam por vietnamez, acordîndu-l
tea de fag etc. la Bucuroşii. Cea de-a 23-a n- sp rijin m aterial, p o litic si mo­
M erită subliniat (aptul
nîversare a R.D. Vietnam , a ral.
că sporul de producţie s-a
obţinut in condiţiile prelu­ spus vo rb ito ru l, esle tntîm p i- A vo rb it apoi studentul v ie i.
crării şi valorificării mai tatea fermelor nată de poporul vietnamez, cu namez. Y o V ic t Xiem, de la
superioare a m aterialului succese de seamă tn munca Facultatea dc fizică a u n i­
lemnos. Indicele de lemn
de lucru din masa lem­ pentru întărirea economică a versită ţii. CI a m ulţu m ii p a rti­
Sarcinn de o co n lrib u î tn- todei de alăptare a rtificia lă a tă rii, pentru apărarea îm potriva
noasă exploatată c cres­ dului, gu ve rn u lu i sl poporului
Ir-o măsură lo t mai însemnată, p u rceilor se „recuperează” a­
cut faţă de prevederi cu agresiunii im perialislo. Folosim nostru pentru s p rijin u l nepre­
1,47 la sută Io râşinoase. asa cum prevăd docum entele nual peste .3000 capete p u r­ acest p rile j, a spus v o rb ito ru l cupeţit pe care 11 acordă lu ple l
4.19 la sută ta faq, 1.23 C ongresului al PC-ko al p a rti­ cel, ceea re perm ite în tre p rin ­ în încheiere, pentru a exprim a
la sută 1a stejar ţi peste dului. la form area fondului d e rii să obţină un plus de juste duse dc poporul vietna­
8 la sută la alte specii. cen lra llza t de produse agricole circa 360 tone carne. C o n tri­ încă o dată m u lţu m iri sincere mez, pentru dragostea cu ca­
al sta lu lu i a stat şi stă per­ buţia lu c ră to rilo r Covaci Frân­ p a rtidu lui, g u ve rn u lu i $1 po­ re sînt în co n ju ra ţi studenţii
manent In a lrn tia lu c ra to rilo r ase sî Io sif 7eicu Ta reuşita p o ru lu i roman pentru a ju to ru l vietnam ezi care Învaţă la
Cupru recuperat din fiecare ferma a în tre p rin ­ acestei acţiuni este demnă de Pajiştile alpine din judelu. nostru oferă condiţii din cele n o j b u rr ^pe ^ o l DO VEANU ^* preţios acordat poporului v ie t­
d e rii agricole de stat din O- ţoală lauda. melor de ovine. Iaşi,
din zguri ră ş lir. C ăultnd sfl pună fn Deosebit de avantajoasă namez. (A g e rj »*s)
valoare o sramA de rezerve
metalurgice interne existente pentru creş­ dovedit si măsura de a con­
strui o moară nenlru prepa­
terea producţiei aqncole. la
rarea fu ra je lo r com binate tn
Pe baza unui proces ferm ele i r. 1 u n ita ti cadrul ferm ei, la Calm ar. Şe­
tehnologic pus la punct de care au ponderea cea mai 1n- fu l ferm ei, in gin eru l A rlu r Adeziune deplină faţă de politica
specialiţtii Centrului de semnaia în activitatea econo­ Smîdlh, ne relata că numai
cercetări miniere Deva se mica a în tre p rin d e rii, p ro fila ­ i»e această cale există p o sib i­
asigură recuperarea unor te pe creşterea si Ingrflsarea lita te a reducerii sim ţitoare a
metale preţioase. Este vor­ porcilor. s-au găsit num e­ c h e ltu ie lilo r de producţie, rea-
ba de prelucrarea ţi pu­ roase cal ţ i so lu ţii de a spori partidului şi statului nostru
nerea in valoare, la ve­ v e n itu rile si reduce c h e ltu ie li­ liztndu-se o econom ie de circa
chile uzine de preparare de le. fapt ce în final sc reflecta 300 de le i pe tona de furaje,
la Deva ţi Zam, a zguri­ p o zitiv în realizarea unul în ­ care Ta consum ul anual al
lor rezultate ta Uzina semnat volum dc beneficii. ferm ei totalizează peste un lea şi C onferinţa N aţională a xoniplar datoria, avlnd con­ În flo ririi continue a României
chimico-metalmqicâ Zlat- m ilio n de le i. Sporeşte ccMilriluitia pa rtidu lui. vingerea fermă că pe această socialiste.
IJrm ărîndu-se obţinerea unul
no. E fo rtu ri stăruitoare pentru Pe şantierul nostru prinde cale ne vom aduce con tribu ţia Am sim tit acest lucru, deo­
Aceste reziduuri care e­ *por de creştere în greutate creşterea gra du lui de re n ta b i­ tot mai m ult contur unul din
a anim alelor cit mai rid ica t la întărirea $1 dezvoltarea ţă­ sebit dc puternic, în cuvintâ-
rau aruncate in h â lii fă­ lita te al în tre p rin d e rii depun n oastră la d ezvoltarea obiectivele im portante ale c in ­ rilc vibrante ale tovarăşului
ră a avea nici o între­ şl cu ch e ltu ie li reduse, ele­ şl lu c ră to rii din ferm a nr. 2, c in a lu lu i — cenlrala term o­ rii noastre România socia­ N lcolae Ceausescu, In Decla­
buinţare au devenit utile. m entul p rincip al asupra cam ia care este p ro fila tă pe înqrăsa- electrică. Îndrum ările. sfatu­ listă. raţia M a rii A dunări N aţionale
Din prelucrarea zgurilor s-a acţionat în cadrul crescă­ rea p o rcilo r. D atorită org a n i­ R om âniei socialiste rile pe care ni le-a adresat p rivin d p rin cip iile <le bază ale
amintite întreprinderea to rie i si îngrosA torlel de porci ză rii tem einice a m uncii lo tiş- lovarăşul llie Yerdet. au găsit AUGUSTIN MANIJIU p o litic ii externe a României,
minieră Deva a recuperat îl constituie furajele. întocm i­ tiîo r sl fo lo s irii m al depline preşedintele comitetului în recenta Declaraţie a Co­
pinâ acum o însemnată rea de ra ţii ech ilibra te si în ­ a sp a tiilo r de cazare s-a reu­ Prin interm ediul presei, ra­ tate au un rol im portant in un larg ecou. m uncitorii, in g i­ sindicatului de pe şantierul m ite tu lu i E xecutiv al SC.C. al
cantitate de cupru, ceia co lăturarea risipei îa adm inis­ diou lui şi tele viziu nii. con­ progresul lie tă re i ţări socia­ nerii si teh nicienii noştri fiin d montaj al Centralei
şi» ca pînă la începutul deca­ liste. în progresul socialism u­ P.C.R.
contribuie la mărirea ba ­ trarea lo r au perm is ca pen­ h o lă riti să-si facă Ln mod c- termoelectrice Deva.
dei a treia din luna august stru cto rii şi m onlorii de pe lu i şj păcii în lume.
lanţei de asifel d ^ meta­ tru tin e re tu l porcin dc la fe r­ N o i. actorii, avem deseori
le mult solicitate in indus­ ma nr. 1. ch e ltu ie lile pe un n.o, să se livre ze 1n Plus fa­ 'Sau!ierul nostru din Deva u r­ Z ile le trecute am p rim it v i­ p rile ju l, atunci cind de pe
trie. kq de spor să fie reduse cu tă d> prevederile o la n u lu i o măresc n i viu interes a c tiv i­ zita > tovarăşului îlic VPrrlet. Expresie v ib r a n t ă scenă sîntem m rsaqcrii unor
cantitate de pes»e 120
tone
1.11 lei fata de prevederile carne de note. Tnlodală, o n i- tatea m ultilate ra lă desfăşurată nie'mhru al C o m itetului Execu­ idei înalte, să sim ţim adeziu­
nea pu blicului fată de ele. şi
Perfecţionarea plan ulu i. De asemenea, o re ­ fatea a reali?.*» un beneficiu dc conducerea de partid şi de tiv, al Prezidiului Permanent a ataşamentului fa tă d e p a r t id inim a ni se umple de bucu­
ducere substanţiala Ia capilo-
stat. C olectivu l nostru a p ri­
1.300.000 lei.
He nnr^nnf»
»n
tehnologiei h it respectiv s-a Înregistrat si rezultatele am intite se mate­ m it cu o legitim ă m îndrie pa­ a l. C.C. al P.C.R., prim -vice- rie. Eu rnl-am consacrat In-
acestei
viată
artei,
treaqa
în cadrul tn q râ să to riri. ţa fe r­ presedinto al C o nciliu lui de In aceste zile am sim ţit,
rializează munca oliuă de răs­ triotică Declaraţia M a rii A du­ vind de acolo dem onstraţia munci care Înnobilează suflete,
de strunjire ma nr. 2. M erita evidenţiat pundere a unor lu cră to ri ca M inîM ri. V izita de lucru a mai m ult ca orieînd. c it de m in erilor din V alea J iu lu i am care modelează caractere, care
faptul ca paralel cu aceasta, nări N aţionale cu p riv ire la tovarăşului llie Ycrdot. indica­ puternic este ataşamentul po­ incercat fio ru l pe care ti-l
V lo re î Borza, V ic to ria ^oodan. înfrum useţează viata. P rin ci­
a osiilor sporul mediu ziln ic de creş­ Ana Neam fn. Cocts Silvestru. p rin c ip iile dc bază ale p o liti­ ţiile şi sfaturile ce ni le-a po ru lu i român fată de p o li­ dă m îndria pentru poporul p iile p o litic ii p a rtid u lu i nostru
tere în greutate a tin e re tu lu i tica plină dc înţelepciune a lău, am sim tlt o dată mai
V ic to r Rondan m a lţii. flera*-#» cii externe a României, p rin ­ dat cu acest p rile j ne <înt îm i vor fi călăuză sfîntă, iar
de vagoane porcin este mat mare fata de din el av»nd cîte " — 13 ani de c ip ii iz v o rile din asţ ira tiilc cele p a rtid u lu i nostru. In dim inea­ m ult cit de trainică este u n i­ în munca de interpretare si
cel prevăzut, ia r la înorăsă- deosebit de u tile pentru În­ ţa de 23 August, cînd săr­ tatea dintre .pa rtid s» popor. transm itere a unor mesaje voi
t o r k sporul osie de 5|7 qr. rîn d îşi desfăşoară activitatea mai fie rb in ţi ale poporului deplinirea, în fiecare sector Si cum să nu fie aşa, cînd
Ca rezultai al studiilor situîndu-se îa n ive lu l celui la această unitate. A stfel, el nostru de im itate cu toate ţă­ bătoream 24 de ani dc lib e r­ p o litica P artidului Comunist dorul întregul meu talent.
efectuate pe linia promo­ plan ificai au avut posibilitatea să acumu­ de activita te, a sa rcin ilo r re tate naţională, am avut c in ­ Român, p o litică m arxist-leni-
vării tehnicii avansate de leze cunoştinţe tem einice si rile socialiste şi cu toate po­ ne revin din m ăreţul program stea. pentru prim a oară în ELISABETA BELBA
lucru la atelierul de zo­ O roanizarea judicioasă a să stăptnească bine meseria poarele lum ii, precum şi re­ elaborat dc Congresul al IX - viată, să stau la tribună. Pri- nistă. se confundă cu in te re ­ actriţă, Teatrul de stat
nă C.F.R, Petroşani s-a m uncii si respectarea rig uroa­ pe care o practică. centa Declaraţie a C o m itetului sele vita le ale poporului, ale „Valea Jiului" Petroşani
perfecţionat sistemul de să a program ului de activita te Fiind h o tă rlţl să dezvolte Executiv al C.C. al P.C R. A -
strunjire a fuselor osiilor au perm is lu c ră to rilo r de îa succesele dobîndite, lu c ră to rii
ferma nr. 1 să depăşească p re ­ probăin din toată inim a măsu­
de vagoane. Inovatorii din fiecare fermă a În tre p rin ­
Tiberiu Kreist, strungar, ţi ved erile plan ulu i la o serie de rii se străduiesc în perm anen­ rile lu a i'' dc p a rtid u l nostru lo cu ri In care frum osul ne-a
Victor Gheţ, lâcătuţ. au de in dica tori ca : scroafe mon­ tă să pună tn aplicare măsu­ deoarece ele au ca scop dez­ um plut in im ile dc m indrie.
realizat o instalaţie de in­ tate, porci v ii o b tin u li. purcei rile indicate de co n siliu l de L ito ra lu l, in care a rh ite cto n i­
dividualizare a funcţionă­ înţărca ţi etc. O preocupare adm inistraţie şi şefii ferm elor, voltarea pe baza p rin c ip iilo r PE POTECILE VACANTEI ca modernă se răslafă In a l­
rii maşinii de strunjit ca­ susţinută se manifestă aici m arxism -lcninism ului, a rela­ bastrul m ării dc la Mantfa-
re pînă acum era acţio­ pentru aplicarea de m ăsuri să-sl îndeplinească In mod ţiilo r de colaborare cu toate lia pină la M am aia, Capitala,
nată prin curele de trans­ care să asigure creşterea re n ­ exem plar sarcinile de produc­ tarile socialiste. ronsidcrînd unde M uzeul dc artă al Re­
misiune in comun cu ma­ ţie ce le revin. Filele calendarului vacantei o rară frum uşele, care nc-a sau L o trişoru l sini lo cu ri care p u b lic ii Socialiste România şi
şina de găurit, două strun­ ta b ilită ţii u n ită ţii A stfel, p rin că colaborarea $i cooperarea de vară se întorc una c ile dat po sibilitatea sd im o tta - ne oterd zile dc neuitat. Dar M uzeu/ A n lip a ne-m i rctlnu t
guri paralele ţi o racole­ Introducerea sl folosirea me­ T. DOBRICEANU în toate dom eniile dc a c tiv i­ tina, apropiind ziua In care //zam pe peliculă im agini dincolo de aceste frum uşeii ore In şir in preajm a va lo ­
ze. se va auzi iar clo p o ţe lu l unice. In apropierea taberei noi vom aduce acasd bucu­ rilo r pe care le dejm , Valea
O dată cu individuali­ chem înd spre şcoală. Si, se alld M ănăstirea Cozia, c ti­ riile o lc ritc de expoziţia or- Prahovei cu „ perlele" ei de
zarea acţionării s-a a ­ totuşi, din tabere, din oraşe torie a d o m n ito ru lu i M ircea la picioarele Ruceqilnr, şint
daptat la acest utilaj şi sate, con tinu ii să ne so­ cel Butrtn, despre a cdrel q a niiatd cu cele mal Reuşite doar c ilc v a din lo curile ce
principal şî o cutie de vi­ sească scrisori prin care c- construcţie am aliat m ulte pa no uii şi cea mai bund lo- ne-au rămas adine întip ărite
Inq ra ilc realizată In tabără,
teză care permite strunji- P A G IN A A II-A Ic v ii Işi Impdrldşesc b u c u rii­ lu c ru ri interesante. C tnd po­ vom veni cu cunoştinţele in in im i şi în m inte".
rea fuselor cu o produc­ le pe care recreaţia v e rii Ic posim In fafa m o rm in tu lu i a- căpălate in orele dc lu cră ri Tabăra de la Vata de Jos
oierd in aceste ultim e zile celula care a losl dom nul
tivitate de 2-3 ori mai practice In laborator, cunoş­ qăzduieşle acum ultim a serie
de vacantă. T ă rii Româneşti, o ri fn lafa tinţe pe care Ic vom îm ­ <le 90 dc copii, v e n iţi aici
mare. Prin aplicarea nou­
Ila rio n A nd rei şi Slelian crip te i sub care sc allâ părtăşi co lc q ilo r noştri Into- din lo ca lită ţile V ă ii Jiu lu i,
lui procedeu se micşorea­ niiiiii Jiul a surclasat (3-0) vice- Reldeanu din Hunedoara au nutrm intul mamei vite a zu lu i cineaşti. Panourile realizate să cunoască bu curiile u ltim e ­
ză consumul de energie inserat, pe şase paqint dc dom nitor M ih a i fncetcum senti­ In tabăra dc la Cozia vor lor zile de vacantă. La V a ­
electrică şi se înlătură u­ campioana de anul trecut caiet, secvenfe din frum use­ mente pc ca ic nu le putem II trim ise, in curlnd, la fhi- lea M in işu lu i, In ju de ţu l C a-
ţile in tiln ile fn tabdra de exprim a. In inim a m un ţilo r
zarea prematură a ce­ lotoclneaşti om atori de la eureşli pentru a ni se apre­ raş-Severin, o sulă de copii
lorlalte utilaje, care prin Metalul Hunedoara a gustat din Cozia. din apropiere la ne aba­ cia munca de lo lo cin e a şli a- din oraşul Deva şi satele din
M ănăstirea
tem deseori
m alori
pe care o indtăriim
„fn rcqistrca zâ''
îm p re ju rim i
vechiul sistem de cupla­ cupa înfnngerii „P entru prim a oard tn fard Stinişoara, o ri la Cas­ nespus". in memorie clipe de neuitat,
re funcţionau de multe — se spune In scrisoare — tru l roman, care cu 2.000 ..Tim p de o sdptămînă — in tim p ce la Plaje n i şi Să-
ori in gol. Se îmbunătă­ Informaţii, rezultate, s-a orqanizat o labdrd n a ţio ­ dc ani In urm ă servea la res­ ne scrie c lc \til M arian Po­ cel. pcslc 200 dc p io n ie ri
pc
ţeşte de asemenea calita­ nalei de lotoclneaşti am atori, ping rrc a a ta cu rilo r de lu i rum b — un qrup dc 30 de din fudclele V aslui şi D olf
unde s-au In tlln ll e le vi
Valea O ltu lu i. „/Masa
din
tea prelucrării fuselor ţi clasamente şi alte ştiri toate c o ltu rile p a triei noas­ T ra ia n " sau M ănăstirea şcolari dc la Liceul din G hclar. cunosc jocurile şl bucuriile
In s o ţill dc profesori, am fă­
vacantei
in tr-u n decor pe
se creează condiţii mai tre. Locul a in st ales tn lr-u n „T u rn iT — cea zidită fn lor- cut o excursie prin tară. Ili- care num ai Apusenii şi Ţar?
optime de muncă. sportive din judeţ cadru pitoresc, cu peisaje dc mâ de corabie, C ăiim ă ncşliul n cra riu l ales ne-a purtat prin H aţegului iI pol oieri.
------- -------r •• . V . l . . » . - . . -------------------1-,,.. .L-JT.Tir/.) ----;----------- — 7^
NV aflăm în spaţioasa hală le m etalice, de ţaglele de rela- au înregistrat un spor de 5,56 m işcării de rotatle la fierăs­ de funcţionare a agregatelor. patul de răcire, c a n lită li în ­
a lam inorului de 650 mm de rninare, de p o ziţiile destinate la sută, c it si extinderea la­ traie si la m anip ula to rii răs­ Durata de staţionare a aces­ semnate de tagle. A ic i la m i­
1^ C.S. Hunedoara, unde oame­ fa b rică rii şenilelor de tractoare m in ării o te lu lu i la tolerante ne­ turn ă to ri) — au fost recondi­ tora. pentru schimbarea caje­ natele fac un penultim popas A d m ite r e a
nii. aqrcqalele si u tila je le au im ­ precum şi arm ării în industria gative, tehnologie după, care ţionate prin încărcare cu su­ lor si ca lib re lo r în vederea înainte de a ajunge in sectorul
prim at m uncii un caracter d i­ m inieră. C olectivul nostru a s-au produs 52.734 tone pro­ dură. de către m un citorii noş­ trecerii de la o campanie de de muncă al a ju stn rilo r. M aşi­ în şcolile de
namic. ascendent pe întreg realizat peste plan si a l i ­ file U şi 1. obtinîndu-se si o tri. obtinîndu-se pt> această lam inare la alta. s-a redus cu nile de îndreptat au fost re­
flu x u l de fabricaţie. Trecind vrat be ne ficiarilor la te r­ economie de 470 tone metal. cale o însemnată economie la 15 m inute. îm bun ătăţirile adu­ glate în aşa fel In cit acest lu ­
prin varietatea de calibre ale menele scadente din con­ De fapt, căutările la m ina tori- consum ul de metal încorporat se agregatelor, care constau cru s-a concretizat in evitarea s p e c ia liza re
cajelo r dcqrosisoare. trio $i trat lele economice, 23 000 lor nu cunosc lim ite. Ei au in piesele de schimb. Lucrăto­ tn Introducerea sistem ului dc S trangulărilor la evacuarea
dnofinisoare, blum u rile în ­ lono produse lam inate de. bu­ recuperai, prin lam inare 256 rii de la întreţinere au sub­ ungere centralizată a dispozi­ ritm ică a p ro file lo r fasonate. p o s f-lic e a lă
călzite la tem peratura de I 200 nă calitate, din ra re la exf ort tone sutaje. o mare cantitate scris astfel la e fo rtu rile între­ tiv e lo r transportoarelor, m on­ A$adar. co le ctivu l lam inoru­
grade Celsius se transfo rm * a expediat Tn avans 4.000 tone de scurtături $i blum uri rom- gu lu i colectiv al lam inorului, tarea a două la n ţu ri suplim en­ lu i de 650 mm răspunde
în profite lam inate de fe lu ri­ p ro file fasonate. biec. e fo rtu ri ce slnt concretizate şl tare în fata ca je lo r finlsoare. cu entuztasm sl adînc senti­ Pentru tin e rii absolvenţi : 17,.10 T V p e n tru e le rl
le dim ensiuni şi form e qeome- Sînt, într-adevăr, cifre ce ment p a trio tic sarcinii re i-a af liceelor de cultură gene- ! C o n su lta ţii Ia limba rumA
nA (cIasa a V llf-a ) ;
liice , aşa cum prevăd progra­ atestă hărnicia şi iscusinţa la fost Încredinţată de partid, de raia care vor urma cnrsii- ;
mele sortim entale, muncă a oam enilor, rezervele a realiza pînă la finele anu­ rJIe şcolilo r dc specializare \ 18.00 T V p e n tru sp e cia liştii d in
In d u strie ;
— Campania de faţă este si p o sib ilită ţile largi de rare lu i încă 600 tone p ro file su­
consacrată, după rum se obser­ dispune secţia pentru sporirea plim entare. Tocm ai de aceea, post-lireală, M in is le n il In- : M,.‘W Curs de lim ba englez* fr* .
luarea lecţie i a 8-a) ;
Re­
producţiei
suplim entarr.
vă, o b ţine rii „ro tu n d u lu i” ru legate de numele la m in a tu ri­ I1LE1TE ALE HflBItICIEI vă ţă m in tu lu i a tip ă rit „In - ;
diam etrul de 100 mm, preci­ zultatele obţinute sint strîns la ajustaj s-a m ărit exigenţa d riim ă lo ru l pentru admiterea I 19.00 P entru şcolari : Secolul
x x r : Poc fi oceanele In­
zează in gin eru l Petru Pîrvu. p rivin d finisarea sl îm bunătă­ in şcolile de specializare ? culce ?;
adjunctul şefului de secţie. In lor A lexandru Tace, loan Că- ţirea aspectului com ercial al posM iceală” . Lucrarea pre- ; W.M T e le ju rn a lu l de seAr* ţ
ra n tită ti apreciabile, acest pro­ tinaş, Yasile Boco.ş, la ro b Scm- lam inatelor, deoarece o Însem ­
fil este destinat lam inorului cinc, ale fin isn to rilo r loan Să- zîntă celor interesaţi con- j 19,50 n u le tin u l m e teorologic —
p u b lic ita te ;
de ţevi de la Roman si 1 'z l- bău. Vacile Postelnicii. Paras- — Noi. cei care producem în cele patru m ilioane le i e­ m odificarea ro le lo r de pc p lat­ nată cantitate din producţia d itiile de adm ilerc. reţea- j 20.00 F ilm serial „T h le rry la
uel „R epublica" — Bucuroşii. rh iv G idm . lăcătuşilor Traian m etalul, am in v ita t $i cum conom ii suplim entare obţinute forma lin ie i de lam inare, au realizată este destinată exp or­ ua şl p ro filu l acestor şcoli F ronde- ;
P erferlionînd continuu tehnolo­ Popa. M iron N eorilă. V io re l să-l gospodărim, a ţin u t să la preţul de cost. Si aceasta tului. Dc altfel, noi lo tu ri de In care se va da concurs
gia de fabricaţie, adaugă in ­ Părhireami şi ale altora, care în co n d iţiile e xe cutării în tim p in flue nţat direct ritm u l de lu ­ pro file I, purtînd marca de intrare pentru anul dc ; 20.25 „L u m in i" — re p o rta j fil­
m at ;
terlocutorul. am reuşit să p ro ­ prin faptele lor sc bucură de remarce inqin eru l Teodor A l­ scurt şî de calitate a re v iz ii­ cru. contribuind la obţinerea 20,45 F ilm a rtis tic „C e ru l in c *-
ducem a lte rna tiv mai m ult de aprecierea şi stima in lre q u lu i bului. adjunct cu u tilaje le . lor si re p a ra ţiilo r la agrega­ unui spor de producţie de 10 „C .S .H ” . erau qata pregătite invăţăm int 1968-1969. detalii ; pe la e ta ju l I I I - ;
40 de sortim ente sl 35 de tî- colectiv' de muncă. Peste 15 la sulă clin piesele tele „cheie” . la sută. pentru a fi încărcate si livra te In Ieqălură cu obiectele de • 22,05 P anoram ic ;
Căile folosite pentru atinge­ b e n e ficia rilo r din R.F. a G er­ sludlu la care vor fi oxaral- i
podim ensiuni de lam inate. Eslo mecanice uzate (bare u n ive r­ Inqinerul A lb u tiu ne-a vo rb it ...Pe calea cu role continuă 22.25 SearA de ro m a n ic ;
rea n ive lu lu i de producţie a- maniei si Iran.
vorba, In principal, de p ro lile - m in lit le-au con stituit in d icii sale de cuplare, role transpor­ sl despre preocupările colecti­ să treacă spre foarfecele de naţi candidaţii etc. 22,<ş T e le ju rn a lu l de noaptr
le fasonate pentru ro n slru e tii- dc utilizare a agregatelor, ce toare. axe pentru transm iterea vu lu i pentru creşterea tim pu lu i debitat la cald. Iar de aici la V. DRAGOMIR