Page 52 - Drumul_socialismului_1968_09

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIT1-VA I
Tovarăşul M a e Ceauşescu

a primit pe ministrul afacerilor

externe al Belgiei, Pierre Harmel

Preşedintele C onsiliului do au /ost subliniate posibilităţi­
Stat al Republicii Socialiste le existente de dezvoltare a
România, Nicoloe Ceauşescu, a colaborării româno-belgiene.
La U.R.U.M. Petro* primit luni dimineaţa, la Pa­ In încheierea întrevederii,
latul Republicii, pe ministrul preşedintele Consiliului de
şani a început a fac w i lor externe al Belgiei, Stat, Nicoloe Ceauşescu, a tn-
Pierre Harmel. mînat m inistrului afacerilor ex­
producţia de stîlpi La primire a participat Cor- terne belgian, Pierre Harmel, or­
ncliu Mănescu, ministrul afa­ dinul ,,Tudor Vladimircseu" cla­
hidraulici cerilor externe. sa I, acordat pentru merite
In cadrul convorbirii care o deosebite si contribuţia adusă
avut loc, au fost abordate p ro­ la promovarea cauzei păcii sl
Acţiunea dc m oderni­
zare a minelor din V a­ bleme privind relaţiile bilate­ colaborării internaţionale, pre­
lea Jiului vizează între rale şi uncie probleme in te r­ cum si la dezvoltarea relaţiilor
altele ?( înlocuirea sus­ naţionale. Constatîndu-sc cu dc prietenie dintre Regatul
ţinerii cu lemn a abata­ satisfacţie evoluţia pozitivă a belgiei şi Republica Socialistă
jelor prin susţinere me­ ANUL XX. NR. 4263 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BAN! colaborării dintre cele două România.
talică de diferite tipuri, State în interesul ambelor părţi,
intre care cea mai efica­
ce se dovedeşte a fl
susţinerea cu stîlpi h i­ siejua oierii de preşedintele
draulici. Pentru a veni INVESTIŢIILE AN U LU I 1968
in sprijinul m inerilor şi a | In pagina a ll-a
reduce volum ul dc im por­ CMSilinlni de Slal
turi, colectivul U.R.U.M,
Petroşani a definitivat o j O Vă recomandăm să Preşedintele Consiliului de sador, însărcinat cu probleme­
linie tehnoloqică de fa­ Stat al Republicii Socialiste le păcii si dezarmării 1n MAE,
bricare a stilpilor hidra­ \ citiţi cronicile meciurilor România. Nicoloe Ceauşescu, a Etienne Davignon, şeful de ca­
ulici. | de fotbal JIUL — POLI­ oferit luni un dejun în onoa­ binet al m inistrului afacerilor
După cîleva luni de ; TEHNICA IAŞI ; META- rea ministrului afacerilor ex­ externe, Philippe de Schoutlie-
studii si incercări, au terne al Belgiei, Pierre Harmel. ete, şeful serviciului dc presă
fost confecţionaţi primii î LUL HUNEDOARA — Au participat Ion Gheorghe din MAE. Robert van Overbcr-
cinci stîlpi hidraulici. [ chim ia RIMNICU v il­ Mauror, preşedintele C onsiliu­ ghe, consilier al Ambasadei
Supuşi probelor tehno­ I CEA precum şi relatări lui de Miniştri. Maxim Bur- Belgiei la Bucureşti.
logice în abatajele mi gluanu, preşedintele Com itetu­ i i
nei T.upeni, aceştia au j de la partidele din divi- lui dc Stat al Planificării, Cor- La M inisterul Afacerilor Ex­
dovedit calităţi cel puţin ! zia C. neliu Măncscu. ministrul afa­ terne a avut loc luni diminea­
egale cu ale stîlpilor pro­ cerilor externe, Adrian Dimi- ţa semnarea A cord ului de coo­
curaţi din Import. Iii \ @ CRONICA CAMPIO- ti iu, ministrul justiţiei, Pom- perare economică, industrială
Pentru anul în curs Ridicarea m arilor obiec­ rliţii de maximă atenţie si î piliu Macov'ci, preşedintele Co­ şi tehnică dintre Republica So­
esle prevăzută confec­ tive industriale ole ţării siguranţă Căruciorul do ru- | NATULUI JUDEŢEAN mitetului de Stat pentru C u l­ cialistă România şi Belqia
ţionarea unui lot de 2000 cunoaşte momente dc un iare a parcurs pe şosele j ; DE FOTBAL. tură si Artă, Vasile Gliga, ad­ Acordul a fost semnat de
dinamism clocotitor, aduce peste 700 kilometri Iară di- j junct al ministrului afacerilor Corneliu Mănescu. ministrul a-
bucăţi st lipi hidraulici
fn prim plan situaţii care ficultăti. Specialiştii alirmă j externe, Alexandru Lă/.ărea- fncerilor externe al României,
Tipul fabricat la Petro­ | ® REZULTATE, CLA-
pun lo grea încercare com­ cu nici pe calea ferată şi mi, ambasadorul României nu­ si Pierre Harmel. ministrul a­
şani are faţă de alte t i­ petenţa tehnică $i organiza­ nici pe şoselele ţării n-au i SAMENTE ŞI ETAPELE mit la Bruxelles. facerilor externe al Belgiei
puri asemănătoare avan­ torică a constructorilor, ex­ mai fost transportate ase­ j VIITOARE din diviziile Au luat parte Jan Adnaens- După semnare, cei doi m i­
perienţa, abnegaţia si dă­ menea piese de proporţii. sen. ambasadorul Belgiei la niştri au rostit scurte cuvln-
tajul că poale fi trans­ j naţionale A şi B.
ruirea lor de sine fală de Operalia de descărcare, ? Bucureşti, Louis Colot, amba­ tări.
portat Ia locul de m un­
şantier. In asemenea m o­ transport şi montaj a fost !;
că în orice poziţie. mente constructorii sint su­ încredinţată inginerului Lu- •
Contribuţia cea mal puşi unui examen de înaltă dovic Silaghi. om cu vasta i Luni, 16 septembrie Sorbotoo- îndreaptă spre micii şcolari şî
de scamă la fabricarea rigurozitate, conştiinciozita­ experienţă în montaje e- reo şcolilor, oflote in pragul u­ cefe două close cu elevi de 6
te si probitate profesiona­ jierqetice. A lături de el, j nu! nou on de învăţătură şi lu­ DIN
acestor stîlpi o aduce
lă, iar de modul cum trec maiştrii Adrian Munteanu, 1; mină, o adus din nou, pe străzi ani intră în şcoolă. A sunat a
secţia mecanică. unde constructorii acest examen Hanii Panail, Andrei Sila- j şi bulevorde, in careurile des- douo oară soneria De acum căr­
prim maiştrii Anqhel depinde hotărîtor scarta gin, sofii do echipă Gheor- | tinote festivităţilor, în closete ţile se vor deschide sub priviri­
obiectivului pe care 11 înal­ ghe Mir, Alexe Socheres — j
Vlorel şi Roman Vaslle împodobite cu dragoste, toren­
tă. o veritabilă pleiadă de ex- {; le curioase ole copiilor.
supraveqhează şl înd ru­ tul de flori şi zîmbete cu core
O asemenea situaţie am perţi în montaj, crescuţi pc j ne-ou obişnuit in această zi în­ \
mă cu competenţă exe­ marile şantiere de la Bor- \
întîlnit zilele trecute pc văţătorii şi elevii, profesorii şi
cutarea fiecărei opera­ şantierul Termocentralei De­ 7,eşti. Bucureşti, Finlînele şi \ părinţii. Clipe de emoţii conden- Ginduri pentru
moi gingaşi, şî va trebui să dau
— Peste cîte'/a clipe, aici vor
ţiuni de montaj Nu pol va. La uriaşa sală a tu rb i­ Luduş In lata acestor oa- ? sote. de sentimente şi aspiraţii intra cei mai mici elevi ci şco­ dovadă de mai multă răbdore şi oni, moi bună, moî bine pregă­
tită, mai utilă în societate.
f( neglijate nici secţiile nelor constructorii — cîta- meni s-au pus cele mai com- | înălţătoare, au creat ..cadrul" lii closo I de 6 oni — ne căldura sufletească Am discu­ elevii viitor
va eehipe dc montori si plicele probleme S-a sta­ in core s-o deschis noul on Avem convingerea că
turnătorie şi construcţii specialişti — au fost supusi bilit şi termenul de execu- şcolor în întregul judeţ. Am a- declo/ă tovarăşo directoore Mo- tat cu învăţătoorele care au pre­ closelor a Xll-a vor dovedi o
rio Mitrofan. Avem două close
metalice. De aseme­ unei încercări rlc dcosiM tic — 45 xle 7.iIo de la data tes din uriaşul buchet, un chm- de ocest fel, cărora le acordăm dat la clasele experimentale, îoclinore profundă spre studiu, o Clădireo Liceului nr. 2 din
nea. la realizarea pro­ bila dificultate tehnică. T re ­ sosirii podului pc şantier, j pei de ginduri core ni se por un plus de otenţie. le-om împărtăşit experienţa, om atitudine plină de seriozitate fo ­ Hunedoara, ridicotă de curînd,
buiau să ridice la înălţimi un Gîndirca aceslor oameni a j moi semnificative, întrucît vizea­ procurat şi confecţionat moteri- tă de îndatoririle şcolore. de ro­
totipului un aport va­ intrat înlr-o febrilă şi în- — N-nu existat reţineri din aiul didactic, foarte bogot, care întimpină cu soli spoţioose, lu­
uriaş pori rulant. O insta­ lul ce le revine în viaţă.
loros a adus maistrul lo- laţie de importanţa capitală cordala căutare. Sute de j ză elementele noi ale acestui portco părinţilor să-şi însene este necesor lo elevii de 6 oni. ..Ginduri ole învăţătorilor si minoase. cu un mobilier nou, pe
slf Ţibula de la sculă- pentru montarea turbinelor calcule matematice din cele | debut şcolar : clasele I de copiii la oceostă virsto ? Lecţiile noostre, de 25-30 minu­ profesorilor pentru elevi, Io o- elevii dornici să înceapă noul
on şcolor cu cele moi bune re­
te. împreună cu activităţile in
rie, şeful de echipă Ion si generatoarelor. pentru mai complicate, zeci de va- : 6 oni şi viitoarea promoţie a — Nu. Noi avem deja o tra­ completore, trebuie să nu obo­ cest început de on şcolar. Le zultate Dintre cei core ou o b ­
accelerarea întregului ritm riante şi de soluţii au fost !'
Poqăcean şi lăcătuşul Ion confruntate, răsturnate, re- i liceului de 12 oni. Două vîrste diţie. In anul şcolor trecut ou sească, să îmbme învăţătura cu adăugăm gîndunle elevilor cctre ţinut in anii precedenţi rezultata
de execuţie. Practic vorbind,
Glii. uriaşul pod ridicat la 25 (acute şi din nou confrun- ! care marchează şirul de înnoiri mai funcţionat două asemenea agrementul. şcoală, către „dascălii" core le bune lo învăţătură, ni se reco-
Două cărţi şi-o lloore pentru
In prezent se află in de metri înălţime constituie late. din învoţomintul nostru, două clase, experimentol, şi s-ou ob­ elevii de 6 oni. Şi nu numai vor deschide universul tainelor mondă elevele Mario Holhoş. Ze-
nobia Floreo şi Crişon Dumitru.
studiu realizarea unui cheia dc boltă a termocen­ Aşa s-au născut soluţiile ;jl vîrste de început. Ce ne spun ţinut rezultote foarte bune. Du­ aht. Li se odougâ semnele de ştiinţei şi culturii, împlinind ast­ Inserăm cîtevo păreri şi ginduri
tralei pentru soarta lucru­ optime, planul de bătaie al :j.|
prototip de stilp hidrau­ învăţătorii si profesorii, ce ne pă această încercare, s-a văzut corle conlecţionole tot de învă­ fel crîmpeiul oles de noi pentru de viitor ale acestora :
rilor, pentru capacitatea de constructorilor. Şi un an- ’-i
lic cu circuit deschis, iar organizare a colectivului. gujnment ferm — sa predea spun elevii ? că, deşi au door 6 ani. elevii ţătoare. simbolurile (decupaje de o defini „buchetul" de senti­ — Cred că noile capitole in­
in viitor se va încerca Agreqalul de care v o r­ podul pentru probe cu 10 j sint suficient de dezvoltoţi fizic desene sugestive înfăţişînd d i­ mente şi ospiroţii ol primei zile troduse lo obiectele din closo
confecţionarea susţinerii bim iui are încă asemănate zile mai devreme. si psihic pentru începereo şcolii. verse fructe) care vor fi lipite pe de şcoolâ. o Xll-a, ne spunea eleva Moria
Holhoş, vor contribui alături de
în Iară. Transportul şi mon­ De prisos ar li să reia- î cuiere, morcind locul în core îşi
miniere complexe. Două cărţi si Invăţătocrea Eufrosina Ungu- va pune hoinele fiecore copil, celelolte studiata în clasele an­
tajul Im au ridicat proble­ tăm operaţiile de-a dreptul ii
me nem allnlilm te. Acest complicate şi grele ale des- j reanu ne mărturiseşte nerăbdo- • oile şi--oUe oşo-zise „mărunţi­ terioare la instruirea şi educa­
şuri"
Ieri dupo-moio. împreu­
rea noastră, ne vor ojuto să în­
reo cu care oşteoptă în ti I n î re o
îmbunătăţirea a­ colos metalic are o greutate rărcării uriaşelor grinzi, |j! o floare cu closo Este emoţionoto, deşi nă cu părmţn, băncile ou fost Debutanţii ţelegem moi bine viaţa, să ne
transportul lor pe un teren r
si
totala de 1H9 de tone
„reglate" după înălţimeo fiecă­
tn
este capabil sa ridice
provizionării cu apă gheare piese dc peste 10() noroios, denivelat, prin ; Intrăm, cu emoţie şi sfială. în cei 25 de oni de experienţă lo rui elev. de 6 ani îmbogăţim cunoştinţele pentru a
ploaia rece dc toamnă pină j
tone. Elementele de baril closo l A a Şcolii generale nr. catedră i-ar puteo conferi moi Iotă un univers de preocupări, pleca de oici bine pregătiţi spre
a oraşului Deva ale podului sînt două grinzi L. VI5KI 4 Deva Deasupra uşii, tradiţio­ multă siguranţă. rocordote Io „talia" celor mai Şcoalo generolă nr 2 Hune­ băncile facultăţilor.
metalice, lungi de cîte 43 tineri şcolari. So lacem un salt. doara. Cei 64 de elevi de 6 anî — Ce gind urî om pentru vii­
In prezent, locuitorii metri, cu o greutate rlc cîte nala urare : „Bine oii venit". Vedeţi, closo cu core aştept Ic polul opus, Io virsto Ş C OIO r i - tor ? Cum termin liceul mă voi
sînt primii care deschid coreul
oraşului Deva şi înde­ 47 de tone. Transportul Ier Bănci noi, clasă luminoasă, ior să mă intilnesc astăzi imi ridică lor aflaţi in pragul obsolviril li­ odunăriî festive de început de
osebi coi care locuiesc şic calea ferată s-a lacul pe pe fiecare pupitru cîte două o serie de probleme noi, cu ceului de cultură generală. on şcolor. Mulţi privesc uimiţi înscrie lo examenul de odmite-
în blocuri cu mai mult cărţi — Abecedorul şi Aritme­ core nu m-om întîlnit pină o- pe morgmeo curţii, unde se g ă ­ re la politehnică — ne mărtu­
de 3 nivele, tnlim pină 6 vagoane speciale în con- sesc mamele lor. Alţi părinţi vin risea elevul Crişan Dumitru. E
greutăţi in aproviziona­ tica — însoţite de o floare. cum, Elevii mei sînt moi micuţi, A X ll-a clasa oducîndu-şi copiii dc mină. Şi ceva core mă atrage spre o-
rea cu apă. Cele 12 pu­ hecore copil ore cîte un buchet
ţuri existente nu pot a­ de flon. ceastă facultate. Îmi place mo-
sigura decît un debit de — Cu ce ginduri şi sentimen­ — Mă duc cu plăcere la temalico, chimia, fizico. La a-
60-70 lîtri de apa pe se­ te întîmpinaţi întîlnireo cu closo şcoală, ne mărturisea micuţa cesteo am obţinut şi mediile cele
cundă. deşi in raport cu o Xll-a ? Georgeta Tudoroche. mol mari.
numărul populaţiei şi al Ne răspunde profesooro Silvio — Mi-a dat mămica flori, să — Eu sînt lo secţio umonisti-
cerinţelor de consum ale Gribincea, diriginto clasei o le dau învăţătorului nostru —
unităţilor economice şi spuneo zîmbind un băietei, Mo- că şi oş vrea să mă înscriu la
social-cullurale debitul Xll-a E de lo Liceul „Decehol" rius Nedescu. facultotea de istorie De fopt
Irebuie să fie aproape Deva totul depinde spre ce ai incli-
dublu. — Nu numai eu, ca diriginto, A sunat pentru cele moi tine­ noţie Şi mie îmi place istoria.
re vlăstare, pentru primo dată,
In acest scop, în cursul ci toţi profesorii care predau vii­ soneria. Intrau în oltă lume. o Literaturo, otît cea romonă, cît
zitai de Ieri au început torilor absolvenţi oi liceului de
lucrările dc sporire a ca­ 12 ani trăiesc astăzi emoţii in ­ lume nouă. necunoscută. Elevii şi cea universolâ, va rămine in­
pacităţii de aproviziona­ dm closele a 11-a Şi o II!-o s-au să şî pentru viitor o posiune a
re cu apă Acestea tense. Este o promoţie nouă. din apropiat de şcolarii de 6 oni. mea.
cuprind Instalarea unei partea căreia se oşteoptă o pre­ Mîinile lor pline cu flori întim- Cuvintele elevei Zenobio Flo­
conducte pe o distanţă gătire moi bună, un plus de
de circa 11 km inire lo ­ pină noua generaţie. Un băiat reo, atît de hota rit spuse, de­
cunoştinţe în toate domeniile.
calităţile Deva — Baliz se desprinde din coreu şi se o- monstrează maturitate in gîn­
şi racordarea acesteia la Din portea elevilor beneficiem propie de directorul şcolii, Bor dire, capocitoteo de o-şi alege
staţia de pompe din Bă­ de o maturitate de gîndire mai Lodislou : . singură drumul în viaţă.
ii/, rare pină acum a profundă, pe care trebuie s-o — Vă urez multă sănătate şî...
fost folosită pentru apro­ fructificăm prin cunoaşterea mai ☆
vizionarea cu apă a H u ­ multă sănătate. 16 septembrie — prîmo 2Î a
nedoarei. Cu ajutorul bună a closelor, folosirea celor Momele zimbesc. Au încredere noului an şcolar. Zi în care două
acestei staţii apa va fi mol bune metode şi procedee de in copiii [or. generoţii se află lo primul lor
pompată spic oraş din predare.
— Am să învăţ foarte bine. să drum, morcind începutul boga­
puţurile şi drenelc exis­ Co diriginţl. avem sarcini fru­
tente in apropierea rîu- fiu prima din clasă — ofirmo ho- telor prefaceri înnoitoare ale în-
moase şi dificile, ovind în ve­
lui Strei. Prin term ina­ torîtă Lucico Mărculescu. voţămîntului nostru, lor prefoce-
dere că. pe lîngă transmiterea
rea conduclel debitul de Florile, uniformele noi umplu rile încep, simbolic, în torente
apă pcnlru oraşul Deva cunoştinţelor, trebuie să ojutăm curtea şcolii, distonind cu verde­ de zîmbete şî flori.
va creşte n i încă 100 obsolvenţii să-şi găsească un
de litri pe secundă ceea drum în vioţă, cel moi potrivit le crud ol ierbii. Profesorii trec T. ISTRATE
re va acoperi şi necesa­ aptitudinilor şi ospiroţmor lor, printre copii. învăţătoarea Eleno
rul Impus de dezvolta­ Golomboş şi loon Popovici se A. JULA
iar ocolo, în producţie sou pe
rea in perspectivă a o-
laşului. Siluetele zvelte ale blocurilor din oraşul Petrila se întrec in măreţie cu piscurile munţilor. Foto : V. ONOIU băncile facultăţilor, să se spună:
aceasta este promoţia de 12
--- :----
tivele agricole, scurtarea tor-,
m cnului de executare a lucrări­
lor si îmbunătăţirea calităţii
lor fiind principalele obiective
ce stau în faţa mecanizatori­
lor. Pentru actuala campanie
întreprinderea trebuie să efec­
tueze arături, discuiri, adminis­
trări de îngrăşăminte şi Insă-
mînţări pe mai mult de 4.500
hectare, oqoarc de toamnă pe
Transformarea loslclor S M T - sensul de a asigura reduvrrea lui planul de producţie a fost Iară o- stînjcni mersul lucră­ şi qreble, fn special) pentru 2139 hectare, precum si un în­
uri în întreprinderi pentru me­ dolaliei şi acoperirea înlr-o mai depăşit eu 25 la sulă, rrducîn- rilor ugiirolp. în C.A.P,, să se care se plătesc amortismente, semnat volum de transporturi.
canizarea agriculturi!, pe ba­ marc măsură a cheltuielilor du-.se lolndată volumul chel­ executa astfel dc lucrări si pe dar care practic nu se Între­ Pentru a asigura succesul ac­
za bi'tarîrij Consiliului de Mi- din veniturile proprii. Direc­ tuielilor prevăzute, iar prndur- loturile ajutătoare ale coope­ buinţează sî nu aduc nici un ţiunilor amintite, în toate sec­
nislri, o însemnat un d j? hn- ţiile în core trebuie acţiu n ii tivitalea muncii s-a îndeplinit ratorilor, pentru care plata se vernil unităţii. ţiile s-ou făcut pregătirile ne­
lărilor pe linia îmbunătăţirii sint cunoscute, ele fiind de­ in proporţie de 134 la sută. Incc direct la secţii. înlăturarea anomaliilor car»? cesare. Se cere însă ca şi coo­
activităţii mecanizatorilor, a terminate de ponderea fiecă­ A na li/înd posibilităţile exis­ S-au găsit şi alte soluţii ce existau pînă acum în p riv in ­ perativele agricole să-si aducă
creşterii contribuţiei lor la r i­ rui element în structura chel­ tente pentru sporirea surselor conduc in mori sigur la creş­ ţa numărului marc de ore de partea lor dc contribuţie, im-
dicarea nivelului recoltelor şi tuielilor. Asllel, după trans­ de venituri alo unităţii, comi­ terea eficientei activităţii în ­ staţiopare înregistrate la repa­ pulsionînd eliberarea terenu­
la ronsolidaren economică a u- punerea indicatorilor de pion tetul de direcţie $i-a propus ca treprinderii Bunăoară s-a sta­ raţii sau din alta cauze — care rilor pentru a crea in perma­
nUaţilor cooperai: sic deser­ in noua formă reiese cu chel­ un principal obiectiv să urmă­ bilit ca prinlr-o bună îngrijire în final se concretizează în ne- nentă front de lucru mecani­
vite. tuielile cu reparaţiile şi a- rească lărgirea permanenta u a tuturor utilajelor aflata în utilizarea a 100-150 zile din an zatorilor. Privind cu răspun­
Orqanizîndu-şi activitatea du­ morlismentcle reprezintă Mf> gomei de lucrări executate cu dotare, in special a batozelor — impune creşterea răspunde­ derea cuvenită îndeplinirea
pă noile principii, care nu con­ la sută din totalul cheltuieli­ tractoarele. In afară de lucră­ şi tractoarelor, după ce aces­ rii şefilor de secţii si a fiecă­ planului dc către fiecare sec-
stituie doar o schimbare de lor unităţii. Esle evidentă deci rile agricole efectuate pentru tea î$i îndeplinesc durata de rui mecanizator faţă de între­ lie si mecanizator. întreprinde­
lirmă. la I.M A. Dobra în le­ necesitatea acordării unei C.A.P, s-a (recul la prestarea funcţionare să fie menţinute ţinerea, păstrarea si folosirea rea pentru mecanizarea agri­
cui fostelor brigăzi s-nu con­ deosebite atenţii menţinerii de servicii, In special trans­ în vederea obţinerii de veni­
stituit 9 secţii pentru mecani­ tuturor utilajelor în perma­ porturi. pentru alt? întrep rin­ turi suplimentare, deoarece utilajelor pe care le au în pri­ cultu rii din Dobra va reduce in
zare-! agriculturii. In faţa a­ nentă stare de funciionare si deri, institulii şi persoane par­ pentru ele nu se mai plătesc mire. mod mai substanţial cheltuie­
cestor verigi de bază ale pro­ folosirii lor cu întreaga capa­ ticulare. Numai pe această ca­ amortismente. Strîns legat de Desigur că principalul crite­ lile la 1000 Iei venituri si UI
ducţiei întreprinderii stau o se­ citate. Concenlrînd eforturile le, după uncie calcule estima­ problema respectivă Irebuie să riu de apreciere a eficienţei va spori totodată aportul la
rie de sarcini si răspunderi asupra rezolvării în mod ju­ tive, se pot realiza anual ve­ Şoferul Nicolae Nicula de I a autobaza Brad verifica starea
sporite pentru realiz.area în dicios n problemelor respec­ nituri de peste 100 000 lei. De fie însă şi preocuparea de o activităţii J.M.A. este nivelul consolidarea economică a uni­ tehnică a sistemului de frinare la un autobuz.
fapt a gestiunii economico, în tive, in prima jumătale a anu­ asemenea, se preconizează ca, lolosi şi acele utilaje (cositori recoltelor obţinute de coopera­ tăţilor deservite.