Page 56 - Drumul_socialismului_1968_09

p r o l e t a r : d i n to atc ta r il e, u n i ţ i.v a i
Din partea Tribunalului Suprem

al Republicii Socialiste România

Ca urmare a H o tă ririi Ple­ subminare a economici naţio­ septembrie 1952 si nr. 99 din
narei C C al P C R . eii privire nale si activitate intensă con­ 14 octombrie 1952 ale Tribuna­
la reabilitarea unor activişti tra clasei muncitoare lului m ilitar teritorial Bucu­
de partid, procurorul qencral Judecind recursul în supra­ reşti şi deciziei nr. 27 din 4
al Republicii Socialiste Româ­ veghere. Plenul Tribunalului octombrie 1952 s Colegiului
nia, analizînd holărîrea de con­ Suf reni a constatat nevinovă­ m ilitar al Tribunalului Suprem,
damnare si materialele dosaru­ ţia celor condamnaţi, neleqali- prin caro inculpaţii Rozei A u ­
lui, a introdus recurs In su­ Inlea si netemeinicia sentin­ rel Rozenbcrq, Vasîlescu Nico-
praveghere împotriva sentinţei ţei si, prin decizia nr. 29M963, lae, Nichita Dumitru, Cernă-
nr 100 din 8 octombrie 1954 a a admis recursul în suprave- tescu Petre, Georqescu C.hcor-
Colegiului m ilitar al T rib u n a ­ qhere. a casat sentinţa de con­
lului Suprem, prin care Vasile damnare si i-a achitat de orice qhe-Topazlău, 'Ciorapciu M ir-
Luca, lacob Alexandru Soly- penalitate. cea, Nitescu Constantin, lones-
mos Ivon si Cernicica Dumitru De asemenea, judecind re­ cu Oprisan. Franqopol Nicolae
au fost condamnaţi )a dîfcrile cursul în supraveghere îm po­ si V icru Petre au fost condam­
pedepse, sul) învinuirea de triva sentinţelor nr. I din 1 naţi la diferite pedepse, sub
învinuirea fie subminare a eco­
nomiei naţionale, Plenul Trihu-
De ta conducerea minei Pe marginea sesiunii Consiliului popular judeţean naiului Suprem a constatat ne­
vinovăţia acestora, neleqalila-
tea şi ne.temeinicia ho lărîrilor
şi. prin decizia nr. 3 IM963. a
Pâmintul — principalul m ijloc de producţie agricolă —
Urieani se aşteaptă: admis recursul în supraveghe­
reprezintă un bun naţional de care este nemijlocit
legată
re, a casat aceste holărîri si
creşterea avuţiei naţionale şi ridicarea bunăstării întregului
i-a achitat dc orice penalitate.
popor. Constituind o chestiune de interes naţional, condu­
Un răspuns cerea partidului şi stalului nostru a acordat şl acordă o deo­ a OBIECT ZBURĂTOR
sebită atenţie problemelor privind gospodărirea chibzuită
fondului funciar, numai pc aceaslă cale fiind posibilă înde­
OBSERVAT Şl FOTO­
plinirea sarcinilor stabilite pentru agricultură de Congresul
al IX*lea al partidului şi de Conferinţa Naţională a P C R GRAFIAT LA CLUJ
concludent pentru

a
pe luncile n u rilo r Mureş. Strei
Pe linia apărării, conservă­
lor
legale
apăra­
din circuitul productiv al uni­
economie şi pentru unele coo­
rii şi folosirii judicioase a pă- deosebi' de păgubitoare, pentru peste 70 hectare Scoaterea de încălcare privind prevederi­ şi Valea Chiinindiei, în acelaşi Redactorii Agenţiei „A-
mîntului se înscrie şi legea perative agricole cum sint cele tăţii a uneî asemenea supra­ rea pămîntului. fură a des­ limp conducerile unităţilor a- gerpres" Ludovic Roman
nr 12 adoj lată în luna mai a c, din Bojan. Ilia, Topesl'. Vata feţe nu se poale solda decît păgubi unităţile agricole că­ gricolc, consiliile populare şi şî Gh. Brătescu relatează:
de excursio­
Un grup
rora lc-au j rovocat
serioase
îndeplinirea planului din aceaslă lege, in reieşite însemnate suprafeţe de leren ducţie şi venituri băneşti. Ia­ tragerea din circuitul produc­ c hemate să asigure ini reţinerea nişti din Cluj a observat
organizaţiile dc tineret
fiind
cu însemnate pierderi de pro­
şi altele, practico dc a scoale
de Marea Adunare Naţională.
pierderi prin ocuparea sî sus­
In lumina sarcinilor
deasupra unei păduri din
lucrărilor si menţinerea caf a-
din circuitul arabil. Numai în
ziua
tă de ce se cern ca rezolvarea
de 15 septembrie a c Con­ ultim ii sase ani peste 5000 problemei repartizării lo tu rilo r tiv a unor însemnate supra­ citătii productive a acestor apropierea oraşului, un o ­
siliul popular judeţean a ana­ hectare de teren arabil situat în lumina prevederilor statu­ feţe dc teren. Acestor abuzuri terenuri. biect zburător core-şi
lizat problemele respective in în pantă s-a transformat în tare să nu sufere nici o amî- trebuie să li sc pună rapăt ne­ Serioase prejudicii s-au a- schimba cu rapiditate po­
cadrul unei sesiuni, stabilind păşuni sau fineţe slab produc­ nare. întârziat. ziţia şi direcţia de înain­
jnţjiHiunnijnim im m ;»; ctus economiei unităţilor şi din tare. Obiectul avea o for­
o serie de măsuri în vederea tive, abandonarea acestora fiind Pc Ungă aspectele amintite, Intr-o seric dc cooperative cauza neaplieării măsurilor de
deşte pregnant o stare de lu- | înlăturării deficienţelor ce s-au motivată pe seama lipsei posi­ se întîlnese numeroase cazuri agricole, ca de pildă la Bom- prevenire sî combatere a ero­ mă rotundă, cu un dia­
metru de circa 10 m şi e­
erurl contradictorie. Sectorul j; manifestat, pentru ridicarea po­ bilităţilor de mecanizare Cu- de risipă a terenurilor datori­ potoc, Bnrjuc, Aurel Vlaicu. Lă- ziunii solului Realizările. în mitea o lumină de cu­
tenţialului productiv al pă­ nosrînd că de pe suprafeţele tă ocupării lor cu diverse con­ său, Unirea ş.a. zeci şi chiar sute privinţa combaterii eroziunii,
I, spre exemplu, continuă, || loare albă. Timp de
mântului şi sporirea continuă respective este posibil să se strucţii. Numai în perioada do heclare s au degradat, deve­
chiar şi în condiţiile actua- i in condiţiile judeţului nostru citeva minute a evoluat
a producţiei agricole obţină producţii si venituri dc 1966-1968 s-au scos din rircu i- nind neproductive. deoarece unde esto afectată 29 la sula
le — socotite de unii drept jj vizibil cu ochiul liber, apoi
Scotînd în evidentă reali­ riteva ori mai mari, readuce­ tul agricol 580 hectare La am­ s-a neglijat aplicarea lu cră ri­ din suprafaţa agricolă, sînt de­
„vitre g e " — tradiţia indepli- j s-a îndepărtat cu repezi­
zările bune înregistrate dc că­ rea lor grabnică în categoria plasarea obiectivelor benefi­ lor dc îmbunătăţiri funciare parte de a oglindi po sib ilită ţi­
nîrii exemplare a sarcinilor ji ciune de pâmint. El a pu­
tre unilatile agricole din ju ­ arabilului trebuie să constituie ciarii lucrărilor de investiţii si Pentru înlăturarea pagubelor le şi cerinţele, pînă acum
dc plan. Brigăzile din acest || tut fi fotografiat de tină-
deţul nostru în privinţa u tili­ o preocupare susţinută pentru proiectanţii au urmărit doar ce se r reduc pe terenurile res­ ele reprezenlînd abia 6 800
sector, între care cele con- ||| ru! Emil Barnea, de la D i­
][• Datele operalive asupra duse de minerii V ictor Cîr- ţji zării cu chibzuinţă a fondului fiecare unitate ngrlrolă, pentru realizarea unor soluţii uşoa­ pective. Direcţia agricolă, heclare. De aceea trebuie in­ recţia de sistematizare şi
i1 realizării pianului pc aceas- funciar, referatul şi p a rtici­ ronsiliile populare. Direcţia a- re si ieftine, fără a avea în D IF .O T . şi U.J.C.A.P. au tensificate acţiunile de s tă v ili­ arhitectură din Cluj. Ima­
ciumaru şi Constantin Gră- .|j panţii la discuţii au combătut grirolo si Uniunea judeţeană
ij tâ lună in Valea Jiului vedere că destinaţia principa­ organizat acţiuni de despotmo- re a eroziunii prin plantări ginile obţinute sint de o
dinarii se caracterizează jf cu tărie uncie aspecte negati­ a C.A.P. Nem ulţumiloare esle liri şi regularizare a văilor, de pomi si vii terasări, extin ­
■ arată clar o sllualie neco- lă a pâmîntului este producţia deosebită claritate. Foto­
rrspunzătoaie Pină Ieri, piu- printr-o înaltă disciplină a jj ve rare au dus la diminuarea şi situaţia înlîlnită la coope. care în final vor permite fe­ derea cultu rilo r în fîşii. supro- grafiile, după cum a re­
• sul de producţie înregistrat muncii, printr-o organizare | an de an a producţiei agri­ ralivelc agricole din Vata, Şoi- agricolă, iar organele agrico­ rirea de inundaţii a peste 1000 însăminţarea pajiştilor natura­ marcat inginerul electro­
ii în primele 8 luni a fost se­ judicioasă a lucrului în fle­ cole ca urmare a lăsării unor mus, Unirea, llia, Densus. Să- le nu ou fosl suficient de e xi­ hectare si redarea in circuitul le etc. Asemenea acţiuni să nist Florin Gheorghiţâ, de
rios diminuat cu un minus suprafeţe de teren neeullivatc. laşu de Sus etc., unde supra­ gente pentru înlăturarea situa­ productiv a 200 heclare. fie întreprinse pc versantul (a D.S.A.P.C. — Cluj, un
care schimb. In aceste con­ drept al Mureşului sî în zona
jj- dc 15 810 tone de cărbune. neaplieării complexului de faţa arabilă s-a diminuat cu ţiilo r respective. Sînt numeroase Excesul de umiditate, care pasionat cercetător al o
diţii — care trebuie să fie { afectează circa 12000 hccla- Haţegului, unde există condiţii cestui fenomen, indică
Adică, In loc să se contî- măsuri agrotehnice, schim­ zeci dc hectare din cauza atri­ cazuri, oferite de întreprinde­
proprii tuturor locurilor de jj rc, este un „canal” prin care pentru extinderea pomicultu- o similitudine intre o­
| mie şirul succeselor în su­ bării nejusl ificale a cate­ buirii loturilor ajutătoare ale rea de constructii-lransport De­ rii In următorii doi ani biectul observat la Cluj
muncă — nu esle de mirare anual se scurg cantităţi im p or­
plimentarea producţiei, ba­ goriilor de folosinţă, risipei cooperatorilor mai mori decît va, Trustul de construcţii, În ­ tante de produse. Din acest se prevede executarea unor cu un altul Înregis­
că Ia sectorul 1 sarcinile de I trat pe peliculă >n
zinul carbonifer nu îndepli­ I provocate prin amplasarea nc- prevederile statutare. Numai treprinderea de electricitate De­ punct de vedere C A P llia astfel dc lucrări pe încă 4 500
plan sporite se depăşesc | ne oferă un exemplu edifica­ hectare, fapt ce reclamă o ziua de 3 august 1965 la
neşte sarcinile stabilite din corespunzăloarc a unor obiec­ la C A P Vata s-au atribuit va, întreprinderea „M arm u ra" Santa Ana din California
cu regularitate. tor, pierderile anuale de recol­ preocur. are permanentă a o r­
planul de stat, acumulin- tive ele. S-a apreciat ca fiind în plus pentru aceste loturi Simcria, I. L. Orăşlie etc.. ta cchivalînd cu peste 800 000 ganelor locale şi d e rulaţilo r (S.U.A.).
La polul opus se află în- j
du se de la o zl Ia alta lei. Asemănător stau lucrurile pentru mobilizarea tuturor ce. Nu este pentru pri­
să sectoarele II si mai ales
nercalizări importante. la C A P. Sălciva. 7am. Densnş. (atonilor la aplicarea măsuri­ ma oară cind sînt vă­
III ale minei. In legătură cu | Peşleana sî altele Prin grija zute in România aseme­
Intre cele 7 exploatări ca­ lor de îmbunătăţiri funciare.
acestea, tovarăşul ing. N i- j| organelor agricole judeţene s-a nea obiecte, care ou ştir-
re au rămas restanţlere se In toate satele se pot si este nit interesul întregii lumi.
colae Teodorescu, şeîul ex­ trecut la înlăturarea excesului necesar să se organizeze san-
a Dă şi mina Urieani Co­ de umiditate, lucrarea respecti­ Presa a semnalat, la tim­
ploatării, ne relata că la 1
le c tiv u l, de ii ici s-a allrraat vă ofer-Uiîndu-se pe 1,700 hec­ pul cuvenit, un obiect
sectorul ÎI minusul este de tare. Este necesar ca acţiu­ zburător observat de cinci
; vreme îndelungată în frun-
650 tone. iar la sectorul 111 ' nea să fie continuat^ Insă pe staţii meteorologice din
|, tea întrecerii. Chiar şl în Carpoţii Occidentali, pre­
dc aproape 1700 tone. Se i toatc suprafeţele, în special
primele luni din acest an a cum şi la Reşiţa şi Ora-
pune întrebarea : „cum pot viţa, care a evoluat la
obţinut peste prevederi mai
coexista asemenea diieren- înălţimi intre 7.000-30.000
bine de 2000 tone de cărbu­ m fiind vizibil cu ochiul
ţleri intre trei sectoare cu
ne, in condiţiile creşterii Sărbătorirea „ liber, prin binoclu şi teo-
condiţii de lucru asemănă- . Zile ‘
productivităţii muncii pes- dolit. După cum se ştie,
toarc Explicaţia o pri- j in cadrul unor numeroase
Ti te nivelul înregistrat dc In primo duminică a lunii octombrie se va sărbători şi în j
mim chiar de la şclul ex- j congrese, simpozioane şi
restul exploatărilor. Iată in ­ acest an „Ziua recoltei", prilej de trecere in revistă a roa- î conferinţe internaţionale
ploatârii : „M ina noastră j
ii să că în momentul de faţă delor hărniciei ţărănimii noastre cooperatiste. care au avut loc in ulti­
dispune de linia de front ij Pieţele din Capitală ca şi cele din intreaga ţară vor ofe- j
mina Urieani a căzut în cea- mele luni cu privire la e­
necesară pentru asigurarea ri numeroase surprize. Comerţul de legume-frucle, in cola- I xistenţa unor asemenea o­
lai tâ extremă. După prima borare cu uniunile judeţene ale cooperativelor agricole do i
producţiei prevăzute în plan. | biecte, s a emis părerea
jumătate din luna septem­ producţie, au luat măsuri pentru asigurarea unui fond deo- j câ acestea, denumite con­
Este adevărat că la sectoa- i
brie, minusul a ajuns Ia sebit de marfă, care, intre 6 şi 13 octombrie, va fi pus Io ! venţional „fenomenul OZN",
rele reslanţicre efectivele j dispoziţia populaţiei prin numeroasele standuri-expozilii cu •
2120 tone. Numai Ieri, po tri­ ar putea fi de origină ex­
de muncitori sint mal mici vînrare în pieţe. ‘ i traterestră, aparţinmd u­
vit relatărilor conducerii m i­
cu 95 de oameni, ceea ce : In pîoţa Obor se prevede organizarea a peste 60 pune- j nor fiinţe care încearcă să
nei, s-a rămas sub plan cu
ar explica intrucitva minu- j te speciale de vinzare aprovizionate cu produse de coli- i între in legătură cu pă-
:: aproape 400 de tone. Cu tale superioară, furnizate de toate judeţele ţării.
şurile. Dar dacă ne gindira i mînteniî prin unde tele­
alte cuvinte, nu numai că
că la aceste sectoare numă­ (Agerpres) î patice.
întreaga „agoniseală” dc to­
rul absenţelor nemotivate a
I ne de cărbune a fosl lichi-
crescut îngrijorător, că dis- j
j| data. dar s-a creat deja un
clpllna de producţie a fost i
precedent cu serioase irnplt-
frecută pc un plan secundar, [ 100 dc ani dc exploatare indu>-
i caţii asupra îndeplinirii
observăm că nu există nici . tiială a cărbunelui în V a ­
planului pc trei trimestre Şi y iA J A ECONOMICA lea Jiului, am iniţiat rubrica
un iei de justificări pentru
a angajamentelor luate pen­ „Centendrul m ineritului". Din-
răminerile în urmă".
I tru întregul an. Tot la capi­ <olo de materialele car* rele­
ul toiul restanţe sc mat Impu­ Recunoaşterea deschisă a j vau istoricul minei, dezvolta­
neajunsurilor dc mal sus IN EMISIUNILE rea ei în ultimele decenii, ru ­
ne o menţiune de loc îm­ brica a inclus informaţii, arti­
demonstrează că la Urieani, i
bucurătoare. Randamentele, cole, repoilaje, inte rviu ri din
conducerea exploatării şl a !
alit în subteran cit şl pe întrecerea desfăşurată în in-
sectoarelor, organizaţiile de i lîmpinarea acestei sărbători,
exploatare, în loc să urmeze
partid au scăpat din mină ; OE RADIOFICARE materiale caro au purtat sem­
j o linie ascendentă, dinami­ nătura unor mineri, tehnicieni
că pe grafic, au început 1. V1SKI şi ingineri de prestigiu. Intr-un
interviu acordat de şeful sec­
j să scadă.
In anchetele precedente, e­ stăruind mai ales asupra te­ torului I. tovarăşul inginer
j Urmărind îndeaproape e­ fectuate la cilcva centre du melor impuse de campania a- Victor Gliionncă. nu fosl dez­
voluţia producţiei si randa- t o i * L £ J rediolicare din judeţ, am urmă­ grir.ola de vara precum şi de bătute cu comj)eteuto proble­
] montelor la Urieani. se vă- rit modul în caro emisiunile necesităţi le cu) tu r a l-educative. me majore ale „ v ie ţii" secto­
locale sînt ancorate în proble­ Spre a cunoaşte felul în care rului, care la un moment d.al
mele actuale ale localităţii, aceste jurnale vorbite u r­ se aflase în impas. La orizon­
măresc şi susţin probleme­ tul IX mediu lucrările de pre­
’-----rr-rrr.--- ;----------------- J-»- -— le majore ce stau in fa­ gătire rămăseseră în urmă eu
ţa ’ întreprinderilor indus­ aproape un an. Se impuneau
triale, a iu poposit in două cen­ deci măsuri urgente si chibzui­
Pentru cel care n-a văzut ghită praful cartierului T ro ­ Mai trebuie acoperite, finisate cent rul oraşulu i, se bucură tre miniere din Valea Jiului.
Deva de clţiva ani. actuala tuarele, dacă Ic putem numi IN SEAMA CUI etc., dar aceasta mai poate de-o faimă bună. Plin rle v e r­ Aninoasa. De mai bine de te. măsuri pe care şeful secto­
panoramă a oraşului de la aşa, sint pline de apă. Pur aştepta, şi-or fi zicînd con- deaţă. mereu proaspăt şi p ri­ 15 am. localnicii s-au obişnuit rului le-a dezbătut pe larg.
poalele Celălii îi apare într-o şi simplu inundate. Pe re sl ruclorii. menit O plăcere să-l admiri să afle „la difuzor" ultimele O altă rubrică înlîlnită în
viziune cu totul nouă. Dar principiu or fi fost construite Cu aceste mici boxe este o si să i străbaţi trotuarele. Dar veşti din munca minerilor, să emisiunile locale este „C n d n n
cum de data aceasta nu ne. nu ne putem da seama. Poa­ chestiune pe care oricît am în culisele lui ? Bieţii re- cunoască întrecerea dintre sec­ economic", în cuprinsul căreia
propunem a trece în revistă te cunosc amănunte cei care ESTE LÂSATÂ încercat, colindînd cartierul, (ipientî agăţaţi din toc în loc toare si brigăzi, să asculte sfa­ inginerul V irq il Stănescu s-a
toate construcţiile ridicate în le-au proiectat si construit... nu ne-am putut-o explica. Ni sînt plini si mulţi au iixe p u t tul inginerului, al tehnicianu­ referit la posibilităţile pe care
ultim ii ani, vom spune că a- Şi. în timp ce lumea iese la s-a spus că menirea lor este să se auloqolcasco, semănînd lui, să participe auditiv la in­ colectivul sectorului II le aro
rcaslă viziune nouă, Îmbietoa­ plimbare, eu copii mici, sau cin a găzdui rccipienlii. D<* în jurul lor lor turtii si m ur­ teresante dezbateri intru m i­ pentru a-şi realiza planul şi a
re, ii apare doar de la... dis­ după cumpărături rite o bas­ acord Dar aceştia o dată poş­ dărie. alţii lipsesc. Pe aloruri neri.1
tantă. Pentru că, poposind in culantă produc e adevărată pa­ SALUBRITATEA tali acolo, au fosl umpluţi, au trotuarele au început să crape — Consider căi o emisiune recupera restantele. Tot în
cartierul Gojriu şi dorind să nică „Uşor măi, că nc stro­ venit maşinile salubrităţii, i-au deşi nu duc lif.să de apa. Au locală fără minimum 5 —4 ştiri cadrul ei, la sfîrşitul serne.*»-
tc plimbi pe ol ei (ce preten­ peşti'. se roate auzi foarte golit cum i-au golit si i-au şi bălti destule. din minerit. şi ţâră o Trului I, s-a făcut o analiză a
ţios sună acest cnvinl), o să frecvent. Te-ai Ieri dar unde"? p is de jur îm prejurul boxe­ Am \iz ita t şt blocurile din pioblomă majoră dezbătu­ activităţii de producţie. caro
le. dai repede bătut Şi nu n u ­ N ai unde pune piciorul de lor E mai comod Obişnuiţi aleea Patria Aici nu se mai tă în cadrul celor 45
mai în Gojdu. Cum noi am noroi. Peste lot apa bălteşte, <n <*i înăuntru, cetăţenii din poate invoca motivul ră e şan­ de minute dc transmisie, ar se cerea ridicată pe o treaptă
noroiul devenit rlisos îti înţe­
linul neapărat să farem a- peneşte picioarele, Ungă blocu­ ORAŞULUI? cartier nu i-au mai căutat şî tier Dacă n-am întîlnit noroiul fi nereaUzată sau nefinalizată moi înaltă. M erită atenţie dez­
reastă plimbare (si nu fără gunoiul a fost depozitat in din cartierul Gojdu. am în ­ — mărlurisesle responsabila baterea „Rezolvarea rle princi­
rost], vom încerca să redăm rile A 4 şi A 5 Ca să nu mai grămezi enorme în aceste În­ tîlnit în schimb foarte multă piu şi bariera amănuntului
mai jos cele constatate. amintim despre blocurile mai comitetului de redaclie, tova­
recent construite, dar al căror Adeseori pe străzile ora­ cineva ii şi controlează pe căperi Exemple destule se murdărie şi bălării, recipient! răşa Florlca Cosraa. Cred că neglijat" in care, pornind de
$ Trotuare inundate $ asppct de şantier dezordonat şului trec nişte maşini anume aceşti oameni, să vadă cum pot găsi lingă fiecare bloc. T o ­ vechi, fără capace, răsturnaţi, dacă aş „u ita " o dată >3 in ­ la un fapt mărimi, petrecut
gră­
lăsaţi în voia soartei.
varăşii de la I C O , nu trebu­
„Uşor că ne stropeşti" $ persislă încă luni în şir construite, pe care scrie fru ­ îşi lac datoria. N-am înlîln il ie să le caute. Ceva s-a mai mezi de gunoi, bucăţi de clud in „Actualitatea zilei" înlr-o brigadă din sectorul I,
— Clnd o limp Inimos, ne
„Nu vedem de praf" $ A­ spunea gospodina Rodiră ÎL, mos „Păstraţi curăţenia ora­ I c nimeni in tot cartierul. A ­ ridicat pe parcurs din această fier vechi, hîrlii pe care le veşti din minerit, m-ar lua as­ s-a ajuns la interesante pune-
tenţie! Trece maşina salu­ nu ne vedem de praf. Maşina şului". Oricine bănuieşte că poi am început su ne e xp li­ murdărie, dar „gro sul1' a ră­ poartă vînlul etc Parcă pe aici cultătorii la rost. Din aceaslă te de vedere, care au dus la
brităţii O De ce construim I G.O n-am văzul-o spălind ele apar li n întreprinderii de căm de ce cei de la salubri­ mas în voia muştelor şi a a- n-au trecut cei dc Ia salubri­ „actualitate" nu lipsesc ştiri pe analizarea profundă a orgoni-
boxe ? străzile niciodată. gospodărire. Am urmării echi­ tate muncesc asa cum mun­ dunătorilor dc sticle goale. tema calităţii cărbunelui, a zurii ştiinţifice a muncii.
cesc.
maşini
pajul unei asemenea
Să ne oprim puţin. In alte (81- HD—840) la lucru, la blo­ tatea oraşului de ani rle zile. Deşi se putea găsi o form ula­
La foarte multă vreme du­
Putem li acuzaţi că am ales oraşe, la riteva zile o dală, pă- re s-au lonsiru il blocurile © In culisele bulevardu­ Curiozitatea nc-a făcut să productivităţii muncii, a pre­
anume ziua raidului inlr-o zî gospodarii nu numai că udă cul K 1. A aruncat gunom! trecem si pe rîtcva străzi măr­ ţului de cost... re mai concisă, lotuşi rubrica
ploioasă. O simplă coinciden­ sau stropesc strada, dar o şi sus în maşină, a aprins cile r> din cartierul Gojdu, con­ lui © Aici nu-i şantier 6 ginaşe. Aici le întîmpină ce- — In afară de informaţiile „C um să lucrăm în mină ca
a
tă ! N’e-am m nflu t de noroi sq ală. Metoda stropitului, înce­ ţigară si a plecat în altă par­ structorul si-a amintit că în Străzile mărginaşe nu-s ale la 7.Î, aţi urmărit în omisiuni să ne ferim de accideote" işi
te. Ce-a rămas în urmă.
uitat ceva. Să facă boxele
nu
într-un hal ! Dacă era uscat, tăţenită la Deva, (pentru cen­ oraşului ? $ Măturăm GH. I, NEGREA unele probleme care se cereau
era praf. Şi. e altceva. Dar tru). mai mult strică. Peste ne permitem să relatăm Pă­ care să fie plasaţi reripienlii frunzele toamnei Q Contri­ LUCIA LICIU '
miile dc cetăţeni caro locuiesr cat de cuvintele înscrise ru pentru gunoiul menajer. S au dczbâtnle înlr-o perioadă sau
în Gojdu n-au re alege 71 de praful depus se toarnă apă şi litere de-o şc hioapă pe ma­ deschis din nou şantiere si buţia cetăţenilor. alia ? A ţi realizat rubrici pe o
şină
majoritatea
acestor încăperi
vi trebuie să bală noroaiele noroiul e gata chiar ue vreme [Continuare in po0. o 3-a) anumită temă ? (Continuore In pop. * .p)
(acesta e cuvinlul), sau să în­ bună. Am lot aşteptat crr-v.înd că au fost ridicate „la roşu". Bulevardul 28 August, din — In preajma aniversării a