Page 57 - Drumul_socialismului_1968_09

DRUMUL SnCiAi SSMui UI

Tn volum ul sStt de debut *), sărit asupra Iul, l-au muşcat numai pentru că abordează o
tînăruî prozator Gheorghe Su- de mîlnl şt l-au zgîrlat cu un ­ problematică apropiată sl cu-
cin recreează, minuţios şi preo­ ghiile pe picioare şi pe obraz. nosculă, cl şl pentru că dis­
cupat de detaliile cele moi Copiii sînt adepţii ţinui cod pune de un limbo) bogat, foar­
semnificative, universul pro­ moral bine închegat. Orice te expresiv şi colorat, calitate re­
priei sale copilării. Mai mult nedreptate lasă In sufletele levată şi de către scriitorul Eu­
de jumătate din schiţele si lor curate crestături adînci gen Barbn înlr-un articol din re­
povestirile volum ului ou co pe care vremea nu le mal vista „Luceafărul". Spaţiul nu
Cursuri de pregătire personaj principal copilul — poate şterge. El stnt foarle ne permite să exemplificăm.
nu unul anume ci co( ilul sensibili la Invective sl in ju rii Despre băiatul acesta cu ochii
In general (el nici nu arc nu­ Copilul nu admite, de pildă, să albaştri, originar din Alba lu-
In toate municipiile, oraşe­ principiilor de organizare, me) — cu preocupările şi fie făcut mincinos sau hoţ. lia. care într-un singur an
le şi centrele muncitoreşti din planificare şi aonducere a irăm tntările sale specifice. A ­ „Si cînd eşti mare te doare (1965) a cîşligat două premii
cesta trăieşte In mediul ru ­ rtnd nu te cred ceilalţi" —
judeţ se deschid in aceste întreprinderilor socialiste- In­ literare (ale revistelor „R a­
ral, Intr-un sot de agricultori oftează plin de amărăciune co­
zile cursuri de pregătire o gineri, tehnicieni, economişti, harnici In tare obiceiurile sl pilul din schiţa „O u l", HI ţine m uri" şl „Luceafărul"), c iti­
preşedinţilor şi reprezenton- activişti sindicali şi oile ca­ tradiţiile se păstrează cu sfin­ să demonstreze prietenilor săt torul va auzi, cvi siguranţă,
ţilor solarioţilor în comitete­ dre bine pregătite vor preda ţenie şi unde ghidul de con­ că l-au în vin u it pe nedrept vorbîndu-sc mult într-un viito r
vieţuire dintre oameni 11 con­ necrezînd că în cuibul dc tu r­
le de direcţie- Cursurile au aici lecţii despre preţul de nvi prea Îndepărtat.
stituie legile nescrise ale o­ turică se găseşte un ou şl
menirea sâ înarmeze cadre­ cost. productivitatea muncii, ALEXANDRU BALGRADEANU
meniei moştenite din tată în nu o piatră. Inteplndu-se în
le din organele sindicale cu sistemul de retribuire a mun­ fiu. Recunoaştem, desigur, c h i­ spinii de salcîm, el aduce jos
•) „O u l", Editura pentru Litera­
cunoaşterea principalelor a- cii, planificarea şi organiza­ pul satului din preajma Albei oul să-l vadă toţi necredin­ tură, 1968.
tribuţiî ale sindicatelor din rea ştiinţifico a producţiei şi hilia (locul de naştere al au­ cioşii Nu îl aduce, Insă, o r i­ Cînd In secţie se aduce — Maşina cîntăreşte
torului) de acum 20, 100 sau cum, cl II coboară cu grijă,
întreprinderi, precum şi a a muncii ele. o maşină nouă — şl-n acest 14.000 kg. Capul mobil al
poate 1000 de ani căci e greu în gură, pentru a nu se răci an au fost achiziţionate 5 maşinii poale tace o cursă
să-l datezi In timp Imaninea. sl a nu se sparge. Apare aici bucăţi — m uncitorii fac de 1.200 ram, iar capacita­
Gheorghe Suciţi scoate in re­ o altă coordonată a psiholo­ roată în ju ru l ci, discută cu tea de aşchiere este de 30
lief numai clementele funda­ giei sale : dragostea aproape j Tranzacţii comerciale externe Înflăcărare despre caracte­ mm la o cursă. La această
mentale care menţin profilul pătimaşă faţă de animale sl risticile tehnice, despre pu­
Dotări destinate muncii satului românesc. TSnârul pro­ păsări, faţă de toate fiinţele terea de muncă a noului maşină se vor prelucra piese
de marc diametru
dintre
zator n-a urmărit, însă, să rea­ din natură Ea se manifestă j Printre recentele contracte încheiate de întreprinderea sosit. A lţii cu un aer m edi­ care amintesc rotoarele pen­
lizeze o monografie a salului. nu numai In schiţa „O u l" cl : românească de comerţ exterior „Tehnoimport" se numără tativ. (ac Înconjurul maşi­ tru venlHaloarc, roţi dinţa­
cultural-educative A m făcut aceste consideraţii si în „M ie lu l alb” , „C aii A- j j şî cele privind livrarea a sute de mii de rulmenţi şi bile nii, palpează luciul vopse­ te. o serie de piese pentru
rulmenţi în Austria, Belgia, Cehoslovacia, R. F. o Germa-
numai pentru a înţelege mai lexandrel" şl In altele. lei şi din cind în cînd dau
j niei, India, Pakistan, Polonia, Spania şi Turcia. Prin inler- uzinele dc preparare etc.
bine în re constă farmecul a- V orb in d despre tendinţa de ; mediul aceleiaşi întreprinderi au fost importate din Austria, afirm ativ din cap. „M e z i­ Valoarea utilaje lo r achizi­
Sindicatele manifesta o 1968 încă 210.000 lei- fn- celul univers al copilăriei, tinir Imitaţie a copilului trebuie să Bulgaria şi Cehoslovacia diverse cantităţi de plăci de poli- nu l" secţiei — o morleza. ţionate In acesl an trece de li­
gr]jâ sporita pentru dezvol­ treogo sumă olocotă clubu­ şl Inimitabil, pe care autorul mal facem o observaţie : Chiar ■ uretan, precum şi articole de porţelan şi menaj. verticală, face parle din mita a 5 milioane dc Iei.
tarea permanenta o bazei nt-I dezvăluie cu fiecare filă şl atunci cînd se străduieşte scria celor 5 maşini, de ma­ Scmniîicaţia acestei cifre
moteriale destinate activ/tă- rilor .sindicatelor este folosită pe tare o parcurgem. : Prin portul Constanţa, în această perioadă ou fost ex- re putere, montate în sec­ este uşor de sesizat, dar
ţii cuHural-educative, In acest pentru cumpăroreo necesa­ El Îşi surprinde eroul în să pară aidoma celor vlrstnlcl, : portate, pe lingă oiţele, zeci de mii de tone de ciment in ţia mecanică grea dc la pentru noi, care o să avem
scop Consiliul Central al rului de costume pentru echi­ preocupările sale fireşti : ju- copilul îşi trădează vlrsta. i Brazilia, Pakistan şi Turcia, însemnate cantităţi de cheres- posibilitate să asigurăm o
U-G.S-R. a acordat pentru a ­ pele artistice de amatori, dndu-se de-a baba oarba sau După ce s a îmbrăcat întocmai ! tea în Franţa şi lâdiţe de fag in P..A.U. In acelaşi port ou U.R.U.M. Petroşani, Caracte­
călărind nuiaua de lemn. pă­ risticile ci ? Dar mai bine înaltă calitate a pieselor
nul în curs un fond ce se costume şi Instrumente mu­ ca sl tatăl său. în cămaşă albă şl ; fost descărcate mii de tone de laminate sosite din Franţa,
zind vilele sau ajutîndu-şl ta­ să dam tu v in lu l tovarăşului prelucrate. accaslâ sumă
ridica la peste 1,6 milioane zicale pentru fanfare, orches­ tăl în alte treburi gospodă­ Izmene de bumbac, .şl a ruga­ ; fosfaţi din Israel şi cărbuni cocsificabili din S.U.A. V lo rel Anghcl, maistru capătă o Importanţă şl mai
lei. In afară de acesta, casei tre de muzică uşoară şi reşti. făcînd şotii sau chiar t-o pe mamă-sa să-l toarne I (Agerpres) principal. mate.
de cultură o sindicatelor din populară, formoţiilor de cor fante Interzise (fumatul), me- st Iul apă rece ca să se de­
nlfestînd tendinţa de a-şl de­
Petroşani l-au fost alocate în şi donsuri. prindă, Intrtnd In cadă pentru
păşi vîrsta şl de a părea ma­ a stoarce strugurii, copilul s-a
tur etc. Faptele Iul In com­
paraţie cu ale unul vîrstnic trezit tropăind cînd pe un p i­
mi un specific aparte şl mă­ cior cînd pe celălalt, arnn-
iestria prozatorului constă toc­ clnd slropll de must plnă sus, Peste 47 000 tone
Aproape 18.000 de bilete mai în capacitatea dc a reda
acest specific. Copilul nu p ri­ In grindă, Incît tatăl a fost ne­
voit să Intervină şl să-l tempere­ cărbune în plus
veşte nici măcar joaca în
pentru odihna şi tratament glumă Pentru el ortce joc ze : „M a l încet, mă, şl calcă
pşte o Întrecere menita să 1 bine pe margini"...
Mina I.upenl — lina de plan Sporul de pro­
desemneze pe cel mal bun. Eroul Iul Gheorghe Suctu din principalele unităţi ducţie a fost obţinut în ­
Pentru anul 1968, sindica­ pentru a-şl /efoce sănătatea.
De aceea, ea trebuie să fie are şl o altă notă specifică : economice din judeţul deosebi pe seama creş­
telor din întreprinderile şi Un calcul sumar orală că nostru — şl-a înscris in terii produclivltăţli m un­
cavalerească, loiala. Orice joc îmbinarea Interesantă a p a rti­
instituţiile judeţului nostru anul acesta, Io 100 de sa­ palmares realizări rem ar­ cii in medie cu circa 100
are legile lui Imuabile care cularităţilor vtrste! cu o ma­
le-ou fost repartizate nu moi lariaţi, 12 ou fost în staţiuni cabile Do la î nce pulul kilograme dc cărbune
trebuie respectate cu stricte­ turitate precoce care-i dau anului şi până in pre­ pc pnst.
puţin de 17.949 bilete core, balneoclimaterice.
ţe, o încălcare ctt de mică a un aer aparte, savuros. T ră ­ zent. această exploatare fa capitolul preţ de
apoi, să fie distribuite oo- Printre cele mai solicitate minieră a furnizat eco­ cos», FM . 1 upeni a rea­
acestora atrăglnd după sine ind In sat, copilul deprinde de
menilor muncii pentru a - şi staţiuni se numără Predeol, nomici noastre naţiona­ lizat. in decurs de numai
blamarea Imediată a v in o v a ­ tim puriu îndeletnicirile părin­
putea petrece concediul de Sinoio, Sovoto, Tuşnad, Buş­ le mai mult dc 47000 H luni din acest an. eco­
tului Ctnri bădiţa Alexandru ţilo r — chiar şl pe cele mai
odihnă în frumoasele staţiuni teni, Borsec. Herculanc, Co- pretenţioase •— şl le transmite tone dc cărbune cocsi- nomii suplimentare dc
şi bădiţa Nicolac („Lccţte de iicabil peste sarcinile peste 100000 lei.
balneoclimaterice de Io limăneşti, Bozno, Govora, O- mal departe neschimbate Ci
basm") s-au luat la trlntâ. co­
munte sou de Io mare, sau lăneşti şi altele. stnt depozitarii unei Întregi
piii priveau spre ei extaziaţi, înţelepciuni populare, proveni­
ncsălurlndu-se să le admire tă din trecutul Istoric îndepăr­
voinicla. In orbit lor aceştia tat : ştiu să obţină focul prin
frecarea a două bele de sal-
căpătau contururi de basm i
ctm.
cunosc
evoluţia
vremii
Distincţie hărniciei bădiţa Alexandru — căruia 1 după uncie semne ale naturii, Abataj de mare
s-a dus vestea peste şapte sa­ stăpfncsc meşteşugul facerii
şi priceperii le că n-are pereche în voinî- p lin ii şl a vin ulu i etc. dcbvit productivitate
de
său
In
volum ul
rie — era asemănat cu Făt-
Frumos, Iar bădiţa Nicolac, Gheorghe Suclu nu abordează
numai o tematică circumscrisă la exploatările m inie­ tip de abataj constă fn
care a cutezat să se la cu cl
începutul anului de învoţă- Ministerul învăţământului le-a la luptă, era considerat zmeul universului copilăriei El redă re din Valea Jiului nu­ asigurate;) susţinerii me­
mint Io grupul şcolar minier din acordat o diplomă, iar Con­ din poveste. Acest raport va­ si ororile războiului („Ziua. mărul abatajelor cu talice cu slilpf hidraulici
lupeni o coincis cu un fapt loric a fost păstrat allta timp la amiază"), dezrădăcinarea Ironl lung — mecanizale şl grinzi in consolă. De
interesant Participînd la ex­ siliul Central ol U.G.S.R. le-o cit lupta a fost dreoptă. Cînd, ţăranului la oraş („Oameni complex, şi in care se asemenea, podirca 1 uî se
poziţia „Tehnico se însuşeşte acordat un premiu constind rupţi"), legătura sufletească obţine o înalta produc­ f j r r cu plasă de sirena.
Insă, bădiţa Alexandru l-a pus
încă în onii do şcoolă” , or- din două oporote de foto- piedică lui bădiţa Nicolae — indestructibilă dintre oamenii tivitate — este în con­ Deschiderea noului a-
Recent,
tinuă creştere.
gonizoto Io Bucureşti de că­ groliot. un oporot de mărit prin luptă dreaptă nu l-a pu­ simpli ( .Soarele de toamnă") în sectorul IV al minei hatuj Ironia! IV va aduce
etc. A re şi clteva scenete pa­
sectorului
dc la
tre Ministerul InvăţămînUilui, şi unul de tăiat fotografii, tut răpune — valorile s-au triotice închinate memoriei Petrila a fost deschis E.M. Petiila, pe lingă
elevii şcolii din Lupeni s ou volorînd peste 2.800 de lei. Inversat brusc în ochii copii­ Iul Decebal şl eroilor răscoa­ un abataj frontal care înseninau economii de
lo r : acum bădiţa Alexandru o
bucuiot de aprecierea una­ Un stimulent- pentru noii c- devenit Zmeul — simbol al rău­ lei dc la 17H4: Morla. Cloşca Pe şantierele Termocentralei de la Mintia obiectivele prin­ are o rapacitate de pro­ material lemnos, şi o
nimă o juriului. Ca urmore. levi oi şcolii. şi Crisan. cipale cunosc un ritm intens de execuţie. Fotoreporterul nos­ ducţie zilnică de pcslc creştere sporită a pro­
lui. Nu numai că l-au urlt
In evocarea copilăriei Hnă- tru Virgîl Onoiu a imortalizat pe peliculă un crimpei din mun­ 300 tone de cărbune. O ducţiei şi u productivi-
pentru fapta sa reprobabilă, rul prozator îşi dă Insă măsu­ ca montorilor dc la turbina nr. 1. caracteristică a acestui lăţii muncii.
dar, impulsivi cum erau, au şi ra Întregului său talent, nu
... PAG I URMĂRI DIN PAG I ' I R.UARÎ DlM PAC. I URMĂRI DIN PAG 1 URMĂRI D I\ PAG. I l'RMARJ DIN PAG”) l RÂURI DIN PAG 1 CRMaRI D
de pe acum să se treacă la a- cele statutare Pentru a nu d i­ ascultătorilor din Anînoasa, Ardeleanu de la F F A ,,\ is-
monajarea suprafeţelor prevă­ minua producţia agricolă este (comuna este fiden/ată la ccn- coza", „Rolul maistrului în pro­
zute pentru anul viitor. In necesar să fie întreprinse ac­ Irul de radioficare Vulcan) sînt cesul producţiei" al Constan­
afară de asigurarea proiecte­ ţiuni energice şl -holărîlc în adine ancorate în viaţa eco­ tei Moldovan. mai-Slru în sec­
lor necesare, îndeplinirea sar- vederea combaterii eroziunii i nomică ce pulsează aici. fă- ţia a IIl-a de la F.F A. „V U -
rin ilo r ce revin unităţilor o- înlăturării excesului de um idi­ cînd astfel dovada unei cola­ coza".
qrit olc pe linia extinderii ir i­ tate. In acest scop comanda­ borări fructuoase cu conduce­ Dar în planul dc activităţi l i ­
gaţiilor este condiţionată si mentul ce se va înfiinţa Ia rea exploatării miniere. Mai gii roază şi alto teme majore,
fir sprijinul pe care trebuie nivelul judeţului arc datoria multă grijii din partea orga­ rare nu au fost realizate
să-l acorde consiliile popu­ de a stabili răi şl măsuri con­ nelor de resort pentru înzes­ — Nn reuşesc întotdeauna
lare comunale, corirele de spe­ crete de rcoducere în circuitul trarea tehnică (repararea m jg - să oblin materialele propus.',
liere In rare locuitorii. prin Sl creşterea producţiei la hec­ cialişti şi organele agricole în productiv a tuturor suprafeţe­ lin element esenţial, hotărî- rat : ,,Nu pot da un răspuns nelofonnlui o aşteptata dc 7 deşi programarea o fac dc cu­
muncă patriotică, să contribu­ tar Dar. din cauza neinlrcţi- privinţa recrutării şi mobiliză­ lor care pot fi cultivate Spri­ tor In îndeplinirea planului concludent. Am hotarit să lu n i!) ar contribui la susţine­ nuni acord cu colaboratorii
ie. la apărarea şi conservarea ncrii in mod corespunzător a rii forţei de muncă la execu­ jinul acordat unităţilor agrico­ — organizarea superioară a repartizăm loate foiţele teh­ rea unor emisiuni de calitate, Pentru articolul „Dotarea teh­
in care prezcnla la microfon
paminlului. Exemplul coopera­ culturilor, amplasării lor pe tarea sislcmelor şi folosirea le de rălre consiliile populare producţiei şl a muncii A d i­ nico pe schimburi şi sec­ a in vitaţilor n-ar mai constitui nica din ultim ii ani la mina Lu­
tivei agricole din Geoogiu In terenuri nciriqale şi cu ferti- lor raţională trebuie să ■ se Iară mai mult că. tocmai acele laturi ale toare, să mobilizăm la pro­ o problemă peni ; cum a influenţat aceasta
această direcţie este scninilica- hlote redusă, necesarul de i r simţii şl în privlnţo extinderii activităţii care, dintotdeau- ducţie cîtuvu brigăzi, să li­ LUPENI. $1 aici, preocuparea asupra rezultatelor economic.*
Iiv. Aici. in ultimii ani. s-au produse nu poale fi acoperit /Luînd cuvînlul în încheie­ suprafeţelor cultivate cu le­ na au adus colectivului nu­ chidăm indisciplina" responsabilei com itetului do alo exploatării", tovarăşul in g i­
plantai 130 hectare cu viţă de decll In proporţie dc circa 30 rea lucrărilor sesiunii, tovară­ gume si a irigaţiilo r Existen­ mai succese de prestigiu. Masurile amintite sînt fă­ redacţie — tovarăşa Emanuela ner Tjtus Coslachc a stabilit
vie si pomi. Nivelul v e n itu ri­ la sulă, restul cantităţilor fiind şul loachfm Moga, prim-serre- ta unor însemnate resurse de Neccsilatea redresării ră îndoială eficiente, ele Luca — pentru cuprinderea ziua de 19 auqust, iar la flata
stabilită, dumnealui sc afla în
lor obţinute dc pc terenurile aduse din alte judeţe. Deşi tar al Comitetului judeţean apă si a terenurilor fertile fa­ grabnice a planului şi ali­ trebuie insă aplicate neîn- unor probleme majore în emi­ concediu. Cînd am cerut tova­
respective. după inlm rca în culturile de legume protejale Hunedoara al P C R , preşedin­ vorizează din plin creşterea nierea minei Urlcanl în rîn- Iir7îat, completate cu e fo r­ siunile locale este evidentă. în­ răşului inqincr Iştvănuţ, dc la
producţie, s-n ridicat de 7 12 în solarii şl tunele asigură tele Consiliului popular jude­ rnn tribu ţiel unităţilor noastre dul exploatărilor dc frunte turi sporite, a căror fructi­ drumarea permanentă a comi­ cabinetul tehnic al minei, un
populaţiei
la
aprovizionarea
ori lată de cele realizate In producţii tim purii şi cu renta­ ţean provizoriu, a arătat că cu legume. Se Impune insă ra ale Văii Jiului, ne-a deter­ ficare trebuie să se concre- tetului orăşenesc de partid material pe tema „In o va ţii si
vechiul mod dc lolosinţă. bilitate ridicată, s-au lăcut paşi problemele dczbătulc trebuie minat sâ cerem conducerii tlzeze in folosul efectiv al face ca programele emisiunilor inovatori", mi a zis^că n-ai e
In scopul apărării, conservă­ destul de anemici pentru ex­ să ocupe un loc de mare posibilităţile de rare dispun exploatării să precizeze ca­ producţiei. Numai fn acest locale să dezbată teme de ac­
rii si folosirii raţionale a pă- tinderea lor. La C A P . Geoa- însemnătate în activitatea con­ unităţile cooperatiste st de re anume sînt măsurile de mod colectivul minei Urlcanl tualitate din domeniul econo­ nimic (?!), Din comitetul de
m jnlului s-a stabilii ca ptnă giw de pe 500 mp culturi pro­ siliilor populare. Apreciind ca stat să fie mai bine valorifiro - primă urgenţă ce vor fi va puica oferi un răspuns mic. Deşi cu mai pulină expe- redacţie, deşi pe b irlic sînt
la 15 octombrie a.c. conduce­ tejate s-au obţinut 15.000 kg pozitive eforturile depuse de te. Experienţa cîştigată în a- aplicate şi cind se va a ju n ­ concludent privind îndepli­ rienlă în munca redacţională, mulţi, nu mă ajută dccît tova­
rile unităţilor agricole împreu­ roşii, ceea ce trebuie să con­ cooperatori, mecanizatori şt reastă privinţă va trebui e x ­ ge la lichidarea restanţelor. nirea integrală a sarcinilor Emanuela Luca realizează ma­ răşa Ioana Mesaros. preşedinta
tinsă si generalizată, încă
de
nă cu organele agricole să n- stituie un exemplu demn de cadrele tehnice pe linia spo­ Şeful exploatării nc-a decla­ dc plan. teriale de genuri diferite, în ­ comitetului sindicatului de
nalize/c tcm cinîr situaţia Icre- urmat pentru cit mai multe ririi producţiei agricole, pre­ pe acum stabilindu-se măsuri g rijit redactate. Pe Ungă iu- la F. F. A. ..Viscoza",
nurilor scoase din categoria iinilăll. şedintele Consiliului popular concrete ru tprmene şl respon­ formaţile economica cuprinse O vidiu Florea de la Prc-
judeţean a subliniat necesita­ sabilităţi pe oameni tn scopul
arabi) şi punerea lor 1n valoa­ Cunoscînd sarcinile ce re­ in „Actualitatea zilei", la mi­ parnţia Lupeni şi tovarăşa
tea luării de măsuri eficiente îndeplinirii obiectivelor prevă­
re. astfel ca să intre tn circu i­ vin consiliilor populare în p ri­ crofonul centrului de rad io fi­ Stela Cojocaru de la min.i.
tul productiv încă din aceas­ vinţa asigurării linei bune a­ pentru aplicarea prevederilor zute pentru anul v iito r p riv i­ care au fost invitaţi tehnicieni
tă toamnă. Aplicarea măsuri­ provizionări a populaţiei cu lecţii privind apărarea, conser­ toare la dczvnllarea legumi- şi ingineri, cadre de conducere, Magnetofonul e la... complex,
lor concrete ce se vor stabili legume, acestea sînt chemate varea şi gospodărirea chibzui­ culturii sl Irigaţiilor. care au dezbătut probleme in­ în reparaţie. E foarte greu
tă a pămtntului. Nu este nimă­
în liccare unitate agricolă p ri­ să sprijine îndeaproape con­ Mobilizînd toate forţele şl teresante. Remarcăm articolul să lucrez singură.
nui îngăduit, sub nici un m o­
vind creşterea supraleţelor a- ducerile unităţilor agricole In mijloacele existente, prin parti­ „Aspecte din realizarea preve­
tiv, a subliniat vorbitorul — Tovarăşa Emanueîa Luca se
rabilc este o datorie pa­ înlăturarea lipsurilor ce s-au ciparea tuturor cetăţenilor si derilor contractului colectiv",
triotico a decorul cetăţean, fo­ manifestai sl valorificarea mai să nesocolească sarcinile tra ­ organizaţiilor dc tineret, cu susţinui de Constantin Năstase, străduieşte ca emisiunile loca­
losirea pamlntulul cu Întregul deplină a posibilităţilor exis­ sate de conducerea partidului sprijinul organizaţiilor de partid le să reflecte viala economică
său f olcnţiol fiind o chestiune tente pentru sporirea produc­ si statului în privinţa folosirii şi al consiliilor populore, v o rb i­ preşedintele Comitetului sindi­ a localităţii, să urmărească si
judicioase si ridicării potenţia­
de interes naţional ţiei de legume In acest sens, lului productiv al pămlnlului. torul şi-a exprimat convinge­ catului de |a C M . Lupeni, In­ sa susţină problemele ce-şi cer
Un m ijloc deosebit de Im­ unităţile cultivatoare au dato­ rea că unităţile agricole, toţi terviu l cu iug Ioana Lascu p ri­
Trebuie pus capăt ncfnttrziat locuitorii judeţului noslru îşi rezolvarea fntr-o perioadă sau
portant care asigură folosirea ria să stabilească neintlrziat, vind lucrările efectuate de
chibzuită a capacităţii terenu­ în mod concret ce acţiuni vor neajunsurilor întîlnite la unc­ vor înzeci eforturile pentru alta. îndrumare din partea co­
lui orabil este creşterea su­ întreprinde pentru creşte­ ie cooperative agricole unde realizarea în mod exemplar a C.S.A. la Lupeni. „Transportul, m itetului orăşenesc de partid
prafeţelor cullivate cu legume rea suprafeţelor destinale an de an rămîn suprafeţe nc- sarcinilor trasate de partid factor important In realizarea există. E necesar însă ca aceasta
si extinderea irigaţiilor. In ve­ gi ădinărituluî, a producţiei rullivale. nu sc aplică comple­ privind apărarea, ronservarea are un loc hino definit In ca­ cn care ne mîndrini", „Din ac­ sarcinilor de plan" semnat de să se oprească şi asupra modu­
derea sporirii producţiei de şi a veniturilor din lequ- xul de măsuri agrotehnice, sc si folosirea chibzuită a pă drul emisiunilor, venind de fie­ tivitatea colectivelor fruntaş.'" inginerul Aurel Mocuta. şeful lul în care sc îndeplinesc in­
liime. la indicaţia Comitetu­ micultură. Deoarece irig a ­ face risipă de teren amplasind mînlului. ceea ce în final va care rlată cu sfaturi utile, fără NÎnt transmise reportaje şi po r­
lui judeţean de partid, s-au ţiile reprezintă o plrghie im ­ nerational construcţiile sau contribui la sporirea produc­ a-i menaja oe acei rare negli­ trete radiofonice mobilizatoa­ sectorului transport de la m i­ dicaţiile date. Cu siguranţă că
întreprins unele acţiuni pen­ portantă de obţinere a unor ţiei agricole, la ridicarea nive­ jează respectarea rigu i f>asă a re, întregite cu melodiile pre- nă, „Organizarea ştiinţifică a atunci colaboratorii vor privi
tru extinderea suprafeţelor recolte mari şi stabile la loa­ atribuind In folosinţă coopera­ lului de trai al întregului normelor de tehnica securită­ Icralc nk> celor vizaţi. producţiei firelor In secţia fi­ cu răspunderea cuvenită sar­
destinotc producerii legumelor te culturile, se impune ca încă torilor loturi mal mari dccît popor. ţii. Prin rubrici ca „Oameni Emisiunile locale transmise latură" o inginerului Auqustin cinile ce le revin.