Page 58 - Drumul_socialismului_1968_09
P. 58
SIMPOZION ^ S P O R T QQ nsţ r u c ţ o r u | H y n e - tă. menită să apere culorile
judeţului nostru ? Este do aş
teptai un răspuns din partea
Consiliului
judeţean
pentru
cultură fizică şi sport, căruia
INTERNATIONAL DE doara ocupa primul foc după a privitoare la atitudinea antre
ti sugerăm idcca unei analize
n o rului Gh. Pop. Considerăm
că este necesară o intervenţie
energică şi autoritară din
OCROTIRE A NATURII 3-a etapă de zonă a campiona a nu reedita astfel de prac
parlea forului competent, spre
etica
tici,
incompatibile cu
sportivă. Nu credem că Fede
raţia Română de Lupte, suh
In in tervalul I — 6 septem Succesele obţinute de unele sabil de v iito ru l acestei pla egida căreia sc deslăşoară a
brie 1968, a avut loc la Cluj ţâri socialiste 1n domeniul o- n e te — arată cunoscutul bioloq ceste întîlniri, ar rămîne pasi
englez
Julian H u xle y — el
şi In Parcul National Retezat c ro tlrli naturii se datoresc în trebuie să acorde mai multă tului de calificare pe echipe vă fală de un caz, de loc re
cel de al 3-lea simpozion in deosebi popularizării ideilor prezentativ pentru viata spor
ternaţional de ocrotire a naturii. de ocrotire a lum ii vie ţu itoa alentie ecologiei — ştiinţa re tivă a judeţului Hunedoara.
Lucrările simpozionului s-au relor sl a frum useţilor peisa la ţiilo r dintre organisme si Duminică, 15 septembrie a.c. dezminţit oşteptările nici de fără să aştepte măcar sfârşitul Şi în final o altă sugestie
dasfaşurat In localul Casei u n i jului, a folosului conservării resursele mediului In care a- s-a desfăşurat la Crsiova cca data aceasta, dominîndu-sl ad prim ei reprize, au pierdut prin care vizează' conducerea A.S.
versitarilor din Cluj unde s-au lor intacte şl pentru genera ccstea trăiesc. Ecologia umană de a treia etapă de zonă a versarii printr-un stil excelent tuş. din motive lesne de p ri C onstructorul Hunedoara. In
expus comunicări, proiecţii de ţiile viitoare, a popularizării a cuprinde cercetarea resurselor campionatului de calilicare pe pus la punct. A cţiun ile sale ceput. După cîteva secunde do vederea ultim ei etape, hotărî-
diafilme color si filme docu cestor Idei, prin şcolile de c u l inaturale şi folosirea lor opti echipe, la care a participat, rapide si precise i-au asigurat luptă pasivă, menită să sal toare, care va avea loc în l -
mentare. A p lica ţiile practice de tură generală, şcoli tehnice, mă. Trebuie să ne qîndim la alături de form alii din Craio- victorii categorice şi impre veze aparentele, au codat pa r octombrie a.c. la Timişoara, ar
Wartburg-ul teren au avut loc In judeţul universităţi si institute de cer bunurile materiale (minereuri, va, Pctrila şi Timişoara şi t- sionante, situîndu-1 printre tida adversarilor craiovcni. Ar ti de dorit să sc ia o măsură
cetare ştiinţifică. Se Impune în
importantă : asigurarea condi
forţa hidraulică, soluri, păduri,
Hunedoara, In Parcul National
Retezat. această privinţă o vastă cam producţia agricolă) dar In ega chipa de lupte libere de la sportivii de frunte ai Întrecerii. fi interesant dc ştiut (aşteptăm ţiilo r maxime de antrenament
M otorga nu mai este o p ro
un răspuns onest şi deschis))
A S Constructorul Hunedoara.
La acest simpozion s-a dez panie de educaţie prin p u b li lă măsură la bunurile nema La această competiţie, carac misiune, ci o certitudine in care este opinia conducerii lo tu lu i dc lupte libere, spre a
să meargă bătut tema Recreaţia $1 turis caţii, conferinţe, expoziţii, o r teriale, ca frumuseţile naturii, terizată. prlntr-o ţinută tehni contestabilă. net superioară A.S M in erul Pclrila. Ce-a fost putea desfăşura proqramu.t
mul In parcurile naţionale şl ganizări de excursii, emisiuni peisajul sălbatic...". Conferinţa că remarcabilă, Constructorul adversarilor săi, care sEnt deplasarea echipei din Pe complex care anticipează o astfel
re ze rva ţiile 1 naturale analoqc. la xadlo, constituiri de asocia interguvernamentală pentru e- s-a prezentat cu următoarea la rîndul lor luptători valo trila la Craiova, o excursie plă de competiţie. Nu este o con
Alegerea temei a lost dictată ţii pentru ocrotirea naturii. ducatie, ştiinţă şi cultură care formaţie : I. Mandas — 52 kg. roşi. Calităţile lui reliefează tită de asociaţie sau ceea ce diţie sine-qua-non, dar toluş'L.,
Cine era ca el, m lntlru de de necesitatea asigurării unor Simpozionul organizat la noi şi-a tinut lucrările Ia Paris, In V. Gîlcă — 57 kg, D. Căpşu şi moi bine buna pregătire trebuia să f i e : o luptă dreap AL. COVACI
W a rlb u rg -u l Iui ? li plăcea spatii de recrecre pentru oa în tară a arătat că este ne tre 4— 13 septembrie a.c., sub nă — 63 kg, A l. M otorga — tehnică, vigoarea şi talentul
lu i Ccoarec loan — e le c tri menii muncii şi de primejdia cesar ca Îmbinarea Intereselor înaltele auspicii ale O.N.U. a 70 kg, V. Boldor — 78' kg, spo rtivului hunedorean. In
cian la secţia de va lorl/ica re pe care poate să o aducă creş turism ului cu acele ale ocro avut ca scop elucidarea baze Gh. Avădoaie — 87 kq, FI. urma partidelor susţinute cu Ratificări si... rectificări în
a z(jurii de la C S.H. — ca terea considerabilă a turism u tirii naturii să depăşească l i lor ştiinţifice de folosire raţio CIrstea — 97 kg şi N. Ncqra- multă Inteligentă şl abilitate, 9
toata Hunedoara sq întoarcă lui asupra Horei, faunei şi pe i mitele strimte ale cercurilor nală şi de conservare a resur ru la categoria grea. M otorga ne convinge de o
după el capul. O satisfacţie sajului, cit şi de necesitatea oficiale. O asociaţie de turism selor biosferei. In urma partidelor disputa permanentă ascendenţă, fapt campionatul judeţean de fotbal
mai mare ca asia n-avea. Dar de a organiza turismul, dezvol- şi ocrotire a naturii este de După ce participanţii străini te cu cele trei echipe pa rtici care merită întreaga noastră a
in tr-o zi W artb u rg -u l n-a mai tlnd dragostea pentru frum u altfel în curs de înfiinţare şl Ia simpozion au relevat dife pante la etapa de la Craiova, preciere. Frumoasele meciuri După prima etapă a cam au survenit şl unele schimbări
vrut să-l asculte. N-a vrut seţile patriei şi înţelegerea na în ţara noastră. ritele aspecle privind ocrotirea Constructorul se situează pe susţinute de cei din categoria pionatului judeţean dc fot esenţiale în clasamentul com
su mai pornească nici In rup turii mai ales In rin du rile tine Asigurarea integrităţii (rezer nalurii în parcurile naţionale prim ul loc al clasamentului, g re a : Negraru şi CIrstea, e v i bal au Intervenit deja nere petiţiei. Astfel, Dacia Orăs-
tu l capului. La „ consultaţia" retului. va ţiilo r naturale fată de „p re şi rezervaţiile naturale analo cu un punctaj dc 19: 19, deci denţiază de asemenea faptul, guli şi abateri care duc la tie ocupă acum locul II. la e-
care i s-a tăcut cu deosebită Valoarea turismului din punct siunea" turismului, organizarea ge In raport cu dezvoltarea tu la egalitate de puncte cu E- că formaţia hunedoreană este perturbaţii în buna desfăşu galitatc dc puncte şi golave
g rilă , s-a sta b ilit că trebuie de vedere igienic, educativ si temeinică a acestui turism în rism ului, au adus elogii tării lcctroputere Craiova, care de reprezentată riguros la aceas rare a competiţiei. Din cau raj (4-3) cil M in e ru l V u U
în lo cu it' acum ulatorul. Pentru instructiv este un fapt incon zonele tampon va crea clim a noaslrc pentru succesele do- ţine acelaşi loc. tă categorie. ză că unele asociaţii spor can. (2-3 Dacia O răşlle
a ltu l poafe era o problemă, testabil. Dar prin dezvoltarea Succesivele meciuri de ve La etapa de la Craiova au tive nu respectă anumite 0 2 0 1 5—2 4).
turismului s-a creai şi perico tul favorabil realizării vastului bîndite în acest domeniu în
dur pentru Ceoarec, o nim ica judeţele Cluj şi Hunedoara, rificare care au anticipat eta arbitrat D. Cuc (deleqat fede clauze alo regulamentului Preparatorul Petrila se află
toată. Ştia că In magazia cen lul degradării mediului natural program biologic International, pa de la Craiova, au pre figu ral) şi P. Vatrici, (Bucureşti) _ com petilional şi din noglijen- pe locul 12, la egalitare de
trală a com binatului există ţi ocrotii, prin colectarea nesă «le cărui baze ştiinţifice se care pot constitui exemple rat Intrucîtva calităţile tehni în mojoritatea cazurilor obiec j tă (cazul echipei C.F.R. Sime- puncte şt cu acelaşi go la ve
nui bun si pentru maşina lu i. buită a Horei, tulburarea liniş află mai ales în cercetarea e demne de urmat. ce ale lu ptătorilor hunedoreni. tiv, dar manifestînd şi scăderi, ria) slntein nevoiţi să reve raj (— 2) cu echipa M in e ru l
tii animalelor, conslructil ines
A o b ţin u i, el ştie cum, de la Astfel Al. M otorga care cîşti- cum ar fi bunăoară meciul nim cu precizări în legătură Uricani, clasată pe lo c u l 11.
tetice sau nccorespunzătoare cologică a rezervaţiilor natu ing. TRAIAN 1ACOB gase partidele disputate în
contabila principală a secţiei, ele. susţinut de Căpşună cu tim işo cu desfăşurarea cam pionatu (11-12. Preparatorul Petrila
un bon de m ateriale In alb, rale, „Dacă omul este respon cercetător Ştiinţific cadrul m eciurilor amicale, n-a reanul Blaj. Lui Căpşună, care lui judeţean de fotbal. 0 1 0 2 0— 5 2).
l-a com pletai ‘Ş l... W a rtb u rg -u l conducea, i s-a acordat un In prima etapă, la meciul D in. această situiaţle, poate,
a pornit din nou cu acum u avertisment ilegal, spre a asi Preparatorul Petrila — Da conducerea asociaţiei sporti
la to ru l com binatului. A por gura victoria timişoreanului, cia Orăştlc s-a înregistrat v e Preparatorul f\ tras con
nit şi-a mers plnă l-au oprit care în pofida faptelor eviden pe teren scorul dc 1-1, Echipa clu ziile cuvenite. N u e pă
organele de control si Ceoarec te şi în pofida protestului viu Dacia. Insă, a contestat va cat de oboseala, ju că to rilo r
al spectatorilor, n-a fost anu labilitatea le g itim a ţiilo r a care au ob ţinu i rezultatul dc
u trebuit să predea acum ula
lat. doi jucători dc la Prepara .1— 1, ca apoi să-l piardă la
torul. Acum om ul aşteaptă
o hotârlrc pentru înşelăciu Cadrul natural în care este a Intîlnlrea de la Craiova ne torul pc m otivul că aceştia „masa verde" 7 Sugerăm pe
nea pe care a com is-o în şezată staţiunea balneară Vaţa, cesită sl un „post scriptum " în nu aveau înscrise vizele me •această calo Comisiei jude
dauna a vu tu lu i obştesc. Toate precum }i condiţiile de tratament afară de comentarii. Competi dicale la zl. Ultim ele vizări ţene de fotbal că activitatea
ca toate, dar ce se va lace pe care le oferă fac ca această ţia a fost umbrită de atitudi au fost efectuate fn 14 fe ei, în sensul coordonării com
W a rtb u rq -u l Iară el f mică localitate să fie căutată de nea ■ neconcordantă cu etica bruarie 1968 (!) petiţiei, ar trebui să se facă
foarte mulţi oameni. sportivă, a antrenorului echi Contestaţia asociaţiei Da m ult înal sim tllii printr-un
In fotografie : Vila nr. 17 din pei M in e ru l Petrila, prof. Gh. cia Orăşlle a fost admisă dc contnol eficient si sancţiona
staţiune. Pop, caro, ajungind la înţele către subcomisia judeţeană rea promptă a abaterilor ce
gere cu antrenorul craiovean dc com petiţii şl omologări ca sq v o r mai manifesta.
Echilibristică G. Todor, a cedat meciul în re a decis victoria cu 3-0 în
favoarea echipei de la Craio favoarea Dacici. Ca ataro. N. S.
va. Astfel, Tărcatu si Szilagyj,
Doi tineri, T ill (Dântlă T i-
bcrlu) şl D orel (M oldovaa
A u re l) au reuşit o adevărată
perform antă. Spre deosebire
de A texandcr ■— renum it e-
ch illb rist care tăcea demon
stra ţii ziua, sau In arenă la
lum ina reflectoarelor — T ili
şl Doret şl-au Idcut num ărul
pe întuneric, la miezul nopţii.
S-au urcat pe ca6/tJ/ de pe
peretele clu b u lu i „ S idcrurqis-
tu l" pînă la ,g e a m u l cabinei
de proiecţie, au Intrat, de aici
a rrc n b d m în hol şi din hol, IM SEAMA CUI ESTE
T itî a dat lo vitu ra la chioş
cul alim entat. De aici, s-au
ales cu... ciocolată, ţigă ri, VINDE DIN STOCURI DISPONIBILE, PE BAZA DE COMAN
100 de lozuri In plic, sticle
cu vin de „C o tn a ri", bani LĂSATĂ SALUBRITATEA DA FERMA, FARA REPARTIŢIE, ÎNTREPRINDERILOR DE
şi „Eugenia", desigur biscuiţi.
V A u îm părţit trăieşte şi... aici li
echilibristica se term ină. .Au STAT ŞI C.A.P.-URILOR :
Io st aduşi cu picioarele pe
pămînt. Tot frăţeşte li se \ a ORAŞULUI ?
îm părţi şl sentinţa judecăto oteluri rapide pentru scu le;
rească.
datoria cum trebuie. Avem şl forţele In această vastă acţiu laminate feroase;
noi reclamaţii. Pe cci vin ova ţi ne de întreţinere a curăţeniei
ţ r m o r ^ d i n ^ o g ^ l ) l-am pedepsit, dar încă n-am oraşului. Părerea exprimată de aparate fermotehnice pentru măsură şi control;
Lipsă de ajuns la o rezolvare. In car către contabilul şef, merită a
eficientă.
tenţie şt o vedem
va „din locul unde nu se în- tierul Gojdu avem greutăţi Pină acum, s-au făcut planuri, pietre de polizor ;
mari si din parlea construc
tîmplă nim ic" din ceea ce se torului A făcut fel si fel de s-au dai termene, dar proble
înţelegere cheamă curăţenie, întreţinerea săpături care ne împiedică să ma salubrităţii şi curăţeniei curele frapezoidale;
străzilor si Irotuorelor, a zone
oraşului Deva, n-a (ost nici pc
lor verzi şl pomilor. Buruieni ajungem cu maşina să ridicăm departe rezolvată. Şl, nu cre rulmenţi diferiji ;
gunoiul. De exemplu, la blocu
le au pus stăpînire peste tot, rile A 10, K 4 şi altele. Fără dem că va fi cineva împotrivă
Fiecare om cu slăbiciunile |( bălţile allerneoză cu grăme a diminua din lipsurile care cînd spunem că rezolvarea piese de schimb auto şi tractoare „ K iro v " ;
lui. U nul cu lo tb a lu l, a ltu l ' zile de plelre aruncate de-a ne aparţin, aş vrea să arăt ei se impune cu toată urgenţa.
cu motoarele, a ltu l cu albi- ' valma .. După cile $tlm şi- că si unii locuitori nl m un ici sîrm ă de bobinaj şi crom nichel;
nele... chestie de predilecţie. , slrăzilc acestea fac parte tot piului Deva ne provoacă mari
Preda tulia din Sintăm ăria- J din municipiul D eva! greutăţi, nerespectînd regulile metale dure Videa ;
Orlea Iubeşte puii şi obiec- I In ultima vreme toamna a de curăţenie a oraşului. Şi,
tete pierdute. Dragostea el j început să-şi ceară tributul el sînt ctteva mii, Iar oamenii M u v ă
marc pentru aceste docile şi ^ ci Frunzele cern mereu, făcînd care fac curat în urma lor, echipament şi m ateriale de proteejie ;
lolosilo arc păsări este dc-a j adevărate valuri pe alei si doar 20.
(ftcp tu l lără m argini. Nu tine R străzi. Dar a î n r c p il sl m ătu — Credem că sînteţi de a- j u c a ţ i cabluri de forjă (aluminiu şi cup ru);
scama de zi sau noap/e, r/e rarea lor Pe bulevardul Dr. creaşi părere, totuşi, că actua
garduri, cu rţi sau cotele. Un- U Petru Gro/.o, cîteva salariate la situaţie, îndeosebi cea din diferite scufe (burghie, alezoare şi filiere).
de-i aude, pune mina pe ci. U de In I C O . mălură de zor. Gojdu, nu mai poate fi tole c u S o c u l !
Săracii pui, i-au fin u l închişi I La ciţiva paşi se vînd struguri rată. V-aţi gîndit la o even
şi Drăgan losit şi Pelrinca H şi mai încolo, îngheţată „Po tuală soluţie? PENTRU INFORMAŢII VA PUTEŢI ADRESA SERVICIULUI
Monîcn. C ită lipsă de ome- I lar". Iar urmele sînt mai — Da. Pe lînqă măsurile pe Corespondentul nostru din
nic I De la Drăgan a reuşit u mult decît evidente. Unii ce rare le vom lua în cadrul Haţeg, N icol^c Dima, ne-a
Preda lu lia să „ salveze" G | tăţeni, ignorînd prezenta m ici întreprinderii noastre, as fi de transmis de curînd o veste APROVIZIONARE, TELEFON 58, UNDE SE POT CONSULTA
dini re ci, iar de la Pelrinca I lor recipient!, aruncă totul la părere să fie constituite, echi cu totul neplăcută. Ioan Jl-
5. C e ila lţi nu şi-au dat sca- M întîmplare. De aceea ne gîn- pe de control obştesc şl asu cărean din comuna Pul, in ŞI LISTELE DETALIATE CU. MATERIALELE SPECIFICATE
dim că nu-î deloc de neglijat vîrslă dc 4 ani şl 8 luni a
ma (că-s proşti ca p u ii) ce vrea y pra păstrării curăţeniei. Avem
contribuţia noastră, a cetăţe pus mina pe o cutie de
ca s<3 Iacă şl au tuqlt. „Sal- I m ulţi cetăţeni, mai ales pen MAI SUS. *
nilor. )a păstrarea curăţeniei sionari, care s-au oferit să ne chibritu ri (de ce slnt lăsa
valoarea" însă a losl găsită I oraşului. Doar e al nostru.
ajute. S5 li se atragă atenţia te la îndemina lui ?), s-a
cu... puii-n sac şl a ajuns pe I Cele constatate le-am adus celor care aruncă h îrlil pe urcat în podut grajdului,
la cunoştinţa — o un fel de-a plin cu fîn, şl a scăpărat
mfna m iliţie i care a dcsco- | jos, murdărie, distrug reclplen-
spune, pentru că ele erau cu til, să fie chiar amendaţi. Pen un băţ. Incendiul a provo
perii că tot ea a „g ă sit" un H
noscute — tovarăşului Mlhal tru că, fără sprijinul cetăţe cat pierderi în valoare de a
ceas la crama din Haţeg. Ca I Chlrculescu, contabil $cf la proape 3000 lei. Numai In-
nilor, nu vom pulea realiza
să nu-l provoace păgubaşu I.G O. Deva. niciodată ce ne proţunem . Să tcrvcnţla rapidă a sătenilor
lu i em oţii cu p rile ju l revede — Sînt de acord. Treburile avem un nrn$ curat, plin de Şi a pompierilor a făcut ca î
rii ceasului, l-a... vtnd ul. Cită stau într-adevăr o$â, ne-a spus verdeaţă şi flori în care să-ţi incendiul să nu devină o
fie drag să trăieşti. catastrofă.
lipsă de înţelegere lată de dtnsul. Ele au mol multe cau Părinţii Iul Ioan Jlcărcan, ţ
un om atjt de g riju liu cu se ze dintre care a$ vrea să mă ca şi alţi părinţi care Iasă
m enii lu i t $ I, colac peste opresc asupra celor mai im Consiliul popular al m unici copiii ncsupraveqheaţl, pot
pupâzd, Preda tulia a mai I portante. piului Deva. conducerea în trage învăţăminte din a-
treprinderii dc gospodărire, ceasjă fnlimplare. Jocul eu
losl trim isă şi în judecată. II In prim ul rînd, oamenii de
asociaţiile de locatari nou focul este extrem de perl- i
Ce sâ-l Iaci, se mal In tim - | la salubritate, cu toate mă constituite, foţi cetăţenii De culos.
plă... surile luate de noi, nu-şi fac vei, vor Irebul să-şl unească
to ru l") ; Eddle Chapm an, agent ru tic r ; 0.00 S um a rul prese) ; A.23 B u le tin de ş ilrî. B u le tin m eten-
Kecrct („F lacA rn") : El Grcer» (grA- M o m ent poetic. V e rsu ri de D, ia - ru tle r ; 1.3,05 ,.P ofru fa b u le 1' şi ra In fo ile to n : „A d rlA n a Lecou- c u iu l ; 16,25 M e lo d ii... m e lo dii 7 O .F.K. Bcograd — R apid
dlnA centru) ; P ETR O ŞAN I : M es eobesen ; 8.30 La m te ro io n . me ..To cata" ; 15,13 M e rid ia n e ; 15..10 v re iir" de Cllea ; 9,25 Poeme sim 16.45 C intece . şi p re lu c ră ri dc B ucureşti (Cupa O raşelor
teacănul („R cp u b llcn ") ; A ve n lo d ia preferată ; 9.00 B u le iln de V oci. orchestre, m e lo dii ; iş .00 fo n ice de B ed rlch Sm ctana ; in.no C lico rg h c Danga : 17,00 R a d io ju r T irg u ri) ;
tu rie rii („7 N oiem brie") ; LU - ş ilrl ; o,0j La m icro fo n , m elodia R a d io ju rn a l. S port. B u le tin m eteo B u le tin de ş tiri : 10,05 P ortrete n a l. B u le tin m eteorologic ; 17.15 T rn n sm lslu n o dc Ia B el
PEN I : S tudiu despre fem ei („C u l preferată ; 9.30 M a tin e u lite ra r : ro lo gic ; io.is R adio-vacanm tra ns m ur.lcale ; 10.30 C ă rţile ro p llA n e l : LexMcon fo lc lo ric m uzical — li grad ;
tu ra l") ; Un hectar dc ccr („M u n 10.00 C uvin t de p io n ie r — pro m ite ! ; 17,15 Odă lim b ii rom âne : „F ra ţU J d e ri" dc M th a il Sado- tera S ; 17,40 R a d ln p u b llclta tc ; 13.30 T e lccro n lca econom ică :
citoresc*1); V U L C A N : V lva M a rla; gram de cintece ; jn.io S clcctlu n l 17.45 C orul F ila rm o n ic ii „B a n a ■ veanu ; 10.35 Opera în fo ile to n ; 17,80 N oi în re g is tră ri de m uzică M arca p re s tig iu lu i ;
11.15 O rchestra dc m uzică popu
S P E C T A C O LE P E T R ILA f în n o u ra te trecătoare ; din opereta „O noapte la Vene lu l" din T im işo ara , d irijo r Ion lară „P la iu rile B is triţe i" din Ba românească ; 10,15 M uzică uşoa 13.00 C lub x x — cm işlun o pen
LO N E A : V ia ţa In doi („M in e ţia " dc Johann Strauss : 10.30 M u RomAnu : tR.oo B u le tin ele şMrl ; ră ; ifl.liu Pagini an tologice din tru tin e re t.
r u l1') ; U R IC A N I : Răzbunarea zică p o p u la ră ; n,00 E u tc iin de 18,02 R adioslm pozion ; 10,20 Cen rAu : 11,30 MuzIcA uşoară de E- cre aţia s c riitu rilo r no ştri. Ion M l- „D in ta tă In fiu " .
D E VA : ,,A dam şi E v* la re h a id u c ilo r ; ORAŞT1E : Ku, eu, ş tiri ; 11.03 M uzică uşoară ; 11.23 te n a ru l F ila rm o n ic ii ..G corge F> m anuel loncscu şl M işti la n cu ; Viulcscti — v e rs u ri : 10.50 M uzică ; In tîln irc In tre tin e ri şl
B u le tin de ştir). B u le tin m e
12.00
vistă*', spectacol do estradă, sus cu şl c e ila lţi („P A T R IA ") ; Sece R ecital dc vionrA Daniel Po- n e sru " : lo.nn Radlogazcta de sca teo rolog ic ; 12,11 Opera In fo ile 03.55 B u le tin dc ş tiri ; 19.OC D in rapsozi p o p u la r! ;
ţin u t de T e a tru l „C . TAnase" din riş u l roşu („F la c ă ra ") ; Zorba dlo vskl ; 11.45 S fa tu l m e dicului. rA : 10,30 O m elodie pe Adresa ton ; 12,28 M e lo d ii In tra te de cu- teza uru l fo lc lo ru lu i nostru m u z i 19.30 T e le ju rn a lu l dc scară;
B ucureşti- G recul (grAdinA) ; HAŢEG : A ccidentele In sport ; 12.1)0 M u zi fium ncavonstrA ; 20.00 B u le tin dc 10.00 Tele-şcoalA 19.50 B u le tin u l m eteorologie.
Noaptea n u n ţii in ploaie ; DRAD : că uşoară de N oru D cm ctrla d şi ş tiri ; 20.05 Ţ ă rii, in im a şi v e r rtn d In fonoteca noastră ; 13.00 cal ; 19.30 C onsu ltaţie Jurid ică ; P refaţă la m a te m a tici ; P u b lic ita te ;
Z o lta n K n rp â ty ; G U R A D A R ZA : Edm ond Deda ; 12.30 In tîln irc cu sul ; 20.20 De. la 1 la 3. E m isiune S ulta p e n tru obol şl corn de Dt- 09.40 R ecital dc operă A ure lla no 10,30 P refaţă la limb;» ro m ână ; 20.00 S tu d io u l dc poezie ;
CIN EM A O sută unu da lm A ţicn l ; IL IA ; m elodia populară şl In te rp re tu l de d ive rtism e n t m uzical ; 1,03— m itile C u clln ; 13,20 A rii din ope P e riile ; 19.50 C ercul m e lo m an i- 11.00 Curs dc lim b a franceză 20,10 In te rp re ţi de m uzică popu
S firş iu il ag e n tu lu i \V4C. s.oo E siroda nocturnă. B u le tin e rele In te rp re ta te de Elena Pa (reluarea lecţie i dc lu n i) ; lară ;
p referat ; 13.00 R a d io ju rn a l. Sport. tric iii ; 13,30 Plahu-llc ţă rii etntă Şor ; 2(00 Ora s p ce ln llstu lu l ; 20.50
dc ş tiri şi m e tco -ru tte rc la orele — mttzlcA populară ; I4.no R adio 11,33 Curs dc lim b a engleză 20,23 „N a ţio n a lu l" la cota plus
B u le tin m eteorologic ; 13,20 S olişti n o şi 2.00 ; S um a rul presei şi ţTeatru ra d io fo n ie Pcribanez şi (reluarea le cţie i de m a rţi); 18.50 — tra nsm isie n o c tu r
D EVA : In oraşul „S " (cinem a ju rn a l. B u le tin m e tc o -ru ilc r ; 15.nn ^com andorul de Ocann de Lopc 12.00 T V p e n tru s p e cia liştii d in
to g ra fu l „P a tria ") ; O falA neo R A D IO şi orchestre de m uzică uşoară : B u le tin dc ş tiri la ora 4,00. C intă Ana LAcâtuşu, G eorgeta ţie Vega ; 22.05 C oncert d in opere ro in d u s trie ; nă In d ire c t do po şan tie
bişn u ită („A ria ") ; N’otre Danie 14.00 111c A rtln e scu şl S ile U ngu- M ihalaehe şi J iîn m y Fontana ; 15,45 F o tbal : ru l T e a tru lu i N a ţio n a l şi^
h o te lu lu i „In te rc o n tin e n
dc Paris (grAdinA) ; S IM E R IA : rcanu vâ oferă m uzică populară : P R O G R AM U L JI : 7.40 M uzică ; m âneşti ; 22.45 P rogram de ro Şicana — S pa rta l; T îrn o vo ta l" d in B ucureşti ;
Sfidarea („M u re ş u l") : C om isarul P R O G R AM U L T ; 6.00-8.25 M u 14.ÎS Antena tin e re tu lu i ; 14.30 Ra- 7.45 In sunet de fa n fa ră : 0.00 15,30 O rizo nt ş tiin ţific ; 15.48 M u m anţe ; 23,00 R a d io ju rn a l ; 23,07 (Cupa C a m p io n ilo r E u ro 20.50 M uzică uşoară ;
X (grădină) ; H U N ED O AR A : Roa- zică şl a ctu a lită ţi ; 6,00 B u le tin M uzică populară ; 0.30 B u le tin dc zicA populară ; 16.00 T re i scene C oncert s im fo n ic ; 24 00 M ozaic peni). 21,15 A vanp rem ie ră ;
ia v ie ţii („S ld e ru rg ls tu l") ; An» de ş tiri : 6.30 B u le tin dc ş tiri ; d lo p u b llc lta le ; 14.50 In lum ea Ju ş tiri ; 0,35 S uita „P etre ce re po pu din Suita „P e e r G y n r cţc G rieg ; sonor ; 0,S5—1.00 B u le tin dc ş tiri. 21.30 T clc-cin cm a tcca : „P ăd urea
im iln il ţig a n i fe ric iţi („C o n stru c- 7.00 R a d io ju rn a l. B u le tin meteu- c ă riilo r — m uzică uşoară ; 13,00 la ră " dc Sabin D răgol ; 9,00 Ope 16.15 M uzică ; 16,20 S fatu l medl-ţ T ra n sm isiu n e dc la Sta im p ie trilă " — film a rtls iic ;
B u le tin m e te o -ru tlc r.
d io n u l 2J A ugust. 22.50 T e le ju rn a lu l do noapte.