Page 60 - Drumul_socialismului_1968_09

"*c>;A.
V PROLETARI DIN FOAIE FARIIE U N T -P A I Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer

a primit pe Rinaldo Santini —

primarul Romei

Preşedintele Consiliului de al m unicipiului Bucureşti fac vicepreşcdinle al Comitetului
Miniştri. Ion Gheorghe Maurer, 0 vizită in tara noastră. executiv al Consiliului popu­
a prim it miercuri după-amiază La întrevedere, care s-a des­ lar al m unicipiului Bucureşti,
pe Rinnldo Santini. primarul făşurat intr-o atmosferă de precum şi Niccolo Moscat o,
Romei, si pe membrii dclcqa- cordialitate, au luat parte D u­ ambasadorul Italici la Bucu­
|iei municipalităţii din Roma, reşti.
care. la invitaţia Comitetului mitru Popa, primarul qeneral
executiv al Consiliului popular 01 Capitalei. Ion Cosma, prim- (Agerprcs)
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU

Delegaţia română la cea de-a XXIII-a
ANUL XX NR. 4265 J O I 19 S E P T E M B R IE 1968 4 P A G IN I 30 B A N I Noi
sesiune a Adunării Generale

PULSUL a O.N.U. a plecat spre New York emisiuni

în ziarul de a s tă z i: La 18 septembrie a plecat nia la O.N.U., M ia Ciroza, v i­ filatelice

PRODUCŢIEI spre New York Corneliu Mâ- cepreşedinte al M arii Adunări tipărirea a două noi emi­
timbre
La Fabrica de
din Capitală
a început
Naţionale. Nicolae
Ecobcscu,
ncscu. ministrul afacerilor ex­
ambasador, reprezentantul per­
terne al Republicii Socialiste
siuni filatelice : 100 de
A » & Clubul şi producţia (Anchetă la Lupeni România. preşedintele celei manent al Republicii Socialiste ani de existenţă a filar­
de-a X X ll-a sesiuni a Adunării România la O liciul O N I J — monicii de stat „George
Geneva.
Generale a O .N U .
IN şi Vulcan) ce delegaţia română la cea ţiei sînt Petre Tănăsie şi M ir- Enescu* şi a doua ediţie
Membri supleanţi ai delega­
Corneliu Mănescu va condu­
1968 a apreciatei serii ;
^ Studii de psihologia arfei (Nofe de leefură) dc-a XXIII-a sesiune a Adună­ cca Predescu. directori în „Reproduceri de artă".
Prima emisiune, formată
rii Generale a O.N U., care va M A E. Gheorqhe Secarin. con­ dintr-o singură valoare, de
VALEA ŢIULUI ® Nesocotirea legislaţiei socialiste facilitează Mircea Malita. adjunct al m i­ Duma. consilier României la 55 bani, reprezintă in
silier juridic în M.A.E şi Ion
începe la 24 septembrie.
la
Misiunea
delegaţie
fac
Din
p a rte :
prim plan o liră, si date­
permanentă a
comiterea infracţiunilor nistrului afacerilor externe, O N U . dc le comemorative ale cen­
tenarului filarmonicii, iar
locţiitor al şefului delegaţiei,
Delegaţia esle însoţită
Gheorghe Diaconescu, ambasa­ consilieri. pe fundal Ateneul Român.
dor. reprezentantul permanent
al Republicii Socialiste Româ­ (Agcrpresl
li
1
Cerinţele actuale ale eco­ samblu a V ăii Jiului la
nomiei na(ionale impun spo­ ora aciuată esle in neconcor­ Primul cuptor al balcrici
rirea in film accelerai a pro­ dantă cu sarcinile stabilite, cu
ducţiei industriale pcslc n i­ rezervele şl posibilităţile e- CARATE
velurile stabilite de Congre­ xislenle în acest mare bazin pentru cocs mârunt
sul al IX-lea şl Conferinţa carbonifer Tovarăşul Ingi­
N a ţio n a li a partidului. La a- ner Gheorghe Iliescu. director
ccasla ac|innc, iniţială pe sca­ tehnic al C.C.V.J., subscrie cu a intrai In funcţiune
ră naţionala de către partid amărăciune la această aiiriua-
sînt chemate să răspundă, Iu ţ i c : „Aşa esle. Toate minele Lo Uzina „Victoria" Co­ produse anual 140.000 to­ AU TU M N ALE
prim ul rind marile în tre p rin ­ merg slab. Nu avem motive lan a intrat în funcţiu­ ne de cocs mârunt pen­
deri ale tării. Intre acestea de justificare. M inusul dc c- ne — cu o lună mai de­ tru fabricile de aglome­
nn loc de Irunle il ocupă fective care se vin lură alit de vreme decil data planifi­ rare de la combinatele
cată — primul cuptor al siderurgice Hunedoara şi
C.C.V.J., ca principal bazin mult pc la exploatările noas­ De după v irfu l dealului ne teren, se tnfige solid, zi de
carboniter al tării, pîrghie tre, nu poale conslilui para­ bateriei pentru produce­ Reşiţa. apare in faţă Unirea — aşe­ zi, elapă cu etapă, fn pă-
rea cocsului mârunt prin Acest obiectiv a fost
dc bază în sporirea produc­ van pentru activitatea slabă
quidizuic. Această bate­ construit de un colectiv al zare de oameni gospodari ca­ niiotul reavăn, răscolit de
ţiei, de cărbune. din această lună. Realitatea re, la începui de loamnâ, nu pluguri şi polidiscurl, in să-
M in e rii din Valea Jiului esle că alit noi, cit şi con­ rie are 3 cuptoare de întreprinderii de construc­ dezmintcsc cu nimic hărnicia min(a unor viitoare recolte.
s-au angajat in acest an să ducerile exploatărilor am scă­ mare capacitate dotate cu ţii siderurgice Hunedoa- lo cuito rilo r din Ţara Haţegu­ Pc 350 de hectare, această
producă suplimentar 50.000 pat din mină problemele ma­ utilaje moderne. Aici vor fi
tone de cărbune, să ajungă la jore ale organizării produc- lui. Pe toată fntindcrca, cit sâminţă va purta „sim bolul"
un Înalt nivel economic al ţlcP. ţine hotarul satului, cîmpul de grîu, pc altele 27 ha se
procesului de exlractie. In Intr-adevăr, poblcmelc ma­ Lucrări avansate pe autostrada mişună dc oameni. Coopera­ vor chema, poate orz şl se­
primele opt luni ale anului jore au fost scăpate din m i­ tori şl mecanizatori şi-au dat cară
m inerii s-au tinut de cuvinl, nă tocmai in momentul cind în tiln irc aici, dis-dc-diminca- Penlru ca aceşti soit ai
producind suplimentar lată Bucureşti - Braşov (ă, pentru a culege roadele viito ru lu i să crească viguroşi.
Sn toate întreprinderile se im ­
de prevederi, peste 20.000 muncii depuse de-a lungul u ­ cooperatorii din Unirea le-au
pune cu acuitate aşezarea pc
tone de cărbune energetic şi Construcţia prim ului tronson al autostrăzii care va nui an dc zile, pentru a pre­ pregătit condiţii pc măsura
baze ştiinţifice a producţiei
cocsiiicabil. şl a muncii. A llfc l nici nu se lega Capitala cu Riaşovul. acela din apropiere de Cim- găti cu temeinicie o nouă re­ belşugului care este aştep­
Situaţia lor şl pe seplem- explică o seama dc situaţii pina şi Comarnic, se află înlr-un stadiu avansat. O coltă. Forfota aceasta. care tat. Trecută prin „v irtc ln î-
bric, aşa cura relatam şl în paradoxale ca cele în tlln itc contribuţie importantă la grăbirea efectuării lucrărilor nu conteneşte docil alunei ta" selectorului, săminta e g a ­
numărul anterior al ziarului au avul-o brigăzile de muncă patriotică. cind oamenii se opresc să-şi la prcqălilă pentru co n fru n ­
în aceste zile în Valea J iu ­
nostru, se prezintă din ce în lui. T o ţi şetli dc exploatări Din agenda arestul şantier aflăm că Icras.imenlele refacă forţele, gradează par­ tarea cu solul, în care, ca
ce mai nesatlsfăcăloare. Ieri reclamă lipsa de eieclive în sînt aproape terminale, iar fnlre Podul Vadului şi Co­ că, asemenea unui termome­ hrană suplimentară, s-a p ro ­
motivarea ncrealizării sarcini­ marnic a începui turnarea betonului pe partea carosa­ tru. scări invizibile ale unor curat un „m eniu" variat : 55
dimineaţă. C.C.V.J. avea o temperaturi cărora lu m ulliil
lor de plan. In acelaşi timp, bilă Esle de am intii că prin darea în funcţiune a a- dc tone superfosfal, azotal si
restanţă ia|ă de planul lunar insă. pe loial combinai. iile - cestel por(iuni se înlătură una dintre cele mai pericu­ muncii le dă vatori fierbinţi,
de 18358 tone. Dintre toate renţa zilnică dintre efectivul loase zone pentru circulaţia rutieră şi feroviară — Gu- valori ce înnobilează şi 300 lone de îngrăşăminte na­
exploatările numai la mina scriptic şi efectivul prezent, fa fiellci. Sporirea simţitoare a vitezei, o creştere Im- ~ înalţă. turale. Pentru călătoria ce
reprezintă nu mai puţin de portantă a traficului, descongestionarea dru m urilor din Ne allăm la hotarul dintre urmează să o tacă. săminţa
Lupenl s-a înregistrat un plus
4200 de oameni. Ceea ce, ra­ localităţile respective sînt cîlcva dintre avantajele cir­ doi ani agricoli Unul îşi
de producţie de 2.117 tone. portat la productivitatea me culaţiei prin noua şosea. revarsă prinosul hărniciei şi AUREL DAVID
Este un fapt m eritoriu pen­ dic pe combinat, reprezintă ă I Coniorm asigurării prim ite din partea M inisterului al strădaniilor — umpHnd
un plus de producţie pe zi de Transporturilor Aulo, Navale şi Aeriene — executan­
tru această mină. hambarele — celălalt — aliat
pcsle 6000 lone cărbune. De­ tul acestei lucrări — piuă la sitrşiliil anului urmează (Continuare in pag. o %• ol
In totală opoziţie a i mina a fi terminată şi deschisă circulaţia pc noua şosea din­ in stadiul germ enilor — se
sigur. acesta esle un calcul
Lupenl stau toate celelalte ex­ tre Podul Vadului şi Comarnic. înfrăţeşte cu primul, cîştiqă
matematic. Trebuie recunos­
ploatări. După calculele ra­
cut că o parte din aceşti sa­
portate de dispecerul combi­
lariaţi sini în concediu legal
natului, Alexandru Dcac, si­
sau de boală. Dar diferenţa?
tuaţia se prezintă asllel : Lo-
Aceasta o reprezintă, in ma­
nea 1079 tone sub plan ; Pe-
joritatea covirşitoare, absen­ Toate resursele furajere să fie strînse
trila minus 1574, Aninoasa m i­
ţele nemotivale, învoirile, cei
nus 1484 to n e ; Vulcan minus
cu concediu fără plată. Este
3780 tone ; Urlcanl minus
o apreciere lapidară ru care semenea cooperative aqricole
2308. Un capitol aparte tre­
conducerea combinatului esle şi conservate cu grijă! de producţie ca cele din Pcs-
buie rezervat minelor D ilja şi tişu Mare, Blrtin, Totia, Lcş-
în acord loial.
Paroşenl, care numai într-o nic, Ocoliş, Zam caro au mare
deficit la sortimentul linuri.
jumătate de lună au „izbutit** V. LAURENŢIU
Prin recoltarea otăvurilor, u-
performanţa de a diminua Precipitaţiile abundente din pune luarea de măsuri organi­ tităti de fînuri. In afară de n- nităfile respective au posibili­
realizările Combinatului ctt ultim a perioada au favorizat zatorice concrete in vederea ceasta, întinse supralete de l i ­ tatea să-şi acopere o mare par­
mai bine de 10.000 lone de (Gonlinuore in pog. a dezvoltarea vegetaţiei ierboa­ recoltării, pregătirii, păstrării nele naturale au olăvit puter­ te din necesarul de furaje.
cărbune. Situaţia de an- se a pajiştilor naturale şi a c u l­ şi gospodăririi chibzuite a tu ­ nic şi oferă o însemnată canti­ O problemă ce se Impune
turilor, ceea ce permite ca turor resurselor de furaje e­ tate de masă verde, in multe rezolvată urgent este şi trans­
hrana animalelor in lunile xistente. cazuri chiar niai mare decit portul de pe cîmp al lin u ri­
septembrie şi octombrie să (ie Contrar aşteptărilor, se con- la prima coasă. La fel cultu- lor si depozitarea lor ia fer­
me. Orice întîrziere în trans­
Constructori, timpul nu aşteaptă! tivate duce la diminuarea sto­
portul lin u rilo r naturale şi c u l­
curilor, prin pierderi şl sus­
trageri, prin consum de către
animale şi prin serioase de­
Din cele aproxim ativ 2,5 cinare, ca să mă refer la un nu stea degeaba le-am m on­ de mase jîlaslice va produce • . . ■' . ‘ . ■ . ■ • ' ", vV • •• ■ • ■ • •. precieri de calitate. Cooperati­
miliarde de lei destinate acti­ exemplu, trebuia să-l primim tat provizoriu în vechea sec­ cu 4 luni mai repede decit vele agricole de producţie din
vităţii de investiţii Sn judeţul din import Deoarece aici .> ţie şi ele au început să pro­ tul ? Un spor anual dc pro­ filonul de aur al agriculturii Rîu Alb, Sibişel. Nădăstia de
esle prevăzut in proiect. Etec-
nostru, o bună parte revine xistă încă destule greutăţi va­ ducă. M-am referit la aceste Sus etc. cunosc din anii tre­
oraşului Orăşlic. Unele fon­ lutare am holărît să execu­ exemple nu pentru a scuza ducţie în sumă de aproximativ cuţi ce pierderi au avut pen­
duri de investiţii s-au mate­ tăm lucrarea in cadrul fabri­ propriile delicienle, ci de a 30 milioane de lc i“. tru că nu au efectuat transpor­
rializat deja în linii tehnolo­ cii. fn total producem cu for­ rclîof ideco că sîntem con­ Aceeaşi holarîre o manifestă asigurată, acestea să între în stată fnsă ca mai sînt de re­ rile dc trifolicne, vechi şî noi,
gice şi hale industriale noi, te proprii peste 50 tone piese ştienţi dc greutăţile existente şi constructorii de locuinţe iarnă înlr-o stare de în tre ţi­ coltat supralelc însemnate de au o producţie abundentă de tul la timp. Astfel de situaţii se
in construcţii şi lucrări de in ­ şi confecţii metalice. De a­ şi vom face lotul ca fondu­ din Orăşlic A ici însă. la ora nere bună. Efectele secetei din fînete naturale Pentru a d i­ masă verde. Resursele respec­
teres obştesc ctc O altă par­ semenea, o parte din maşini­ rile ce ne-au (ost repartizate actuală, existu incertitudini primăvara şi vara acestui an minua deficitul din balanţele tive, strînse cu maximum dc ing. EUGEN CERNELEA
te a fondurilor alocate urmea­ le dc injectat, pentru noua să fie materializate integral. se resimt Insă fn privinţa a- furajere este necesar ca la coo­ grijă, contribuie la mărirea de la Direcţia agricolă
ză aceeaşi metamorfoză. De­ sec|ie de mase plastice, le-am Concluzia ? Sarcinile anului AL. NAGY sigurăril furajelor pentru pe­ perativele aqricole de produc­ substanţială a cantităţilor de judeţeană
oarece din calendarul trimes­ prim it încă din acest an deşi 1968 vor îl realizate în între­ rioada dc stabulalie. fntrucft ţie din Şcrel, Sannizeqotuso, libroa.se. Trebuie însă m o b ili­
trulu i III şi fn spc|ă al anului secţia respectivă are termen gime iar cele două obiective nu sfnl asigurate cantităţi su­ Nucşoara, Boşorod şi altele, să zate ţoale forţele la strînqeica
1963, au mai rămas puţine de punere în luncţiune abia vor fi puse in iuncţiiine îna­ (Continuore in pog. a 2*aJ ficiente dc flnurî şi nutreţuri se ia măsuri ncîntîrziate în lor. fără pierderi, nefiind admis ţContînuOre in pag. a 2-a)
file ne-am pus — împreuna la finele anului viilor. Ca să inte de termen. Noua secţie suculente. Această situaţie im- vederea strînqerii întregii can- pâşunalul acestora. Sînt de a-
cu constructorii şi beneficiarii
— întrebarea dacă actualul
ritm de execuţie este de na­
tură aă faciliteze realizarea in ­
tegrală a sarcinilor aferente Bună seara, omule Astă2i ai şi o va împărţi copilului, bărba­ O noapte grea o avut şi me­
anului în curs. La Fabrica c h i­ avut ■ o zi aproape liniştită şi ale oraşului tului... dicul Gheorghe Moconu, de
mică Orăştie atenţia — în pro­ speri să oi o noapte lipsită de N o p i î i e gardă la interne, loan Busuioc.
blema care face obiectul rin ­ neplăceri E tot ce ne dorim Tooder Vorga, Savia Mic sint
el u ri lo r de fa|ă — este pola­ fiecare. Cind fluviul „Zi" s-a to­ ciliva din pacienţii care in miez
rizată la două obiective dc pit în fluviul „Noapte" nu moi Oameni în alb de noapte i-au solicitat ajuto­
mare importantă; secţia de avem timp să ne gindim Io loan Albuţ şi loon Gabor, tele­ se-ntîlneşţe cu mîine, dar Ursu să fie mîîne dimineoţă lo Sîni- rit cum sub dogooreo căldurii rul. Şi, e) l-o dat cu promptitu­
oxizi şi secţia de mase plas­ omul pentru core începe o foniste. casieri, magazineri, loan mai face o cursă la Chi- colaul More să aducă ceapă coco prinde culoarea spicului la căpătîiul dine.
tice. Deoarece se constată a­ „noapte albă". Dar ştii cita ve­ Penlru impiegat legătura cu lu­ mindia, iar impiegotul de miş­ pentru oraş. In vremea osia noi. piiguit. Pluteşte în aerul din jur Opt oameni cu maşinile gata
ghe se vo face de acum inaiiv mea de afară e asigurată prin care Troian Jic nu pleocă aca­ cei legaţi de oceşti oameni prin un miros de pîine caldă. Miro­ semenilor
numite rămineri in urmă am complicata aparatură core-l în­ de a pleca în cursă în orîcore
tinut să cunoaştem părerea te pentru ca eu şi tu si el să să pină ce nu înmîneozâ toate fire nevăzute, dormim liniştiţi. sul core-l înfrăţeşte pe om cu moment aşteaptă la staţia de
avem miine dimineoţă piine col- conjoară din trei părţi. Atît de foile de parcurs pentru cei care Miine dimineoţă cind vom ple­ pomintul, cu roadele sale, stă­
beneficiarului. „Z ile le trecu­ De undeva o melodie lulbu- solvare opelurile oamenilor. Te­
do. zior proaspăt, bulevard cu­ intens şi permanent e acest vor pleca miine. d isde dim inea - ca Ia serviciu nici nu ne vom ruie aici mai mult co oriunde. In
te — ne spune tovarăşul Vaier ro miezul de noapte. Dar oici. lefonul cheamă, loona Lâzoroiu,
rat, siguranţa că cel drag— a că­ contact incit nu poate să-l În­ ţă, începînd de la oro 4, spre pune problema că omul de la faţa cuptoarelor încinse cînte-
Gheorqhe, direclorul fabricii — cerce somnul. in „casa albă" domneşte o li­ telefonista de serviciu, transmite
am analizat împreună cu con­ rui viaţă se aho Io grea cum­ cul pîinii se înfiripă fără conte­ nişte desăvîrşită. Uneori uşile apelul. Nu trece un minut şi
pănă — va zîmbi m:ine cind va Trenuri vin, trenuri pleacă. O a ­ nire, oducînd pe mesele noastre
s tric to ru l situaţia existentă pe saloanelor se deschid incet si „salvarea" aleorgâ in viteză
răsări soarele? Te invităm să meni vin şi se duc. Lumini verzi prinosul şi indestulareo. Pentru
teren şi am ajuns lo concluzia inimile medicului coutâ suferin­ spre omul bolnav. Lo volan se
osculţi oovestindu-se despre şi lumini roşii se aprind si se asta, toată noaptea ou asudat
că restantele pot (i integral R E P O R T A J - A N C H E T Ă ţa. In decursul unei nopţi de gar­ oflă Petru Epure sau Vasîle
lucruri simple ca urarea de sting De lo ora 19. pentru o a ­ oomem. Şeful de schimb Ion
recuperate. Aceasta înseamnă dă rondul omului în alb se re­ Munteanu. Petru Hent sau An­
„drum bun", să citeşti poemul menii despre core am vorbit o în­ Alba şi frâmintâtorul losif Banu,
că la construcţii va trebui să petă de zeci de on. Nu ţine drei Moldovan. Moşina „înghi­
simplu ol muncii din noopteo ceput o „zi" de lucru. O voce cocâtorii Mihai Denghel. loan
realizăm un ritm lunar de în ­ nimeni socoteală.. te" în mare viteză kilometrii de
osia, scris de oamenii despre sobră anunţă sosiri şi plecări Malea, Viorel losivuţ, Teofil Oni-
deplinire a planului de 10,4 Timişoara, Cluj. Oradea, Lu­ volanul maşinii care ne trans­ — Am avut moî multe cazuri şoseo, minată de simţul înalt al
la sută, iar la activitatea to­ core mîine n-ai să întrebi ni­ de trenuri. Celor care pleocă le peni. portă s-a sculat cu trei-patru ga. înainte ca aluatul să fie ales grave, ne spune medicul Viorel răspunderii şoferului pentru via­
tală un ritm de 12,4 Ia sulă. mic. urează „călătorie plăcută". Că­ La garajul autobozei din Deva ore înaintea noastră, că pen­ pentru copt, laboranta Felicia Nistor. de gardă lo chirurgie. ţa aflată în pericol. Asistentele
In acest scop pc fiecare grup lătorie plăcută cu preţul ve­ ziua trecută a fost fără com­ tru alţii obia acum s-a termi­ Nicoorâ o analizat componenţa Ajulot de colegul Mirceo Sido medicale Reghina Munteanu,
de lucrare am repartizat cile Oameni care vin, ghe! conştiincioase a unor ano­ plicaţii Peste două ore primele nat „ziua" de lucru. fiecărei „şarje". Oamenii trebuie am operot o apendicită acută Mario Poscu sau Thell Eriko il
un tovarăş din comitetul de nimi care abia miine diminea­ autobuze vor ieşi din garaj. E so aibă pe mesele lor dulceoţo chiar la începutul nopţii de întovărăşesc pentru o acorda
direcţie, am făcut de asemenea pleacă şi oameni ţă se vor duce la cosele lor. trecui cu două ore de miezul bobului de griu rupt din soore. gardă. Pacientul se află în a- bolnavului cel dinţii ajutor.
demersurile necesare pe lingă La cealaltă „poartă" a oraşu­ nopţii. Spălătorul Ion Bujoreo- Acesta e cîntecul Oro zero. Din rafturi, lăzile cu aforo oricărui pericol. II supra­ Cit este de preţios acest cel
uz,inele constructoare. res­ care le asigură lui — autogara —■ alţi oameni, nu. gresorul lacob Dragomir, piine proaspătă sînt încărcate veghează surorile Victoria G a­
pectiv la forul tutelar, pen­ cu olt specific de muncă se strungarii Nicolae Popa şi E­ pîinii in maşini. Pleacă spre magazi­ bor şi Floarea Şoreonu. Şi nu. din'.ii ajutor! Notăm o cifră :
lru primirea utilajelor tehno­ „drum b întorc ocoso. tîrziu după miez mil Rodu. revizorul tehnic losif nele de desfocere. Lucrătorii din numoi pe el. De cîte or» e ne­
logice şi a materialelor con­ de noopte, sau vin la 4 dimi­ Dimperiu ou ajuns Io jumăta­ turo de noapte o urmăresc cu voie vin şi eu. Aiteori cazul ION CIOCLEI
tractate. Deoarece am presu­ neaţa pentru ca noi să putem tea „zilei" lor de lucru. Aurel Fringem dimi>neaţa pîinea privirile calde pe sub frun{ile reclamă prezenţa noaslră !a GH. I. NEGREA
pus existenta unor greutăţi In Acesta, bunăooră. e un im ­ pleeo cu prima sau cu ultima Marcu încearcă motorul înainte proaspătă, oburindâ şi nu ne căpătîiul bolnavului. Stăm une­
realizarea planului de investi­ piegat de mişcare din gara cursă spre Hunedoara sau Si- de plecare în cursă lungă. Au- moî gindim la omul care a dră­ stropite de sudoare. In (aptul ori cîte o noapte întreagă lîngd
ţii, încă din timp am luat şi Devo Lingă Alexandru Loscu meria. spre Hărău sau Chimin- toremorca lui. scooso acum de muit făina, a presărot drojdia, zilei o momă va fringe cu mu­ patul unui om co să-l redăm
alte măsuri. Cuptorul de cal- vor face „noapte albă" acarii dia. E oproape oro lo care ozi pe rompa de gresare, trebuie a frâmintot aluatul şi o urmă­ mie ei pîinea cu miez aromat vieţii.