Page 61 - Drumul_socialismului_1968_09

. DRUMUL S / / C /4 I tS +t
—
La ancheta noastră pe tema i muncil. Filmul este o adevă­ rul V I nu-şl realizase sarcinile
„Cum se reflectă activităţile rată lecţie pe viu, 1n care lu ­ do plan. Conducerea îul a fost
cullural-artlslice ale clubului în crătorii sectorului de transport încredinţată Inginerului loan v ru i «d Intre In posesia pro­
producţie şl cum ajută cadre­ sînt puşi în fata numeroaselor Todor — fost maistru aici la dusului respectiv au lâcut Ce face
le din întreprinderi la dezvol­ examene Impuse de respecta­ mină — un cadru de condu­ calea-ntoarsâ. De ce ? la p ri­
tarea şi perpetuarea acestora', rea normelor de tehnică a se­ cere cu experienţă, un foarte mul drum spre magazin „au
ne răspund directorii cluburilor curităţii muncii. O altă peliculă bun organizator, care In scurt u ita t” Bâ la cu et şl clte o omul cu
din Lupcni si Vulcan. este „Inovaţia". Eroul este în­ timp a ridicat colectivul In
— La un moment dat ne a­ suşi Inovatorul — Inginerul rlndul celor fruntaşe întrebă­ gâlnâ. De clnd au luat qâI-
flam Intr-un impas. Activităţile Nicolae Tlvig. Filmul porneşte rile, formulate de Inginerul Reclame nfle lo cul banilor nu ştim. mina lui...
cultural-nrtistice — ne spune de la orele de nesomn ele sef al minei, tovarăşul Ludo­ Nu ne-a putut explica nici
tovorăsul N. Fălnlş. directorul autorului, de la frâm lntărlle vic Feyes, şl adresate maiştri­ gestionarul,
clubului din Lupeni — care sale, pînă la definitivarea Ino­ lor. eu prilejuit vil dezbateri. sau rebus? HAŢEQ (de la Barbu Plo-
trebuiau să vină In sprijinul, vaţiei şi rezultatele el în p ro­ Au fo9t scoase la Iveală lip.su- — Am dispoziţie de la b i­ rea). P ire rlle slnt contradic­
producţiei, stagnau. Clteva ducţie. „Steluţele" este o peli­ rile pe care unii dintre et le ro u ri s<3 procedez aşa — ne-a to rii : u n ii au numai cuvinte
luni, munca la club era depar­ culă pe care am închinat-o întlmpinau In subteran, la care DEVA (de la L e tllla V la dls- J im u r lt” el. D aci v i co n vi­ de la u d i despre b u le tu l „Z im ­
te de a fi mulţumitoare. Mi-am fruntaşilor In Întrecerea so­ alţii arătau metodele prin ca­ favj. Dacd sln te fl am atorii ne !ua{l, d a c i nu, nu. b ru l” din pidu rea Haţegului,
dat seama că în susţinerea cialistă. Am realizat, de ase­ re le înlăturau S a realizat o „ Rebusului", dezfegoff m isie- alW 'dim potrivă. Am auzit şi
ncliunilor rămăsesem aproape menea, mal multe reportaje discuţie aprinsă, pe care noi rloasele cuvinte de pe unele D aci sistemul se qenerali- unele sl altele din acesle p i-
singur. Si crittcile tot singur lilmate cu anumite brigăzi de am înregistrat-o pe bandă de zeazi şl pentru alte m irlu rl, rerl. $ I cum tn ziua de 16
!o primeam. Am cerut sprijinul mineri a căror muncă poate fi magnetofon. In ziua următoare, reclame luminoase din Deva. lo c u ito rii comunei riscâ sd septembrie a c . treceam cu
comitetului sindical al minei, orietnd exemplu. banda a fost oferită, spre au­ Şl... /ace(/-/e o re cla m i us­ r im ln i f i r i o r itin lt. U J .C C . doi prieteni prin partea lo ­
împreună am căutat să qăsim Este m eritoriu Interesul con­ diere, şefului exploatării, to­ turătoare celor ce le-au pus ce p ire re are despre aceasti cului, am h o titll s i servim
manifestări care să nu fie nu­ ducerii clubului şi a cineclu- varăşului inginer Dumitru Po- acolo de dragul... „reclam ei” . masa de prfnz la buletul a-
mai trecute In registrul cu ac­ bulul de In Lupeni do o face pcanâş, iar apoi transmisă la p ro b le m i ? m in tlt. Spre regretul nostru,
ţiuni, cl core să râmînă In ca aceste (itmo să poată fi v i­ stafia de amplificare a minei Poale In felu l acesta vor am constatat c i cel care nu
mintea, In Inima parttclpantl- zionate de un număr mare de Aşa s-au făcut cunoscute o prinde ?/ cei tn cauză gus­ liu d a u deloc se rviciu l de
scamă de .lipsuri, asa au fost tul... „reb usu lui” , şl nu ne aici, aveau dreptate P ircrea
lo r a fost c o n firm a ţi tocmai
luate măsuri. As vrea să adaug vor mai obliga pe noi s<3 dez- Jumătate
ră la „colocviu " au participat leqăm şarade de g e n u l: „ M ... de cel care n-aveau nici un
şi tovarăşul inginer Dumitru (... rcte, bicicle te ., oferă.. /- de măsură Interes s-o Ia c i : de lucrălo-
rii bufetului. Pe scurt, lu cru­
Âlbcscn, secretarul comitetului
C L U B U S ! dc partid, şi Nicolae Blldea, n u l.......Racheta” etc., ele. rile s-au petrecut astfel la
ora 12,00. am solicitat ospă­
1
secretarul comitetului sindica­
$ tului. In planul de acţiuni din DEVA (de la C. Mateescu). ta ru lu i s i ne servească. Cu
ţoale insistentele, s-a
luna septembrie ne-am propus In cen tru l oraşului Deva, e- aşteptat aproape o lis a t
ord.
acest
o nouă manifestare de
P R O D U C Ţ IA fel Pot fl enumerate şl alte fo r­ Aveţi găini ? x is ti un ansamblu de atlşaj (In acest tim p. au care
fost
pe al c ir u l
sportiv
panou
a fli
s e rv ifi
c â lito rl
d me pe care conducerea clubu­ Puteti cum» sfnt expuse şl clteva {olo­ ve n ise ri In urma noas­
lui din Vulcan le utilizează * g ra fii ale unor g ru p u ri de tră. Pe cc m otive, numai os-
în actiunilp cultural-artlslice, w ^ R • sp o rtivi din Judeţul nostru. p ila ru l ştie). In sftrşit, sin-
întreprinse în sprijin ul produc­ para maiai P rivind panoul UI pui în tre ­ tem servili. Dar... ospătarul n
ţiei Am stSrult asupra aces­ uitat să aducă ptlne, a uitai
Anchetă la Lupani şi Vulcan tui colocviu cu intenţia de a barea : cine stnt aceşti spor­ s i aducă un cuflt. fn schimb
n feri şl ailor activişti cu ltu ­ Tîmplorul modelor Ştefan Surda de la Atelierele Centrale PĂULIŞ (de la î. Novac). tiv i şl din care asociaţii lac a adus in la rlu ria unuia, In
rali un exemplu bun. cu re­ din Crişcior se numârâ printre lucrâtorii evidenţiaţi luna de lu­ U ltim a n a ri clnd s-a adus ei parte ? întrebarea este cit loc dc carne, zqtrci, iar intr-a
zultate tn procesul de pro­ na. latâ-l executind un model pentru moara cu discuri. m ălai la cooperativa de con­ altuia, a lă tu ri de friptură, o
ducţie. sum din Păuliş, cei care au se poate de llreascâ, deoare­ muscă. Cu toată strădania,
lor. Am căutat şl colaboratori localnici. Producţiile amintite Am consemnat cîteva forme Foto : V. ONOIU ce n ici o loloqralte de pe z q lrc iu l-ln p lu ră nu s-a lăsat
de la care am ştiut că vom s-au prezentat în aer liber, In de activitate, Intîlnlte la clu­ panou nu esle In s o liţi de
prim i sprijin ul aşteptat. Aşa centrul oroşului. Proiecţia s-a burile din Lupeni si Vulcan. ciu n tit In n ici un chip. A
am reuşit sa reluăm acţiuni făcut pe o oglindă core Ele marchează un început de vreo explicaţie, core s i ne rămas Intact. M a rto r/ ocu­
interesante, atractive, utile. rellecta imaginile pe un ecran, bun augur, după o pauză ne- ajute s i- l cunoaştem pe cel la ri : barm anul şl ospătarul
— Am dori să le facem cu­ Instalat Intr-o încăpere, şi care jusiificată consemnată fn u lti­ expuşt aici. care şl de data aceasta s-a
noscute cititorilor. puteau fl văzute prin ferestre­ mul an în agenda acestor e- A nsam blul de afişai cu­
— Aş aminti ultima acţiune dificil de cultură, care eu o lăsat aşteptai să Iacă soco­
de succes, organizată în cola­ le larg deschise ale încăperii. frumoasă tradiţie în viata spi­ prinde, de asemenea, şl o ru- teala. N-am exagerai cu ni­
borare cu comitetul D.T.G, In In centrul oraşului erau sute rituală o minerilor Psihologia artei, ca ramură perimentale, de detaliu, p ri­ Intime ale cl Considerăm util b rlc i pentru inform area asu­ mic In această relatare.
intîmpinarea Centenarului ex­ şl sute de spectatori. LUCIA LICIU a psihologiei ştiinţifice, este o vind aspecte precise ale psiho­ de cunoscut de către c itito ri pra c o m p e filil/o r. In care sini După cum se vede, lu crăto­
ploatării Industriale a cărbu­ Există la Lupeni un mănunchi disciplină mai puţin constitu­ logiei artei. faptul că autorul nu a conce­ angrenate echipele divizio n a ­
nelui în Valea Jiu lui i un de intelectuali şi muncitori ită, un domeniu mai puţin Nu Intenţionăm să rezumăm put aceste studii „de pe tuşă". rii b u fe tu lu i „ Z im bru l" Işi
concurs „Cine ştie minerit, pentru care munca la club nu cercetat în ultim ul timp- la conţinutul celor şase studii M ulţi, înaintea sa, au- studiat re din ludef. Este bund ini- Inc singuri reclamă Nu şllm
clştlgă", diferenţiat pe pTofe- înseamnă o povară, cum în­ noi. ale lucrării, fiindcă acest lu­ bazele psihologice ale artei, lia liv a . In ş i eficienta ei se dacă e pe placul tovarăşilor
sii (vagonetar, ajutor miner, cearcă unii să o delinească. Pulsul Cartea conf. univ. dr. N i­ cru l a făcut autorul, cu m ul­ fără a-t cunoaşte „pe v iu " im ­ concretizeazi doar atunci din conducerea cooperativei
miner). S-a organizat pe sec­ Inginerul A uguslin Ardeleanu, colae Plrvu, de la catedra de tă pricepere, în Introducere j plicaţiile ; autorul cărţii de fa­ clnd rezultatele întrece rilo r
toare, apoi faza pe club. De de la „V îscoza” , care condu­ pedaqogie-psîhologie a U n iver­ tot el şl-a precizat a Ir i Inten­ tă are însă privile giul de a sini înscrise operativ ia ru ­ dc consum din Hafcq, dc ca­
la flecare sector productiv au ce cu talent şl pasiune activi­ sităţii din Timişoara, poate fi ţiile. obiectivele si poziţia, fa- fl slndjat fenomenul asupra re aparflnc această unţfO-
parliclpat clte 12 concurenţi. tatea clneclubulul, e mereu considerată, astfel, un început rllilln d u -i astfel cititorului lec­ căruia se pronunţă dinlăuntrul b ric i, d u m in ic i seara şl nu le. dar vorba aceea : „Cc fa­
Dacă acest număr îl înm ulţim preocupat, mereu In căutarea producţiei sistematic şl destul de cuprin­ tura şl înţelegerea lucrării. Iul ; e autor şl cronicar dra­ lunea d u p i a p a tilia ziarului ce om ul cu mina l u i . ” .
cu cel al sectoarelor, vedem unor Idei, a unor subiecte ca­ zător de „parcelare" sl „c u lti­ matic. are sub tipar un roman, „S p o rtu l” .
că s-au pregătit pentru aceas­ re. meteriolizate pe peliculă, vare" a acestui teritoriu Ea a publicat versuri, a Jucat tea- Dc ce oare v -a fi o p rii la
tă acţiune 108 muncitori. A sâ-şl găsească ecou In con­ este, de fapt, o continuare si Iru. a făcut sculptură (avtnd
ştiinţa oamenilor. Sînt
citiva
fost un concurs care a obligat oameni la Lupeni — loslf Tel- în Valea o amplificare a unor mai vechi chiar o expoziţie personală]. Jum itale de m is u ri, (o v a riş i
la studiu, o întrecere antre­ preocupări ale autorului. Note La aceasta am mal putea adă­ de la C o nsiliu l ludetcan pen­
nantă, utilă, cu ecou. Aş mal lman, Ing. Auguslin Ardelean, Cele şase studii, care con­ uga şl faptul că a predat mai tru educaţie fiz ic i şi spori ?
adăuga şl expunerile „Susţi­ lng. Etnllian Meluş, m ine­ stituie conţinutul acestei cărtL mulţi ani cursul de psihologie
rul loan luşon, m uncitorii Ion
nerea modernă cu slîlpl G.S. Radu, Ion Florian, Vaslle Jlm- Jiului par, ca formulare, probleme de de lectură şl cel de pedagogie la Con­
leromatlcl şl grinzi In conso­ sine stătătoare. Şl la lectură servatorul de muzică şl la In­
lă. folosiţi la E.M. Lupeni" borean, A le xe Dragam, A le ­ aşa se prezintă ; unităţi finite
a tovarăşului Nicolae Tlvig, xandru LBcătuş etc. — cara cu o structură logică proprie. stitutul de arte plastice din
„v in la club ca acasă", cum (Urmare din pag. 1)
Inginer şef adjunct cu proble­ Dar cititorul, care parcurge Cinj. Acest, contact strlns sl
me mecanice i „M etode de ex­ afirmau aceştia din urmă. Prin în întregime lucrarea, desco­ Ceea ce consider însă necesar Intim al autorului cu fe­
şi demn de subliniat este larga
ploatare, folosite In minele de munca lor, închinată artei, au Dar dară la efective situa­ peră cu destulă uşurinţă u n i­ nomenul artistic, în m ultiple­
cărbuni In ţara noastră" a to­ fost dăruite localnicilor nenu­ ţia se prezintă ca mal sus, tatea logică de ansamblu a ci. sl bogata Informare a autoru­
varăşului Iulian Coteseu, In­ mărate ore de adevărată îm ­ trebuie precizat că tonul se unitate generată de preocupa­ lui asupra problemelor trata­ le Iul Ipostaze, este o chezăşie
bogăţire sulletească. a cunoaşteri! Iul temeinice.
giner şef adjunct ; „Folosirea dă chiar de către conduce­ rea consecventă a autorului de te. In cele peste două sute de
eleclrlcflătll şl descrierea u* — Numai prin colaborarea, rea combinatului. Din 38 de a stabili temeiurile psihologice titluri bibliografice sînt pre­ S-ar putea obiecta că argu­
fiTaJitlul cleclrlc principal la prin sprijin ul unor tovarăşi cadre cu munci de răspunde­ mentele ,,ad homlncm" îm p in g -
E.M. Lupeni" a tovarăşului care slăplnesc problemele pro­ re din centrala combinatului, ale diferitelor asperte ale artei zente lucrări de pe toate pe plan secundar consldrrallile
Titus Costache, şeful sectoru­ ducţiei şl care au un cuvint care trebuiau să presteze 500 şl modalităţile ştiinţifice de meridianele ; s u b lin ie m .. că a-
lui electromecanic; „O rg a n i­ greu in orgonizarea el, putem de ore 1n subteran, In luna punere în evidentă sl de reaslă bibliografie nu are un nsup rn lucrării (,,ad operem").
zarea ciclică a lu crulu i In a- realiza acţiuni interesante şi august au eiectuat doar 263 precizare a acestor temeiuri caracter „decora tiv" cl o mare Nu am fărul-o cu această In­
balaje!e frontale şl cameră..." utile — mărturisea tovarăşul de ore, Iar (ntr-una din aces­ tenţie. cl din dorinţa de a
etc. Nicolae Sflbău, directorul clu­ te zile, cînd situaţia produc­ Acesta nl se pare firul roşu functlonolllale, autorul preo- pune tn evidentă climatul şi
— Pe lingă clubul din bului din Vulcan. Iniţiativa, ţiei Ia majoritatea exploată­ al celor sase studii. cuplndu-se să-şi Încadreze stu­
găsirea unor forme atractive in rilo r nu era nici pe departe diile — chiar clnd ele sînt re­ condltile în care a fost reoli-
Lupeni funcţionează clteva Primul studiu începe, cum
cercuri, care şi-au clştlgat pres­ realizarea acţiunilor sînt foarte normală, din 20 de specia­ era $1 firesc, cu „O biectul sl zultatul cercetărilor personale zolă această carie, tn care dc
tigiu In rln d itl localnicilor. necesare. Cu sprijin ul comite­ lişti, au , Intrat tn mină metodele de cercetare ale psi­ — Intr-un vast sistem referen­ la prima pînă la ultima pagină
In ce măsură activitatea aces­ tului sindicatului de la E M. doar... 7. Lazăr Davld, apare grija autorului pentru
Tovarăşul
tora se reflectă In producţie ? Vulcan am reuşit să folosim prîm-secretar al C om ite­ hologiei artei", fiind urmat de ţial. Este plăcut să constat! a se documenta temeinic asu-
Mă refer, mal cu seamă, la clteva forme care s-au bucurot tului municipal de partid Petro­ un al doilea al cărui loc în grija deosebită a autorului
activitatea clneclubulu! de succes. De pildă, aşa-nu- şani, aprecia pe bună drepta­ sistemul lu crării nl se pare. pentru probitatea ştiinţifică ; pîa chestiunilor Irotâte. Fle­
— Am reuşit să realizăm mltele „colocvii cu maiştrii". te că in cadrul combinatului, Iarăşi foarte fire s c : „Dispozi­ arată, la flecare problemă, ce care studiu poartă amprenta
clteva pelicule cu în rlu rlre Aş vrea să relatez desfăşura­ la conducerile exploatărilor, competentei, constituind pen­
rea acestora, pentru că le gă­ ţie, aptitudine, talent şl geniu". s-a spus tn literatura de spe­
în munca minerilor. Subliniez s-a creat o stare de automut- tru speclnllşll un ghid ştiin ţi­
doar trei din acestea : „A te n ­ sesc nu numai Interesante, cl turnire nejustificată, care dău­ După acest studiu-chele cialitate ptnă la dtnsul, şl m i­
ţie la vagonete", un film du­ şi cu rezonantă In procesul nează c lo rlu lu l de mobilizare. pentru o asemenea lucrare, mat după aceea îşi exprimă fic pentru domeniul în cauză.
pă scenariul tovarăşului M a ­ de producţie : Am Invitat la Impus de cerinţele pro du cţi­ urmează unul mal subtil din punctul său de vedere precum Cartea conf. dr N. Plrvu .se a-
club maiştri de la sectoorelo
rin Petrescu, Inginer cu p ro­ ei. In locul unei coordonări punct de vedere psihologic : şl adeziunea, rezerva snu drosează deopotrivă celor ce
bleme de aerăj şl proiecţia 111 şl VI. M ultă vreme secto- judicios conjugate pe toate practică diferitele arie, celor
planurile. Ia toate verigile „Etapele creaţiei artistice” , a- opoziţia faţă de alte^ puncte ce se pregălesc pentru a le
producţiei, în scopul supli­ pol „A rta actorului şl coordo­ de vedere. Faptul merită sub­
mentării el, se caută cu fe b rili­ natele psihice ale personaju­ liniat atlt pentru valoarea lut practica (studenţilor), precum
tate justificări şl nu soluţii lui dramatic", cu o orie mol ca tehnică de lucru, cit mal şl color ce-i pregălesc (cadre­
Carafe autumnale Biroul comitetului m unici­ restrînsă, dar nu mal puţin glijează — conştient sau in ­ lor didactice). Ea atrage însă
pentru a se Ieşi din Impas.
ales şl fiindcă uneori se ne­
necesităţii
atenţia şi asupra
Important.
pal
de
stare
lu ­
zat această partid a de sesi­ Ultimele două studii — „C om ­ conştient — această cerinţă colaborării dintre cei ce con­
cruri şl a Intervenit energic ponentele psihologice ale ta­ elementară a eticii publicistice cură la pregătirea v iito rilo r
Plrvu, preşedintele coopera- i In ultim ele zile pentru în ­ lentului muzical” şl „Faţa, In­ ştiinţifice. artişti (cadrele didactice şi ar­
11 vel. dreptarea situaţiei. Râmîne tişti).
(Urmoţe din pdg- H — In Jurul datei dc 5 oc- Insă ca o sarcina urgchtâ, de dex de valori psihice" sînt, Dacă rezumarea lucrării nl
fombrle. Vrem să ne încă- I prim ordin, ca cohducerea cum se poate vedea din lectu­ s-a părut inutilă pentru cei ce Epuizarea rapidă a cărţii din
dram In epoca opllrnă. j combinatului şl a exploatări­ ra lor şl cum precizează chiar doresc să o studieze, nu ni se librării esle cel mai concludent La executarea bandajelor pentru locomotiva A.E.G., in ca­
recoltei Iul '69 a prim it deja C» tovarăşul Pîtvu avem lor, organele şl organizaţiile indiciu al calităţilor ei drul U.R.U.M. Petroşani, formatorii Marcel Pruntea şi Miron
„bilele de călătorie" — bu­ prilejul să discutam din de parlid de la minele V ă ii autorul, rezultatul unor cerce­ pare lipsită dc Importanţă Berciu îşi aduc o contribuţie substanţială.
letinele roşii — ceea ce fn nou, atunci etnd aducem v o r­ Jiplul să le traducă In fapt. tări speciale, teorcllce şl ex­ dezvăluirea unor resorturi mal I. DRAGAN
limbaj de specialitate, mai ba despre contribuţia orga­
înseamnă şl „apt pentru re­ nizaţiei de partid 1ă pregăti­ —
producţie” . rea şl mersul campaniei. Pri­ ---------
Inginerul agronom Petru le jul nl-1 oferă o a doua
M lh allovlcl ne pune în cu­ funcţie, aceea de secrclar al
rent cu lucrările „la zi” . comitetului comunal de C o n stru cto ri,
— Toate pregătirile pen­ partid. Toate resursele furajere să fie
tru campania de toamnă sînt — Noi am discutat planul
terminate. Inceplnd de la de măsuri In biroul comite­
amplasarea cultu rilo r şl ter- tului comunal dc parlld In
pus tim p u l n u aşteaptă!
mlnfnd cu ultimele retuşuri adunările generale ale orga­
la maşini, cu înşiruirea oa­ nizaţiilor dc bază s-a strînse şi conservate cu grija!
menilor, toiul este gata pen- accent pe lucruri foarte con­
lin o adevărată bătăile. crete, de amănunt. Să nu fiu
Despre autenticitatea ailrma- în|elcs greşit Nn înseamnă jă rilo r exterioare se pare că organizare, dar conducerea în­ recoltării plantelor suficientă
va fl „transferată* anului 1969. fiecare unitate să se revizuias­
ţlllo r Inginerului cooperativei că planul de măsuri tehnlco- (Urmare; din pog, i) treprinderii deşi le cunoaşte suculentă pentru a putea fl tn- că felul cum stnt clădite şire­
nc-am convins şl înainte, şl organlzalorlre. al campaniei Pentru eliminarea neajunsuri­ nu intervine cu hotărlre pen­ silozati şi din care se va ob ţi­ le de paie şi cum este depo­
după discuţiile purlatc îm ­ do toamnă n-ar cuprinde o- lor este necesar ca acest şan­ tru a le curma. Următorul dia­ cer evitate în liecare coopera­ ne un nutret de bună calitate. zitată pleava.
preună. Oameni la cosit, la blecllvc concrete. Din contră. privind capitolul realizări fi­ tier să beneficieze de mai mult log este semnificativ In acest tivă agricolă Insilozarea unor cantităţi cit
transport furaje, In pregătirea Cele din brigăzi Insă. discu­ zice, Tovarăşul Dumitru M o- sprijin din partea Trustului sens : In balanţa furajeră nu treţu­ mai mari de nutreţuri este Este ştiut că frunzarele pot
local de construcţii In legătu­
terenului... Oameni peste lot tate, asn cum aminteam, în ga, şeful şantierului, explica ră cu definitivarea proiectului — Planul de 100000 Ici ce rile suculente au o pondere posibilă deoarece uscatul fi­ subtilul importante cantitali
acolo unde nevoile produc­ adunările generale, conţin râmînerea în urmă prin aceea pentru depozitul de materiale, ne revine pe septembrie va însemnată, pentru că tn tim ­ nului şi al otavei se face ane­ du fîn uri In hrana oilor, pen­
ţiei, ale aceslul final şl pro­ responsabilităţi pe oameni şl că 60 la sută din planul cu­ asigurarea forţei de muncă pe fi realizai — arată Snigher A- pul iernii nu se poate conce­ voios şl cu un consum mare tru că au valoare furajeră rid i­
log, în acelaşi timp. de an anumite termene, tn funcţie rent au reprezentat-o lu cră­ meserii, condiţii de cazare şi lexe, maistru principal. pe hrăni rea animalelor cu ra­ de muncă. Insilozarea Înlătură cată. M ulte cooperotive au dat
agricol, le solicită prezenta. de sarcinile fiecărei brigăzi, rile restante din 1967. Res­ - Bine, dar în graficul de asemenea Impedimente. Ierbu­ importantă acestei acţiuni şi’
culturalizare ale lucrătorilor. ţii din care să lipsească so rti­ au recoltat cantit<i(i însemnate
Brigadierii urmăresc îndea­ de nosihllităţlle el. tantele au fost recuperate, ce-I Dacă pe şantierul de locuin­ execuţie — interveni în discu­ mentul respectiv, tn special rile cosite şi vestejite, pălite, de frunzare. Altele Insă, ca
proape llecare punct din De pe înălţimea unul deal drept, dar după clte se obser­ ţe se caută anumite căi şl me­ ţie din partea beneficiarului pentru vacile cu lapte. In acest cu o umiditate de 30-35 la şu­ Nădăştia de Jos, Brclen Româ­
planul de măsuri care revine privim satul, eaoarelc coope­ vă pentru viitor se profilează tode de îndeplinire a planu­ tovarăşul Pavel Anghel. este an, baza nu tre lu rilo r suculen­ tii se Insllozcflză foarte uşor. nă, RIu-Bârbnt, Slntâniăria-
brigăzii. Nu s-ar putea a fir­ ratorilor din Unirea. Insera­ alte „rămăşiţe'. Despre ce lui, la celălalt şantier — în ­ prevăzută suma de 200 000 lei?! te trebuie să o constituie cele Chiar In cazuri de ploi sau de Ortea, au realizat ccntilăti nuci
ma cu ţoală ccrlltudlnra că rea Începe să (a locul zilei este vorba 7 Planul valoric pe treprinderea de construcţii căi ~~ Stabilirea volum ului de tnsitozate, dar cantităţile pre­ rouă abundentă iarbo se poa­ sau nu au făcut deloc frunza­
înlrc rele 5 brigăzi de cîmp, In arest crepuscul autumnal cele 0 luni a fost Îndeplinit, ferate Timişoara — se „con­ lucru, completează maistrul, gătite ptnă acum sînt destul le înslloza In bune conditîuni recoltare a
re. Acţiunea de
nu esle de competenta mea,
r>c eoopcrallvcl agricole din se dlsllng carate noi, adău- iar realizările estimative pe fecţionează* de pe acum scu­ de mici. Astfel, din cele 132 In amestec cu fibroase uscate.
frunzarelor trebuie să con ti­
liniien. există o întrecere dc- rratc cu migală şl strgutnlă septembrie se anunţă de ase­ zele pentru neîndeplinirea sar­ e o problemă de planificare... cooperative agricole de produc­ In special cu pleavă şi paie nue în toată luna septembrie,
rim ată Sl lotuşi pulsul el se­ de gospodar la zestrea colec­ menea promiţătoare. Cu toate cinilor anuale. Noua clădire Comentariile la acesl dialog ţie, numai 19 au preqătit nu­ tocate. Consiliile de conducere resurse găslndu-se alit tn pă­
minţe. O bămiteşti după fe­ tivă. acestea, din cele 96 aparta­ a poştei nu va Intra în func­ slnt de prisos. A m reaminti treţuri Insilo/.ate şi acestea în ale cooperativelor agricole şi duri cit şi pe păşunile împă­
lul cum un brigadier 1ţl v o r­ Scara. In sediul cooperati­ mente au fost predate benefi­ ţiune la 31 decembrie ac. doar că noua poştă nu este o cantităţi Insuficiente. Numai specialiştii trebuie să priveas­ durite sau Invadate de tufăriş
beşte despre munca altei vei, se face un nou bilanţ. cia rilo r doar 20. De la condu­ aşa cum prevede qraficul. Ex­ problemă mârqinaşă. de Însem­ tnsilozarea In fiecare eoopera- că cu mult simt de răspunde­ de stejar, mesteacăn ctc.
brigăzi, despre comparaţiile „O nerallva" e senrtă. S-au cerea şantierului primim asi­ presia nu este inventată, ea nătate exclusiv locală, ci face Iivă a unei cantităţi de 200-250 re problema pregătirii n u tre ­ Cu p rile ju l reevaluării pro­
lu rilo r Insilozate şi să treacă
care sini strecurate tn fra­ nregăllt 55 de. hectare pentru gurări că pînă la sflrşltul lu­ aparţine unor constructori. parte din salba de lucrări con­ tone furaje poate duce la e- nclntîrziat la organizarea ac­ ducţiei de furaje şi a posibili­
ze scurte. însămînţărl ; s-an cosi! alîtea nii septembrie, începutul lui Lucrareo nu va fi gata, spun cepute pentru traseul turistic •chlllbrarca batantei furajere. ţiunii, care să continue lot tim ­ tăţilor cc moi există pentru
octombrie vor fl date tn fo­ ei. deoarece lipsesc schelele internaţional Arad-Sibiu. Siut create condiţii depline pen­ mărirea stocurilor sc cete lii-
— M llne începem semăna­ hectare de trifoi ; an fost Timpul sc anunţă a (i des­ pul lunilor septembrie şl oc­
losinţă 56 de apartamente, iar pentru executarea finisajelor. tru realizarea acestor canti­ cutâ o analiză amănunlilJ a­
tul orzului. Anul acesta noi transportate alîtea care cu Şi chiar dacă ar existo aces­ tul de prielnic desfăşurăm l i ­ tăţi. Există spatii de însiloza- tombrie.
restul de 20 în lunile viitoare. supra stării de fapt a balanţei
spargem gheaţa. (Acest „m ii- furaje... Nn există nici o ră- Optimismul conducerii şantie­ te schele lucrarea tot ar ba­ nei activităţi intense pe şan­ rt\ utiloje pentru recoltat şi In condiţiile acestui an, n.u- furajere şi să sc ia măsuri
nc" însemna, de fapt, 17 sep­ m fnerr în urmă Sarcinile rului nu are insă asigurări te pasul pe loc pentru că nu tiere. Se impune a sc lua cele tocat şi importontc surse de Ireţurile grosiere — paiele, plea­ pentru acoperirea deficitului,
mai eficace măsuri pentru u­
In toate aspectele problemei. sînt meseriaşi care să monte­ masă verde ca : porumbul Cul- va, cocenii ctc — au o deose­ slrîngindu-se şi cnnservlndn-se
tembrie) pentru ziua următoare slnt tilizarea cu maximum de fo­
La un număr de apartamente ze plăcile de marmură. Şi tlvot pentru siloz, iorba din bită importantă tn hrana ru ­ toate resursele de nutreţuri <*-
— In 20 începem cu griul. enunţate lot olîl dc lapidar. dacă ar exista şi acestea,(!!) los a maşinilor şi instalaţii­ megătoarelor, pentru că vor
cu vînzare Încă nu s-au per­ fînetcle incă nerecoltate, ota­ xistente, pentru a asigura bu­
— Cînd veţi Încheia Insă- Oamenii se îraprăşlle pe ta fectat formele, şantierul exe­ noua poştă tot mi va fi gata, lor, a I o r le i do muncă, Incîl va de lucernă şi trifoi, otava substitui în mare măsură alte na hrănlre a animalelor pe
minţările de toamnă ? — il casele lor. Ziua de mîlne va cută lucrări pentru care nu e­ deoarece sînt in mare întîr- la finele anului toate colec­ din fîuetele naturale şi alte sortimente ce sînt deficitare. toată perioada de stalmla|ie.
tivele de constructori din O- De aceea se cere acordată ma­
întrebăm pe tovarăşul Filon fi mal plină. xistă finanţare deschisă. iar zlere lucrările de instalaţii. răştie să se prezinte cu planul ierburi. Totodată, cocenii de ximum dc grijă strlngerii, păs­ menţinerea In un nivel ridicat
problema finisajelor şi amena­ Aici se petrec grave greşeli de Îndeplinit. porumb vor avea tn momentul trării şi gospodăririi lor. In a potenţialului inr dc produc­
ţie