Page 7 - Drumul_socialismului_1968_09
P. 7
D RU M U L S O C IA L IS M U L U I
&md
Jocurile de agrement — ziţia 'm in e rilo r şl în ce mă e ticsită de lum e şl... fum da ticipă un num ăr mare Se o-
table, $ah, rum m y, domino, sură satisfac ele cerinţele? ţigări. m atorl.
In ancheta n o a s trţ au
— De ce slaţl cu geamurUp
subah. tenis de masft, biliard, întreb ările le adresăm tova închise? Răspunsul nl-1 dă tftt vizita te şl clu b u rllg din fost
răşului V lrg ll M lh u t —
Si
d i
P A U L I Ş popice — care p rin d ive rsi rectoru l clubului. tovarăşul G heorghe M ilo *. m erla şl Călan. AJcl a ctivită
tatea lor atrag oameni de toa
ţile de club ocupă un loc Im
— Aslea nu se deschid n ic i
— Dispunem de zece Jocuri
te vtrstele au devenit, pen
odată Femela de serviciu a portant In cadrul m anifestă
tru num eroşii am atori, a c tiv i de şah, patru de table, tre i dc
tăţi Îndrăgite, uneori chiar de rum m y, o masă de tenis, do re argum ente ta ri : „In tră pra rilo r de agrement. La Sim erla
Urm tnd drum ul de pădu noase, carboqazoase de p ri fu l". am In tlln it o preocupare deo
re, de la marginea estică mă Im portantă, a lă tu ri de neln locu lt din orele lo r lib e tată cu cele necesare. Filozofia e simplă. D lntro sebită pentru extinderea spa
re. Pe llngâ alractlvlta te a
a şoselei Solmuş — circa cele de la Tuşnad, Llpova, „co m p e tiţie i", Jocurile de club — A vea ţi şl o masă de b i două rele, se alege... fum ul. ţiu lu i destinat acestora, pre
1.500 m — ce se ram ifică Buzlaş etc. liard... (Seoaglu-Băl. Loo unde actl- cum şl pentru înzestrarea cu „Cine ştie
creează o ambiantă plăcută,
din şoseaua Şolmuş — Cer încă de a tu n ci era apre noi piese.
oferind am atorilor p o sib ilita
tei. se ajunge In tr-o m inu ciată valoarea dietetică a tea unor schim buri de Idei, Ceea ce lipseşte la m a jo ri
nată poiană deschisă de apelor respective, bogate discuţii am icale sl legarea u tatea c lu b u rilo r vizita te este
dealuri, splendid loc de a nor prietenii. Interesul pentru organizarea agricultura,
grement şl recreaţie. Este „p o Jn b io xid de carbon, b ica r A sigură clu b u rile Jocuri de unor acţiuni cu astfel de ma
iana Păultş" lum inoasă, ră bonat de calciu, magneziu, facă cerinţele oam enilor? Ce JOCURILE DE nifestări De obicei, ele p o r
agrement in măsură să satis
coroasă, adevărată depre fler, potasiu şi alte elemente nesc din In iţia tiv a am atori clştigâ"
siune tn m iniatură, sltuală chim ice. Sigur că, datorită sc organizează penlru ca a lor. spontan, fiin d lipsite de o
la o a ltitu dine de 180 r r , acestor elemente de consti participare mal largă Ne aş
cestea sâ-şl qăsească cit mal teptam să în ttln lm măcar o în
Eroare de ascunsă de pre lu ngirile dea- tu ţie , apa este toarte bună m u lţi am atori ? Spre a da răs trecere în lre Mnerl şl v lrs t- ■ j M in tia a cunoscut o anlma-
Casa agronom ului
din
puns acestor În treb ări am v i
zitat cltova clu bu ri dtn jude CLUB LÂ... n'icl, în tre salaria ţii a două în \ ţie deosebită In zilele de 30
tre p rin d e ri sau chiar com peti
calcul ţu l nostru. ţii organizate pe faze. la n i î şl 31 august a.c. M em brii
j cooperatori şl m ecanizatorii
PO PAS TURISTIC Hunedoara. A lct slderurgls- vel de oraş Dar, cum să fie j din Judeţele Hunedoara, Tl-
A ţa apun co n ta b ilii clnd til au la dispoziţie o gamă întreprinse astfel de a cllun l
Întreagă de Jocuri d istra cti j mlş. Caraş-Severln şl C o rj j
nu Ies cifrele, că-l eroare de cînd lipseşte preocuparea pen j şi-au confruntat cunoştinţele {
ve. sălile destinate acestor ac
calcul. $ I Iar Iau lu cru rile de CLUBURI tru a înzestra clu b u rile cu o j in concursul „C ine ştie a- |
la capăt. Danceru Elena, cal- lu lu l C iuta B oholtulul tn est, Ja gust, răcoritoare, reco tiv ită ţi cunosc ziln ic o vie bază m aterială care să satis i g ricu llu ră . cîştigâ" faza in- J
cutatoarc fa cooperativa de tn nord-vest de cele ale mandată pentru anem ii, sur anim aţie. facă cerinţele am atorilor ?l In j lerjude|eană, organizat de :
— Spre a face cit mal atrac
consum O răştie, a aplicat Şolmuşulut, acoperite de pă m enai etc. tive tn tlln lrlle de la mesele m ajoritatea clu b u rilo r, jo cu rile : C o nsiliu l S uperior al A g ri-
întocm ai dictonul. A lăcut o d u ri de stejar, Iar m al jos In tr-o vrem e apa Iz de agrement se reduc la ta : c u ltu rii şi Uniunea N atlona-
„ eroare" fn ca lcu lu l ratelor de şah, lable, plng-pong — ble, şah, rum m y. Or, gama ! lă a C.A.P., tn colaborare cu
de p tlc u rl dese de gorunet, v o ru lu i Păullş al cărui de ne spune tov. loan Volcu, d i
unul cetăţean căruia l-a în acestora poate fl m ult lărgită. j U.T.C., Departam entul I.A.S.
alunlş, ce se pierd Jn Itne- b it era de 5— 6 xn/f de litr i rectoru l clu bu lui „S lderurgis-
casat cu cîte o sută, două de ţele cu pom i rod itori. pe zi, era com ercializată tn — Da.. Dar, deocamdată, e v ttă tllc de club sînt m ult so li In nici un club nu am în tîl- : şl I.M .A .
le i mal m ult. După un tim p tu l" — noi organizăm p e rio nit jo cu ri de biliard. şubah,
frum useţea pe isa jului în Jlacoane închise, Izvorul dic dlfeTlIe concursuri. Ele defectă. citate. Oameni din întreaga I P rintre clşttgă to rtl con-
îşi „dădea seama" de gre dom ino (excepttnd Geoaqlu- I cursu lu i se numără şl lînă-
sorit, aerul parfum at de ve llln d captat modern, tntr-un se bucură de o largă p a rti — De clnd? tară, venJU atei la odihnă sau
şeală, tăcea referat, se pre Băi), „O m ule nu te supăra", j rut loan Stolcol, brigadier
getaţia de p a /lţf# ţ i a pd- e d ificiu acoperit tn formă cipare Aşa am avut, recent, — De vreo cîleva... luni. tratam ent, petrec clipe plăcute
zenta la conducere pentru a- d u rtl înconjurătoare, dar mat 'de am //feafru. — C redell că cele trei în preajm a acestor Jocuri. „M a ro co " etc. Sau acestea din ; zootehnic la C.A.P. Căstăn,
probare şl cu b trtla semnată, ales Izvorul de apă m inera Abandonarea exp lo a tă rii întrecerea de şah dintre sec Jocuri de rum m y reuşesc să — De cu rlnd ne am com ple urm ă sln t considerate... cop ilă j care s-a clasat pe prim ul
ridica bani încasati „d in e ţiile mecanică I sl C.T.E. II. reşti ?f Ne îndoim . In staţiu j loc la p ro illu l zootehnie. De
lă carbogazoasă — teruql- Iz v o ru lu i a dus la ruinarea în liln ire a de lenis de masă satisfacă cerinţele? tat „zestrea" cu noi piese —
roare" pentru a-l restitui pă- ij e d ificiu lu i. la deteriorarea — Păi, noi nu jucăm rum m y table, sah, rum m y — în va nile de odihnă ele sc bucură j asemenea, la p ro filu l pom i
gubaşului. Num ai că n ici u- jj noasă (sin gu ru l de acest le i la care au participat slde- ; cultură, cooperatorul Pelru
In ju de ţ) Îm bie la popas. ba zinului de captare şi scur ru ro lştl din s e d iile O.S.M. I — Intervin e Gheorghe M ltea, loare de 1500 lei — ne rela de o largă apreciere, fiind
nul dintre păgubaşi, n ici Pd- ;| ! Dăneasa de la C.A.P. Derlu
O ch iu l v iz ita to ru lu i este tn- gere. fo lo sire a acestei m i sl O S.M. II, Iar pentru c ri de m uncilor la P reparata Petri- tează tov. M orius Dara. Dis
curaru Cornel, n ici M arcu nunate ape m inerale a ră la. Piesele abia ajung pensio punem acum de 10 jo cu ri de m ult solicitate j a reuşit ca prin răspunsurile
loan, nici 2 apodeanu Gheor- T cln fa t de sim fonia cu lo rilo r la rep ara ţii electrice şl meca Sezonul estival sc apropie | dale. bine docum entate, să
de Hori ce presară covorul mas doar tnttm plătoare pen nică 1 s-au organizat două na rilo r. Din respect penlru sah, 10 de rum m y, 5 table,
ghe, sau Hubert Ana şl a lţii, jj: j ob|lnă cel mal mare pune-
verde al potent!. De la un tru cel care trec prin a- com petiţii, de sah şl tenis de vlrsta dum nealor, noi, cel 5 domino, o masă de lenis. de slîrşlt. Este m om entul în
că mal stnt, n-au mai văzut ij: mai tine ri, nu cerem aceste prevăzută cu opt palete tn care d ire cto rii de clu bu ri, fac j ta). La p ro filu l cultu ra ma-
banii. (In acte Insă fiecare ij anotim p la a ltu l, apar noi cesle locuri. masă. As dori să adaug şl se j re. cooperatoarea L lvla Val-
nuanţe tn c o lo ritu l pajişte!, Popasul la Păullş trezeş rile cuttura l-dlM ra ctlve pe ca jocuri. Not, cu tablele... stare bună şl 30 de m ingi.
dintre el era semnat. S-a jj to rii care se îng rije sc de bu | dean de la C.A.P. A ure) j
dale de vio rele le albastre, te şt regretul pă răsirii aces re noi le num im „se ri de o — Şi reuşiţi să Jucaţi to(l ? T ele vizo ru l atrage în sala
„p ric e p u t" ea şl la treaba j na funcţionare a acestor ed i V la lcu s-a clasat pe locul II. j
lio rlle galbene de untlşor, tu i loc şl mat ales al fap tu clu bu lui, seară de seară, foa r
asta). Păi cum să-i vadă dacă 7 lu i că această valoroasă bo dihnă" şl care, pe Ungă Jocu S lnteti cam m u l|l aici. te m ulţi spectatori. Ceea ce fic ii de cultură să acorde mal Iar la p ro filu l le g u m lcu lh iră |
au luat calea buzunarului j Prlm ula o flclna llls, Hori albe rile de club, sînt însoţite de — Păi, mergem pe „e lim i m ultă Im portantă a c tiv ită ţilo r ! O nlţa V trto p . brigadieră le- j
calculatoarei ? j de Anemone sllvestrts etc. găţie răm lnc tn continuare muzică şl dans nate". Cine pierde, cedează ne face, Insă, greutăţi este
Acest cadru este de tapt neexploatată tn favoarea să spaţiul După cum vedeţi, nu distractive, considerate secun j gum lcolă Ia C.A.P. Geoaglu. !
Penlru că era vorba de *
o „eroare", Danceru Elena ! ceea ce dă sem nificaţie to n ă tă ţii oam enilor m uncii. P elrlla. — Care sînt Jocuri locul. dispunem dc o sala pentru dare altor m anifestări. îm bogă j a o b ţin u t prem iul III. j
jo c u rile de club. Acestea
a luat lu cru rile de la început. : cu lu i şl creează posibilitatea Frumuseţea peisagistică, le pe care le puneţi la dispo Sala destinată acestor Jocuri desfăşoară pe terasă. se ţirea zestrei c lu b u rilo r cu o | Concursul a scos tn evl-
U n ii l-au sesizat pe preşe- ! de explorare a frum useţilor clim a tu l reconfortant şl pre gamă varlală dc jo cu ri, îa ( denţă fa p tu l că memBrlt coo- j
dintele cooperativei, Jibotea- j naturale şt bogăţiei minerale zenta Izvorului m ineral car- — Şl cînd tim pu l e nefa { peratorl din Judeţul Hune- •
nu Gheorghe, s-au sesizat j prezente aici. boqazos ca şl apropierea de vora bil ? can tităţi suficiente este un Im i doara slăptncso cu lem elnl-
şt organele Interne de con- ? Despre valoarea apel m i oraşul Deva (0 km), cu s i — A tunci scoatem scaunele perativ care nu mal poate fi
guranţă vor trezi Interesul j d e cunoştinţele agrozooteh-
tro l. Acestea l-au tăcut cu- j nerale Păullş-Şolmuş s-a din sala te le vizo ru lu i şl Insta neglijat, Iar cel chem aţi să Ia
noscut preşedintelui cd „e ro scris cu ctleva decenii In pentru amenajarea In v iilo r, lăm mesele penlru joc. A că din a ctivită ţile de club ac I nlce şl v o r putea rezolva cu ]
rile " calculatoarei stnt deo urmă. Profesorul I.P. V o l- aici, a unul loc minunat de ceasta, bineînţeles, numai plnă 1 succes sarcinile ce le stau In [
odihnă şl recreere. ţiu n i plăcute, care să se bucu
cheate. T oţi au aşteptat mă teşll pomeneşte Izvorul m i la o anum ită oră, cînd încep j la(ă pe lin ia creşterii pro- i
suri drastice, dar... neral Păullş 1 ntr-una din Celor care n tt-l cunosc, em isiunile. Slnlem astfel o b li re de o participare largă da j du cfiel agricole.
Asupra calculatoarei orga /ucrdr//c sale „Elem ente de le laccm Invita ţie pentru to rită In e d itu lu i lor, să dea
a poposi la Păullş. gaţi să întrerupem a c tiv ită ţile ! C elor clasafl pe prim ele j
nele de slat au găsit ştam geologie", editată In 1924, dovadă de mot m ultă In iţia
pile aplicate Jn alb (gu rile claşiilctndu-1 In categoria de club. Totuşi, reuşim sa or tivă. j lo c u ri II s-au Inm lnat pre-
rele zic că I s-au dat din Izvoarelor m inerale le rug l- C. STOICA ganizăm, periodic, chiar săp- 1 m ll în obiecte.
dispoziţia tovarăşului Jibotea-
tăm tnal, diverse com p etiţii la LUCIA LICIU
nu) Iar preşedintele a lăcut jj AUGUST1N JULA ! N. PANAITESCU
och ii m ari cind i-au fost a- !. jo c u rile de club, la care par
duse (de astă dată pentru I
ultim a oară) la cunoştlnfă ,i
laptele. Acum, cu toată pă- ii 14.90 Sub m tn d rc fla m u ri tric o lo lonescu ; 12,00 B u le tin de ş tiri :
rcrea de rău, cooperativa dc jj Cit mai multa leguma pe pieţele oraşelor re — d n te c c ; 15,00 B u le tin de 12.11 De la flu ie r la m a rile ansam
ş tiri ; 15.OS D ansu ri rom ăneşU dc
consum din O răştie va tre- ij % A n H ild a Jerea ; 15.tS B ibliotecă dc b lu ri fo lclo rice ; 12.30 D ialog ul in
bul să se lipsească de ser tn după-amlaza zilei de 30 august, în grădinile de lite ra tu ră rom ână. B a ib u ş te fâ - stru m e n te lo r — m uzică uşoară :
v ic iile calculatoarei Dance legume ale cooperativei agricole de produc nesen D clAvrancea — „A p u s de 13.00 S ulta tn Re m a jo r „F o c de
a r tific ii" de U acndel ; 13.15 M u
soare" ; 15,30 M e lo d ii de dragoste ;
ru Elena Are de calculat ţie din Simerla se desfăşura o vie activitate. A ic i şl-au S P E C TA C O LE 16.00 R a d io ju rn a l ; 16.20 J o c u ri fe zică populară cu M a rla Sfldovnu
valoarea tu tu ro r e ro rilo r. dat tn tîln ire sute de elevi, profesori şt al|t salariaţi ciore şti ; 10,30 C orespondenţă spe şl Ion Scrban ; 14,00 R a d io ju rn a l :
Poate se învaţă şl a lţii minte. al u n ită ţilo r din oraş. El au ţin u t să întindă o mtnă cială ; 17,15 A nten a tin e re tu lu i ; I5.no FredonAţl cu noi — m u2l«*â
V U L C A N , URICANT : „F ru m o * *17.45 D in cre aţia corală a com po uşoară ; 15.30 R adlom agozlnul fe
de a ju to r ţăran ilor cooperatori în acţiunea de recolta c u rc i, Argeş ta V a lc“ , - spectacol z ito ru lu i D lm ltrlc C uclln ; 18.00 m e ilo r ; 16.00 Poem ul sim fo n ic
Momeală * ’ re a zarza va tu rilo r ’şl legum elor. singură m uzical, s u s ţin u t de orchestra B u le tin de ş tiri ; 18.02 Revista e- ..U cenicul v ră jito r" dc Paul Du-
kns : 16.1S DouA m e lo dii cu T rio
oonom lcâ ; 18.20 M etronom
'68 :
Despre hărnicia lo r vorbesc faptele. Intr-o
„D o in a A rg e ş u lu i" dtn P iteşti.
după-amiază s-au recoltat peste 40 de tone de zarza 10.00 Radlogazota de seară : 19.30 A lp in : 16.20 S fatu l m e dicului :
16.29 In ritm de vals ; 18 35 C in-
O m elodic pe adresa dum neavoas
pentru peşti va tu ri şi legume, aslîel că pieţele oraşelor Sim erla $1 C IN E M A tră ; 20.00 B u le tin dc $Url : 20.or> locelc v lrs te lo r — m uzică u-soară :
Deva au slm tlt din plin acest „flu x ". Iar ve n itu rile Muzee şl e xp o ziţii, v e rn is a je : 20.55 17.00 R a d io ju rn a l ; 17.15 O rchestra
Pescari, lu a ţi am inte I Cea coo peratorilor s-au m ărit. D E VA i P rem ie re s tric t secrete N oapte bună. cop il. „C ă p rio a ra ", dc m uzică populară ..D oina A rge
ş u lu i" d in P iteşti ; 18.00 A scultă
rle E m il C irle a n u ; 21 00 O m elodie,
mai bună şl mal nouă mo M erită subliniată preocuparea cooperativei pentru j (cln cm a to g ra fu t „P a tria ") ; Jud e do i In te rp re ţi ; 21,05 G ala u m o ru to rii nc cer... m uzică d in opere :
meală la care peştele, de o ri ca pletele oraşelor să fie bine aprovizionate cu zar- j cata („ A r ia ") ; C ontele Uobb.v, lu i. C om ici ve s tiţi nl m ic ro fo n u lu i: 10.20 C oncurs cu p u b lic : 18.55 B u
le tin dc ş tiri : 19.00 Clntece şl v e r
ce Ici,- „tra g e " sigur, este . zavaturl şt legume proaspete şl In cantltăt! suficiente, j spaim a v e s tu lu i sA lbatlc (grAdl- Radu B eilgan ; 21,35 Nu te pot uita su ri în ch in a te p a rtid u lu i ; 19in
o... «ufobascufanfrt. N u rtde{l M ă rtu rie In acest sens stau cele peste 250 de tone de j nft) ; S IM E R IA : F rcd d y, loveşte tu — m uzică uşoară ; 22.00 R a d io ju r M uzică populară : 18,30 E m isiune
nal ; 22.30 M o m ent poetic. Peisaj
A v e n tu rie
tn tll ; H U N E D O A R A :
că /iu-/... pescărească. In - j zarzavaturi şl legum e liv ra te fon dului de stat. r ii („S ld e ru rg ls tu l") ; M esteacănul rom ânesc ; 22.35 M e lo d ii m agazin; llte rA ră • tre i po ctl : A le xa n d ru
N lcotec
tr-uua din /iţe le trecute nişte f („C o n s tru c to ru l") ; D irija b ilu l fu 23.40 M ică sultă dc T lb e rlu Olah ; Robot. Mogda Isanos. m uzica
Lablş : T9.50 A e lu o lltn te n
ra t („F la cA ra ") ; T o m Jone9 (g ră 74.00 B u le tin de ş tiri ; 0 05-5.00
pescari cc nu aruncai undita jj lă : 20.70 F o ru m ş tiin ţific . Fizica
dina „F la c ă ra ") ; P ETR O ŞAN I : Estrada no cturnă.
in Mureş. Ungă Bcfan, n-au |! F ra g il să lb a tici („R e p u b lic a ") ; P R O C R A M U L It : 8.00 Aşa-I te m p e ra tu rilo r fon rte Joase ; 20.40
prins nim ic, pentru că a- S! L U P E N I : K. O. („C u ltu ra l") ; A lo cu l pe la noi : 8.70 T o t în a in te : Noi m e lo d ii cu fo rm a ţia T. M arce-
llos F e rrla l ; 21.00 B td e lln dc ş tir!:
\ cau ca momeală o rim ă. In RECIDIVA S-A DEZVOLTAT IN MEDIUL d is p ă ru t un F ra g o n a rd („M u n c ito 8.30 B u le tin dc ş tiri ; 8.3S „P o e m u l 71 05 P rim o A u d iţii de ooerA : . As-
C n rp a ţllo r" de AleN andru Paşca
resc") ; V U LC A N : M a rtin so ld a t ;
M ureş era alia, m ult mal | LO N E A : Război şl pace. se riile I n ii ; 9.,70 Cantata ..C o m u n lc n il” fie ra n fo în A lb a " de W olfga nc A-
/na/e, autobasculanta 32— B ' şl II („M in e ru l") ; O R Ă ŞTIE : CA- C onstantin Pnlade ; 10 oo B u le tin madeus M ozart ; 21..70 A le n ţlu n r
n flrln ţl l : 23.00 R a d io ju rn a l : 2.7 nz
-2830 aparţin ind şantieru lui , dcrca Im p e riu lu i Rom an. se riile de s tlrl : 10 05 CîntA L III R uIacsI. V a rlo iiu n l sim fo n ice de L u d o vic
I şl I I („P a tria ") ; M u zica n tu l Ileana P ono vlcl. Georno Răncflu
numeşte lapta ( Sc prea poa- UŞURINŢEI, CU ŞTIINŢA „OMULUI B U T p e n tru T o b ru k ; BR AD : P raştia r ilo r ; 10.59 M e lo dii de Em ahuel ştir».
ih\erqoconslructia. („F la c ă ra ") ; H A ŢE G : Un ta x i şl Petre Balaş ; HUO Roza v io lu Feidm an ; 23.42 Somn uşor — m u
zică uşoară ; 0.55-1,00 B u lc lln de
„B raco na j" sput)cli că sc
de n u r ; G U R A B A R Z A : E ro ii do
Ic Cum a ajuns bascula In la T e lcm a rk.
Mureş ? Sim plu: a in tra i pe
roţile c i dc pe drum ul ludc- In faţa com pletului de Ju au fost condamnaţi la ctte 5 Schlett Ana este disciplinată, zultă că cunoştea acest lu cru
ţean llia - Bcjun. ia kilom e decată, form at dc astă dală ani închisoare fiin d obligai! cin stită şl ordonată. de pe vremea clnd cel doi R A D IO întreprinderea forestiera petroşani
tru l 15-\-200 ni Aşa si/igu/d ? dIti ju rişti din Deva şi lucrâ- şi la plata p re ju d iciu lu i cau Ju stiţia şl-a făcut datoria, încă nu-şi v lrls e ră prea adina
El nu, nu chiar sinqură. I.u ,| lo ri din comerţ au fost aduşi zat. \ O fam ilie se află pentru 5 ani m îln lle tn banii care nu erau PR O G R AM U L T : 6.00-A.23 M u
L
‘
\o la n era M itite l Simlon, dar Ij sub stare de arest solii Practic, Infra cto rii şl-au p ri privată de libertate şl nim eni al lor. Cunoşlea şl fa p lu l că zică şl a c tu a lită ţi ; 8,25 M o m ent
poetic : 8,30 La m ic ro fo n , m elodia
maşina mt era a Itli, ci era do- ij: Schlett. Ana şl A dalbert. m it pedeapsa Dar rămîu sub nu poate contesta tem einicia soţul îl pretindea soţiei să la preferată ; 9.00 B u le tin de ş tiri ; livrează pc bază de coincnzi ferme, fără repar
lat Păcurar V asilc cu ca. M i- j Tim p de cîtcva ore. au fost semnul între b ă rii unele p ro sentinţei date. A ctu l în sine bani din gestiune. Ba chiar 9.30 M io riţa . „C in te ce dc via ţă
Ulei „a /ua /-o " doar. după j- analizate, in sp iritu l legilor bleme dc etică cetăţenească. a fost sancţionat de lege, e un le-a atras atentla asupra aces n o uă". ; 10,20 De p rin sate adunate
— m e lo d ii p o pulare ; 10,45 R ecital
ce H lu ia tu l li lăcuse toalcla \ noastre laptele necinstite ale C ercetările organelor în act antisocial, săvlrşlt nu In tui fapt. L u crurile au con tinu de plan G heorghe H alm oş ; 11,00 tiţie, 5000 buc. traverse înguste rezultate din
cit a lost slm buta de marc. :|- celor doi inculpaţi. at însă chiar şl după ce a B u le tin dc ş tiri ; 11.05 C in ta rc Ro
Ana Schlett abia Îşi recîşti- m â niei socialiste — a n sa m b lu ri
Pe la ora 22, M illlc l a ieşit 5; fost acoperit m inusul despre demontarea dc linii C.F.F. la preţul de 10,50 lei
gase dre p tu rile cetăţeneşti pe A rtistice m u n cito re şti ; 11.20 CintA
cu maşina dc la parcare f. care m artoru l am intit ştia. Şl Ilo n a M oţlca şl Sacha D lstel ;
care le pierduse în urma unei
(cc-o li păzii paznicul ?) şi jî: condam nări pentru delapidare. Mărturii din instanţă «stfet, sumele sustrase din ges 11,45 S fa tu l m e d icu lu i ; 12.00 M u bucata.
s-n dus om ul la m tndruţă jj' tiune s-au adunat. „O m ul bun" zică uşoară de E lly Rom an şl
A ajuns gestionară la punctul G corge C rlg o rlu ; 12.30 In tlln lre
fco-u poveste) cti bascula In- :ji care vede, ştie şl nu spune s-a cu m elodia po pulară şl In te rp re
alim entar de la D.S.A.P.C. De
Ire p rin d e rii tocm ai la Brd- jj transform at astfel In tr-u n tă l- tu l p re fe ra t ; 13,00 R a d io ju rn a l ;
va. Înainte de a îndeplini a-
nlşca. El zicc că n-a reuşit |j coastă funcţie en se căsătorise drept au stab ilit că a tlt unii n u lto r al unul fapt care, sesi 14,15 Dc ce 7 De unde 7 De cînd 7 ;
să vadă fala, tn schimb au I cu Schlett A da lb ert im piegat prieteni ai fam iliei Schlett cit totală necunoştlntă de cauză zat la tim p, n-ar fl căpătat
a co le ctivu lu i tn care lucra
văzut pescarii a doua zi d i- j de mişcare la C .S .H . secţia $i anum iţi salariaţi ai p ro p o rţiile pe care Ie are a
mineaţă basculanta tn M u Ana Schlelt. Am afirm at mai cum.
C.F.U.. condamnat în 1962 D.S.A.P.C. Deva cunoşteau sus că unii salariaţi al O pin ia cetăţeanului com ple
reş. penlru infracţiune de de lapi activitatea gestionarei şi pro D.S.A.P.C. puteau să bănuias
„ G răbit” cum era M itite l. ■ tează 1n mod fe ric it Intra n si
dare. la un an închisoare, in venienţe banilor pentru che că şl chiar bănuiau că sursa întreprinderea de explorări miniere
n-a mai putut stăptni maşina j genta organelor de stat. Dar
d ivid cu concepţii învechite fu ri dar nu au sesizat organe ch io lh a n u rilo r repetate ale ce
la o curbă şi... C lnd a sim- ■ tn cazul fam iliei Schlett aceas
despre viaţă şi societate. le competente. M ai m ult chiar, lor doi şl ale „p rie te n ilo r*’ lo r tă opinie nu s-a făcut sim
frf cd „ia apă ia galoşi" s-a j în caracterizarea dată la dosar nu e alta declt avutul obştesc.
făcut mic şi pc-aci fl-e dru - j Proverbul spune că „lu p u l ţită. Hunedoara-Geva
Îşi schimbă părul, dar năra de se rviciu l personal al U nul dintre el e Franctsa ALEXANDRU ŞPONOR
mul. Aşa o ajuns bascula tu i j
v u l ba". In aceste con diţii D.S.A.P.C. Deva se scrie că M atias. Din declaraţia Iul re căpitan de mlli(ie
Păcurar momeală pentru j
tendinţa spre furt şi delapidare
peşti, iar M itite l, braconier, j
a găsit teren prielnic. A scul- ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
Cc fi-e şi cu pescarii dşf/af? j tînd „s fa tu rile " solului, Ana
N-au putut să tacă din qu- j Schlett sustrăqea cu re g u la ri
tu ? Si ce dacă ou văzut-o j tate bani din pro pria -i gestiu întreprinderea de
fn M ureş? Acum va trebui ne. pentru a onora contrava nimeri
s-d racii M itite l să suporte, : loarea unor chefuri la restau
el. consecinţele. Si din cau- î rantul „T ra n silva n ia ” şi alte lo
za cui ? A unor pescari. caluri din Deva. Fam ilia Schlett explorară maniere — ajutori mineri ;
voia să se „a lirm e " cu orice
Nu cumpăraţi preţ în „a rta " de a risip i banii — muncitori necalifica(i pentru lucrări miniere ;
stalu lu i. Largi la mină, cei Hunedoara» Deva
doi soli şi-au form at repede
lemne de foc? | un grup de „p rie te n i". Viorica, — muncitori necalificaţi penlru lucrări tle încărcări-descărcări.
Vera, Ica, Şchioapa, Nina. nu
Nu mal este m ult ptnâ v l- me sonore a căror enumerare angajează:
ne iarna şi lemnele Iar de- ,lj nu se term ină aici, formau a- Muncitorilor nclocalnici care se angajează pentru lucrări mi
v/n o problemă pe care a cest qrup. N ici măcar nu cu
cum n-o bagă nim eni tn sea noşteau numele com plete ale — UN ECONOMIST aprovizionare ;
mă. tn alară de A lic Moise „p rie te n ilo r". La un moment niere Ii se asigură pe lingă salariul de bază :
din Sim cria. El e g riju liu , dat sursa m aterială a chefuri
şl nu numai cu el. !şl oleră lor a fost Identificată de — UN MERCEOLOG aprovizionare ;
se rviciile oricui tl crede (a organele de stat. Intr-o pe — fie cazare fn baracamentelc şantierului, fie indemnizaţie de
mai lost unul din ăsta fn rioadă de 6 luni, Ana Schlett — UN MERCEOLOG aprovizionare (pro
Deva. unde-o fl dispărut î). a sustros din gestiune peste
lu i Haborov Teodor l-a luat 13.000 lei. In fata Justiţiei de vizoriu 4 luni) ; cazare în sumă de 150 Ici lunar ;
................
100 de le i „ca să plătească la pid atorii au căutat sâ-şl as-
maşina" urm lnd ca restul de j rundă vina arunetnd-o unul
500 le i să-l achite atunci cfnd ! asupra altuia. — UN MAGAZINER principal (pentru — spor de şantier.
aduce lemnele. $l-a o fe rit j.|i Instanţa, însă, a s ta b ilit eu
serviciile şl Iu l M oldovan !•■ certitudine „partea" fiecăruia. şantierul Muncel) ;
’nemus, dar nu „s-a prins", Ij; O bişnuit cu tra iu l uşor $1 Pentru lucrări de încărcări-descărcări, sc angajează dc preferin
o lost retuzat. !-a reuştt tn Ij! fără muncă, soţul Inculpatei o
schimb c r Burlac Nicolae Jj| determ ina aproape zilnic pe1 — UN ŞOFER.
căruia l-a idol tot 100 de lei, ii| solie să-i dea bani din qes- ţa muncitori din oraşul Deva sau din imediata vecinătate.
lot „p e n lru m aşină". C tt va ji hune. Si. ca o soţie lubiloa- Solicitanţii se pot prezenta sau adresa la
lua el de-acum încolo, răm lne jl re. ea Işl asculta soţul. Sus-
de văzul. Dar cred uli se v o r jj trăqea din gestiune ca să Solicitanţii se pot prezenta sau adresa Ia sediul întreprinderii din
mai găsi oare ? A r trebui să ij asigure pentru amindot che- sediul întreprinderii din Deva, str. Minerului
şfle fiecare de unde se cum - Iii fu rile din localuri.
Ţ inînd seama de gravitatea Deva, str. Minerului nr 2, telefon 1560, serviciul personal.
păr o. lemnele. nr. 2, telefon 1560, serviciul personal.
i faptelor şi de antncedente-
Rubrică realizată de
DRAGOŞ CALIN Âil le Inculpaţilor, cel dot soţi
V