Page 76 - Drumul_socialismului_1968_09

PROLETAR? DtN TOATE TARILE. UNIŢI VA .
Vizita în Ungaria

P a g i n a 4 - a
a tovarăşului

— Comunicatul comun Paul Niculescu —Mizil
româno-venezuelean.
— Instalaţia româneas­ BUDAPESTA 23 Corespon­ In cadrul convorbirilor, r a ­
că de foraj MF-200"a pri­ dentul Aqerpres, Al Pintea. re au decurs Inlr-o atmosferă
mit medalia de aur la transm ite: Pe baza unei în­ sinceiă şi tovărăşească, au fost
Tirgul International de Ia ţelegeri comune, la 23 septem­ abordate probleme privind re­
Brno. brie, Paul Niculescu-Mizil, laţiile dintre cele două pa rti­
membru al Comitetului Execu­ de. precum $i probleme actua­
— Ecouri la zborul şi tiv, al Prezidiului Perma­ le ale mişcării comuniste in­
înapoierea pe Păntînf a nent. secretar al Comitetului ternaţionale.
statiei sovietice „Son- Central al Partidului Comunist La convorbiri an luat parte
da-5". Român, a lăcut o vizită In Un­ şi Dumitru Turcuş, ambasado­
garia, în timpul căreia a avut rul Republicii Socialiste Româ­
— Luptele din Nigeria convorbiri cu Komocsin Zol-
continuă. tan, membru al Biroului Poli­ nia la Budapesta, şi Garai
tic, secretar al Comitetului Robert, şei adjunct at secţiei
Central al P M S .U . externe a CC . al P.M.SU.
ANUL XX. NR. 4269 MARŢI 24 SEPTEMBRIE 1968 4 P AG IN I 30 BANI

PLANUL ZILNIC- 1 Noi trasee Anul şcolar a început,

| de autobuze

Recent au fost înfiinţate şi totuşi... sînt necesare
ÎNDEPLINIT DE FIE­ î terurbane a căror lungime
1 noi trasee de autobuze in-
[ depăşeşte 1500 km. Acesle
i măsuri au in vedere crearea remedieri „din mersn l
; unor legături mai lesnicioa-
: se cu diferite cenlre urbane
CARE SECTOR Şl i salariaţilor care au dornici- Deschis in cadrul nou. creat de măsurile stabilite dc şcoala generală peste 57.000
şl asigurarea transportului
ţiul în oraşe sau comune a-
j
j propiate de sediul unor partid şl dc stat pentru dezvoltarea şi perfecţionarea iuvâ- de elevi, cifră frumoasă, care
tăm intiilui. noul an şcolar se desfăşoară. încă din primele
ne bucură, dar nu trebuie să
•^bWS! mari întreprinderi. sale zile, în condiţii corespunzătoare. Colectivele noastre uităm că peste 300 de copii au
Printre noile itlnerarll a­ didactice se străduiesc să susţină lecţii de bună calitate, fo­ rămas neşcolarizati, în cele mai
: minţim : Reghin — Tq. M u ­
E X P L O A T A R E Comâneşli — Piatra Neamţ stanţial calitatea muncii instructiv-cducalive dese cazuri din pricina părin­
losind cu pricepere un bogat material didactic, ridicind sub­
reş — Sighişoara {90 km),
care
nu
ofe­
ţilor
le-au
tim pul
Cu toate că. o dală cu începerea primelor lecţii din noul
rit
în
posibilitatea,
|G0 Lm|, Haţeg — Deva — an şcolar, au fost rezolvate majoritatea problemelor Im­ anului şcolar, să frecventeze
Brad (81 km). Fălticeni — puse de deschiderea sa, creindu-se cele mai bune condiţii cursurile.
1 Suceava — Gura Humoru- pentru desfăşurarea procesului de învăţăntinl, mai există Şi în această toamnă ne în-
j Iul (63 km), Dorohoi — Bo- încă. pe alocuri, o seamă de restanţe, atit în ceea ce priveş­
: toşani — laşi (156 km), Va­ te şcolarizarea, asigurarea cu cadre didactice corespunză­ ttlnim cu unele situaţii de a­
i pliment de producţie. Uri- U tra Dornel — Broşteni — toare, cît şi crearea unei bune baze materiale. Ele nu sînt cest gen, cu părinţi care re­
cânii a reuşit de asemenea i: i Gura Hum orului — Suceava
să pună capăt situaţiei ne- ţji (155 km), şi Constanţa — fenomene generale, dar se cuvine s i atragem atenţia asu­ fuză să-şi trim ită copiii ia
RESTANTELE lat-o săptămîna trecută. De ii ; km). Hirşova (Î10 calitatea muncii în unităţile dc învă|ăm inl din judeţul nos­ şcoală. învăţătorii şt profeso­
pra lor întrucil, chiar dacă se manifestă Izolat, pol afecta
qative pe care am semna­
Gâlbiori —
rii depun eforturi pentru lă­
tru.
SUB LUPA Ja 150-250 tone minus pe zi % murirea acestor părinţi, că­
£
cit se înreqistrau atunci,
s-a ajuns la un supliment £ Cuprinderea în şcoli a tu tu ­ şcoală a tuturor copiilor care rora li se explică gravitatea
zilnic de 120 dc tone. A- B ror copiilor de vîrslă şco­ au îm plinit vîrsta, fără a le actului lor, prin care răpesc
ceasta a făcut ca pînă ieri, Ji: Cu răşini sintetice lară este o sarcină p ri­ crea dilicultăti de deplasare, pro priilo r copii dreptul cetă­
colectivul exploatării să re- ~1 mordială a învălăm întului, rclcaua şcolilor a fost dezvol­ ţenesc la învăţătură. De cele
In momentul de fată, avîn- ducă m inusurile cu 800 de * ° obligativitate consemna­ tată si extinsă pînă în cele
du-se în vedere evoluţia ne- tone, creindu-se de aseine- Hîr La întreprinderea „Arm ă- tă şi în Constituţia tării i.oas- mai îndepărtate localităţi, s-a
satisfacătoarc a producţiei nea condiţii pentru realiza- =: lura" din Cluj se aplică la tic. Pe baza prevederii consti­ instituit gratuitatea manuale­ Prof. ILIE AVRAM
de cărbune. în această lună. rea inteqrală a planului. B scara industrială o nouă tuţionale, noua lege a învă|ă- lor şcolare, s-a asigurat un inspector generol al
pentru minele din Valea J iu ­ Referitor la mina Vulcan; ur­ tehnologie de îmbunătăţire m înlului asigură învălum întul bogat moterial didactic. .nspectoratului şcolar judeţean
lui se impune ca o sarcină care după două decade a- B: a caracteristicilor pieselor general, obligatoriu şi gratuit Cu toate acestea, în fiecare an
de primă urqenlă stoparea vea o situaţie alarmantă — B furnale. pentru to|i cetăţenii patriei a- un număr de copii rămin în
acumulării de restante şi minus 4500 tone sub plan — =; j J Esle vorba de introduce­ flali în virsto şcolarităţii. afara şcolii, fn anul de lnv3- (Continuare in pag. o 3-a)
îndeplinirea de către fiecare se cuvine o precizare îm- iii: a i rea procedeului de Impreq- In scopul cuprinderii în tămtnt 1967— 1968, au urmat
formaţie de lucru, sector si bucurâtoare. In a 20-a zi de :!: " nare a pieselor Operaţiunea
exploatare a sarcinilor z il­ lucru s-a ajuns la nivelul *■;: se execută sub presiune dl-
nice de plan. Numai în a­ planului, iar în prima zi a B. ferenţiată, inlr-o instalaţie
cest fel se va puica crea a ‘ decadei a treia s-au scos B speciala. După umplerea
: bază reală pentru recupera­ la ziuă cu peste 300 tone porozităţilor cu răşini sin­
rea răm inerilor In urmă şi de cărbune mai mult decîl tetice piesele se supun
i asiqurarea pentru trimestrul prevederile zilnice S-au re­ tratamentului termic. Se re­
i următor a realizării ritmice cuperat In acest fel 1700 to­ In brigada fruntaşă pe care o conduce Ton David de la cuperează astfel aproximativ
a nivelu rilor de producţie sectorul I al minei Aninoasa, Şofron Tamba este un priceput şef 70-80 la sută din piesele ca­
; ne de cărbune din minusul
planificate. cumulat pe această lună şi de schimb. re altm interi se rebulau.
Acest adevăr, recunoscut
se speră — In mod ju s tifi­
ca incontestabil, este însuşit cat — că şirul succeselor de
de marea majoritate a con­
acest fel, atit de aşteptat de
in acelaşi mod se poate Spiritul gospodăresc şi de
ducerilor exploatărilor. Drept
altfel, nu va fi întrerupt ci
pentru care In ultimele zile, continuat şi consolidat.
s-a şi acţionat în acest fel.
La Lupeni, cu toate că pla­
vorbi la această oră si de
nul zilnic de producţie a minele Aaînoasa şi Lonea.
fost suplimentat cu 200 de
Reducerea la.. . Jumătate a iniţiativă al cetăţenilor, intr-o
tone —“ fă rî's u p lim e n tă rile restantelor în numai 3 z.ile]
de efective corespunzătoa­ demonstrează că printr-nn
re — se creează zi de zi efort susţinui si conjuqat
plusuri de 150-300 de tone, din partea tuturor m ineri­ £
astfel că pînă ieri, minerii lor, maiştrilor şi inginerilor formă superioară de orga­
de aici au .ro tu n jit" cifra planul zilnic şi, în acelaşi
depăşirilor pe septembrie timp planul lunar, poate fi
ptnă la 2300 tone de căr­ îndeplinit exemplar.
bune. i
Pe ansamblul combinatu­ turbulenţilor Incorigibili al
Dar nu numai la Lupeni liniştei locatarilor.
s-a înţeles, în sfîrşit, că p ri­ lui. dată fiind recuperarea nizare Convorbire cu — Ce atribuţii au aceste
ma condiţie a recuperării a 6500 tone de cărbune nu­ tovarăşul PETRU BOTA asociaţii ?
restantelor este realizarea mai în ultimele două zile, vicepreşedinte al Comitetului — Principalele lor atribuţii
integrală a planului zilnic. s-a creat posibilitatea ali­ executiv al Consiliului popular se referă la buna gospodărire
Comparînd rezultatele din nierii acestei mori în tre p rin ­ Neccsilatea mai bunei gospo­ judeţean provizoriu a părţilor $i instalaţiilor de
ultimele zile, se conslală ca deri carbonifere in rîndul u- dăriri a fondului de locuinţe a folosinţă comună ale clădirilor Zilele trecute la C.A.P. Sîntondrei s-a început însâminţatut cerealelor pâioase de toamnă.
un fapt îmbucurător tendin­ n ilă lilo r economice care ra­ impus forme noi de adminis­ şi încasarea la timp o cotelor Mecanizatorul Lucian Murar îşi îndeplineşte conştiincios sorcino incredinţatâ, eiecutind lucrări
ţa de apropiere de cifrele portează la sfirşitul celor trare. Legea nr. 10 din 1968 cu tul de iniţiativă al obşlci au de contribuţie la plata cheltu­ de bună calitate. « eiecutind lucrări
planificate şi depăşire a trei trimestre îndeplinirea privire la exploatarea şi între­ constituit întotdeauna un spri­ ielilor ocazionate de folosirea Foto : V ONOIU
realizărilor. Astfel, este de inteqrală a planului. Numai ţinerea fondului de locuinţe jin $i o rezervă în activităţile acestor spaţii. Se cuvine o
remarcat revenirea puterni­ două zile de muncă inten­ preconizează un sistem nou de de gospodărire si înfrumuse­ precizare despre părţile comu­
că a minelor Petrila şi Uri- să au făcut să se năruie şi­ adminislrare prin crearea aso­ ţare a localităţilor. Eî bine, a- ne. Sint considerate ca a ta re :
canl. La prima exploatare, rul interminabil al justifică­ ciaţiilor de locatari Pentru a cesle asociaţii s-ar puica defini casa scării, spălătoria, suscă- în loc să germineze
plusul peste planul zilnic rilo r $i au readus în actua­ lămuri unele aspecte ale aces­ ca forme de Îmbinare a muncii loria, instalaţia de încălzire de
este acum de circa 250-300 litate un adevăr dc mult cu ­ tui nou mod do administrare, obşteşti cu munca de rezolvare pe scară, ascensorul, stafia de
de tone, fapt care a deter­ noscut. Acela că toate co­ am adresat cîteva întrebări a problemelor economice ce hidrofor si centrala termică
minat ca pînă ieri, mina Pe- | lectivele minereşli dîn V a ­ tovarăşului Petru Bota, vice­ decurg din convieţuirea In acolo unde ea deserveşte o
trila să recupereze cea mai lea Jiului sint capabile să preşedinte al Comitetului exe- cadrul aceleiaşi clădiri, din singură asociaţie. In cazul cen­ m sol, sămînţa mai
mare parte din restantă. An îndeplinească exemplar sar­ culiv al Consiliului popular ju ­ folosirea aceloraşi instalaţii tralelor care deservesc mai
mai rămas doar 250 de tone cinile economice. Aşteptăm deţean provizoriu Prin ele se urmăreşte spori­ multe asociaţii acestea vor fi
de cărbune sub plan care, ca următoarele zile să con­ — Vă rugăm să precizaţi cc rea interesului pentru păstra­ exploatate şi întreţinute tot de
£ In ritm ul actual de lucru firme încă o dată acest a­ sint asociaţiile de locatari şl rea în bune condiţiuni a im o­ întreprinderile de gospodărie aşteaptă în magazii
pot (i uşor recuperate In devăr. ce clemente noi aduc ele pen­ bilului, care este un bun ob­
două zile şi, pînă la finele tru administrarea fondului de ştesc. Pentru că, trebuie să locativă care vor repartiza
lunii, acumularea unui su­ AL. VASIU locuinţe ? recunoaştem, avem încă loca­ cheltuielile pe asociaţii de lo­
catari. Se mai cuvine notat că
— Hărnicia, talentul şi spiri- tari care cu cca mai condam­ cheltuielile suportate de loca­ De acţiunile pe care le între­
nabilă inconştientă distrug tari vor fi cheltuieli reale fără prind in aceste zile coopera­ lalea este însă cu totul alia. pe 25 hectare. Teren eliberat
pur şi simplu bunurile de folo­ alte adausuri. Căci în aceste torii. mecanizatorii si specialiş­ Treburile pe care Io făceau, nu există dectt cele 35 hectare
sinţă comună. Acum vor fi în ziua cînd am vizitat coo­ de pe care s-au recoltat In
cazuri, întreprinderea de de­ tii depinde in măsură liolărî- perativa. inginerul Ştefan
puse Ia lucru mai bine ca ori- servire nu urmăreşte realiza­ toare soarta viitoarei recolte vară păioasele. De pe restul
IN PAGINA A 2-A cînd calităţile de gospodari ale rea dc beneficii. Acesta este un adevăr cu care Gheorghe, preşedintele Andrei suprafeţei urmează să se s irin ­
mecaniza­
Borza, brigadierii
celor aleşi în comitetele aso­ gă trifo iu l şi porumbul, iar apoi
Tot asociaţia, prin împuter­ se declară pe deplin dc acor.1 torii, se puteau si trebuiau rea­
cia ţiilo r de locatari. nicitul ei, bineînţeles. încasează şi cooperatorii din Peştişu lizate cu o Jună sau chiar două să fie pregătit palul germina­
Se urmăreşte, apoi. o gospo­ tiv Acţiunea respectivă tre­
taxele pentru apă, gaz. în cazul Marc. Numai că de la a recu­ mai devreme. Inginerul se ocu­
dărire mai judicioasa o fondu­ în care nu există posibilitatea noaşte un adevăr şi pînă la a pa cu etichetarea unor probe buie să fie Încheiată In cel
lui dc contribuţie bănească măsurării la fiecare chiriaş se conforma cu el în fapt este o - urmau (reţineţi, asta la 18 m ult 10 zile pentru ca, aşa cum
pentru întreţinerea părţilor de s-a planificat, însămîntările să
principal a cantităţii folosite, o cale cam lungă. Dar, să ex­ septembrie o.c ) să fie trimise
folosinţă comună Şi, în sfirsil. precum şi taxele dc canalizare plicăm despre ce este vorba. pentru analiză la laborator se încheie pînă la 10 octombrie.
In linia de atac a Jiului persistă .criza dat fiind faptul că aceste aso­ şi salubritate. Vizitînd unitatea în perioa­ Socotind că aici mai stau cel Asupra încadrării lucrărilor fn
ciaţii se
constituie ca parte
termenele respective planează
da actuală, cum este şi firesc, puţin 7—8 zile. reiese clar că
juridică, se va reuşi să se re­ ne aşteptam ca pregătirile în unitatea poate intra în pose­ însă incertitudinea. O ptim ism ul
Relatări din campionatul judeţean medieze mai operativ unele Convorbire consemnată de vederea asigurării unei baze sia buletinelor de analiză de-a- exprimat prin planul de măsuri
ION CIOCIEI
0 defecţiuni ivile în timpul ex­ trainice producţiei de cerea­ bia după 25 septembrie, deşi tehnico-organizatorice, întoc­
ploatării spaţiului de locuit sau le din anul viitor să fie deja s-a prevăzut în propriile pla­ mit pentru campania de toam­
Rezultate, clasamente, şi etapele viitoare. instalaţiilor aferente, unele încheiate, să se fi trecui efec­ nuri ca însămînlalul griulu i sa nă, s-a cam pierdut pe drum.
treburi de ordin financiar sau ontinuaie. in pag/ a 3-a) — Nu credem că planul va
tiv la însămîntatul orzului, se­ înceapă la 20 septembrie (?).
chiar de punere la locul lor a carei si chiar a griului. Reali- Pentru a „acoperi” în tr-o oa­ ft respectat întocmai, dar ne
recare măsură întîrzicrea, in ­ străduim — alirma inginerul.
ginerul ne-a explicat că o altă — Cauzele ?
scrie de probe din alte loturi — Pe lingă participarea sla­
de seminţe, bineînţeles, s-au bă la muncă a cooperatorilor,
ne cam încurcă şi mecaniza­
Doar el este cel care vine In sau chiar cu o mie. citi clienţi trimis pentru analize dar nu torii. Nu ne ascultă nici pe
Servirea cu lipsă la gramaj contact direct cu ei cumpăra aici diferite băuturi s-a prim it încă rezultatul. noi, nici pe conducerea I M.A.
zilnic, rezultă un plus destul
Ne-am interesat şi noi de soar­
— Am încredere în barma-
Haţeg. Cînd să credem că fa­
nă. ne spunea dînsul.
turi din som) Bezoslaia
lui. tot vînzăloarea în cauza
încredere care. după cum de măricel. Şi despre soarta ta lor $i om aflat că două lo­ cem o treabă mai bună, trac­
s-au
am văzut, nu întotdeauna este poale oferi amănunte. respins ca avind germinaţia toriştii pleacă la Peştişu M ic
pătează cinstea lucrătorului din comerţ justificată. restaurantul „M u re şu l” func­ necorespunzătoare. A tunci se (la sediu) si ne lasă cu lucră­
Linia de autoservire de la
rile baltă. Stadiul în care se
Birtul de la auloqară esle.
pune întrebarea: ce se va întîni-
datorită amplasării sale, mult ţionează. la ora prinzului. ne­ p)a dacă si ultimele probe t r i­ află pregătirea terenului şi fer­
căutat de către consumatori întrerupt Consumatorii care mise vor li respinse ? tilizarea lui vorbeşte de la sine
Două brigăzi, formate din se atrage atenţia, se gindesc pului s-a adeverit în nenumă­ roşii mucegăite intrate In p u ­ Poate de aceea, neregulile sînt servesc masa aici nu-şi dau Dc altfel, despre „g rija ' fa­ despre activitatea mecanizato­
cadre cu munci de răspundere numai cum să facă să ia banii rate cazuri. Zenovia Topor va trefacţie. Dar. după cum a fir­ puse pe seama aglomeraţiei. seama câ salata de varză, bu­ lă de calitatea seminţei s-ar rilor.
I ti aparatul de stal, inspectori oamenilor, intr-un cuvlnt. le trebui făcută să înţeleagă o- ma responsabila si barmana. Dar. atunci cînd brigada a so­ năoară. se vinde aproape în- putea discuta mult. Problema Situaţia nu necesită prea
al Inspectoratului comercial vîră mina în buzunare. Vom bliqaţia pe care o are de a „nu aveau de gînd să le ser­ sit aici, nu erau decîl cîţiva jumăUîtită. In loc de 150 gra­ se află „în studiu” si la unita­ multe comentarii. Este limpede
rs? stat, cadre de miliţie şi zia­ reda, la concret, neregulile li întotdeauna cinstită în rela­ vească clienţilor Le puseseră clienţi Totuşi, barmana Elisa- me, doar 90 In ziua raidului te. Inginerul si preşedintele nu că deşi a sosit vremea însă-
rişti. au efectuat zilele trecute găsile. ţiile cu consumatorii. tn vitrină doar a$a"... Ochii beta Cretu, po trivit obişnuin­ isprava aparţinea Măriei Man. erau încă holărîli dacă vor mîntărilor, la C A P . Peştişu
i t raid prin opt unităţi ale La bufetul „Broasca verde" La „Izvorul veseliei” , bar­ văd. urechile aud, căci de ţei, a luat două pahdre în mî- La alte specialităţi, friptură do schimba sau nu ceva sămîntă Marc nu a fost depăşită încă
i mentaţiei publice din muni- cerem 200 grame de coniac. mana Simonfi Estcra a măsu­ cre zu l.. nă, a turnat din sticlă, fără pasăre, rim a ţi cu fasole albă, la baza de recepţie. Despre nici faza pregătirilor. Dacă ar
• t pi ii) Deva, vizînd în mod deo­ De fată cu barmana, se proce­ rat bine băutura servită. „N ă ­ La 200 grame de ţuică, bar­ să folosească paharul gradai vinele cu carne etc.. lipsa de cea obţinută din producţie pro­ fi un exemplu izolat s-ar pu­
sebit felul cum sînt respectate dează la măsurarea băuturii. ravul" ei esle altul. „U ită ” să mana Elisabela Pelrescu de şi în loc de 100 grame şlibo­ gramaj era mai mult decîl prie, dacă î se poate atribui tea crede că este doar o In-
::amajcle stabilite la băuturi Din primul pahar lipseau 4 dea restul Servise o halbă dc la „Crama dacilor” a ciupit viţă, nc-a servit 94 de grame evidentă Pentru a o acoperi, această calitate (ne referim în tîmplare, o excepţie. Din păcate
$] mîncăruri. Cu această oca­ grame. Deci, 96 în loc de 100. bere. iar cei doi lei. rest la 8 grame. Şase In primul pa­ „Lumea se qrăbesle” , m oti­ ajutoarea de bucătar Enîemia special la cea din soiul Ponca, astfel de exemple ni se oleră
zie s-a stat de vorbS cu un Desigur, pulin. Dar. raportat cinci, i-a înapoiat unu) client har si două la al doilea Pusă vează dînsa. Noi am comple­ Gavrilă a turnat peste ele... care se află împreună cu griul însă din partea unui însemnat
mare număr de consumatori la cîteva sute dc clienţi care doar cînd a aliat că cineva in fata faptelor, a declarai cu ta că poate tocmai de aceea sos provenit de la friptura de pentru consum), am constatat număr de unităţi cooperatiste.
i ire au apreciat acest gen dn se perindă zilnic, socotelile face control în restauram lacrimi în ochi că n-a făcut-o face asemenea „greşeli” . Clien­ vilă. srhimbîndu-)e gustul spe­ că mai trebuia suuusă încă Credem că ele sînt binecunos­
^ntroale, au făcut destăinuiri se schimbă. O obligaţie a lucrătorilor Intenţionat. Dar greşeala e ţii n-au vreme să măsoare si. cific Să recunoaştem, trebuie unei operaţii de condiţionare. cute de către Direcţia agricola
rteresante privind felul cum merge... Mai grav stau lu ­ să-i apreciem inventivitatea, Trccînd la capitolul pregă­ judeţeană şi Uniunea judeţeană
— Aveţi pahare gradate. De din alimentaţia publică si în ­ greşeală, iar consecinţele ine­
iin t serviţi In bufete, birturi crurile la bufetul din piaţă. deşi ea miroase a altceva sl tirea terenului, se întîlnesle a C A.P., organe cărora le re­
ce nu le folosiţi ? I se pune deosebi a responsabililor dc rente. In acest caz şi ospăta­ continuarea şirului neajunsu­ vine sarcina şi răspunderea de
i restaurante. M u lţi ne-au întrebarea barmanei Zenovia unităţi este de a servi numai rul Bcniamin Bărar se face A ici vînzătoarca. soţia respon­ urmările o vor demonstra. rilor. Din cele 1)5 hectare pla­ a le acorda un sprijin mai sub­
declarat, fără ocol, că anumiţi Topor. preparate proaspete La bufe­ vinovat. Instrucţiunile îl ob li­ sabilului, toarnă aproape cu GH. I. NEGREA stanţial pentru lichidarea de fi­
Kirmani şi ospătari nu Snapo- — Dc obicei, cu ele servesc. tul „Pietroasa" mandatara gă să verifice corectitudinea precizie cîle 15 grame în m i­ nificate a se însămînta cu ce­ cientelor de genul celor amin­
. ză restul, servesc „la ochi” , Dar acum... Locsey Elisabeta avea In v i­ măsurătorii băuturilor pe care nus la sula de grame de bău­ (Continuare in pag. a reale păioase, pînă ieri, nu se tite. Şi asta nu în vorbe, cj în
poartă necuviincios cînd Ii Deşi proverbul cu părul lu ­ trina frigorifică şniţel vechi, le duce Ia masa clienţilor. tură. înm ulţind cu cinci sute. pregătise patul germinativ nici fapte I